Povestea este doar n aparen iconoclast: Viridiana - o tnar pioas, pe punctul

de a deveni calugri - respinge avansurile perverse i propunerea de cstorie a

unchiului su, care, deprimat, se sinucide. Transform apoi proprietatea defunctului
ntr-un azil de vagabonzi, iar violena acestora o determin s abandoneze
devoiunea caritabil i s devin amanta vrului ei. Antologic rmne scen a
ospului orgiastic din Viridiana lui Buuel, n care - parodiind sardonic Cina Cea de
Tain a lui Leonardo, pe fundalul oratoriului Mesia de Hndel - un ceretor orb st n
centrul imaginii. Se mbuib, alturi de o band grotesc de paria ai societii, din
bucatele puse la dispoziie de buntatea Viridianei. Ca rsplat, aceti ticloi o vor
batjocori, siluind-o.

Cum era de ateptat, ca n cazul lui Nazarin (1959), Buuel a fost din nou citit cu
precdere printr-o gril "iluminist", anti-clerical, critica punnd prea uor accentul
pe "negarea tuturor tabuurilor i perceptelor cretine" care ar sufoca personalitatea
omului, pe "eecul dogmatismului vechii Spanii" etc. Dar exist i o altfel de
abordare. Artistul plastic George Tomaziu (citat de Steinhardt n Dumnezeu n care
spui c nu crezi) remarc "lucrul cel mai exact i mai adnc" (scrie Monahul de la
Rohia) referitor la acest film: "Viridiana nu arat zdrnicia jertfei Mntuitorului, ci
greutatea pe care o ntmpinm noi, oamenii, de a ne asuma jertfa Sa, nimicnicia
noastr cnd e vorba s pornim pe calea Crucii." Observaia este valabil i pentru
Simn del Desierto, realizat de Buuel n 1964.

Considerat blasfemiator, Viridiana declaneaz un puternic scandal n structurile

cinematografiei franchiste. Este interzis de ctre cenzura spaniol timp de 16 ani i
e aspru condamnat de Vatican. La centenarul Buuel din anul 2000, Viridiana se afla
pe primul loc n topul celor mai bune filme ale regizorului, alctuit prin votul a 94 de
oameni de art spanioli.