Sunteți pe pagina 1din 9

Cu privire la stagiul de pregătire electronică în Republica Moldova

în anul 2006

La indicaţia Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi cu suportul


Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, de către compania
„BUSINESS INTELIGENT SERVICE” a fost efectuat un studiu sociologic,
cu privire la evaluarea stării de pregătire electronică în Republica Moldova în
anul 2006.
Analiza Indicatorilor de Pregătire Electronică permite estimarea nivelului de
dezvoltare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, realizările cantitative
şi calitative ale ţării în domeniul TIC. Totodată, analiza rezultatelor obţinute
permite determinarea şi aprecierea factorilor de impact, identificarea sectoarelor
slab dezvoltate şi a priorităţilor politicii de stat în domeniul TIC
Pentru evaluarea stării de pregătire electronică în Republica Moldova, din
varietatea metodelor ce pot fi utilizate, au fost selectate 4, care corespund
scopurilor evaluării şi iau în consideraţie opţiunile ţării:
1. CID - Indicatorul de Pregătire Electronică (Centrul Internaţional de
Dezvoltare de la Universitatea din Harvard)–– permite o analiză profundă a
situaţiei la nivel intern, permite evaluarea gradului de dezvoltare pe sectoare,
evidenţierea părţilor puternice, dar mai ales a celor slabe.
2. Setul de indicatori e-Europa – permite compararea cu ţările din Comunitatea
Europeană. Metoda e recomandată pentru ţările Europei de sud-est şi permite
compararea reciprocă a acestora.
3. Indicele de Acces Digital – până în noiembrie 2005 a fost utilizat pentru
evaluarea posibilităţilor cetăţenilor de a avea acces şi a utiliza TIC. Apoi a fost
asociat cu Indicele de Infostare (Orbicom), formând în prezent Indicele de
Oportunitate TIC.
4. Indicele de Oportunitate TIC – se aplică pentru estimarea nivelului şi a
evoluţiei proceselor de dezvoltare a sectoarelor TIC. Permite evaluarea în
dinamică în interiorul ţării, compararea între ţări şi cu media pe ţări.
Metodologia CID
Conform metodei CID, pentru determinarea nivelului de Integrarea Digitală a unei
comunităţi, se examinează 19 indicatori calitativi şi cantitativi din 5 categorii,
ierarhizaţi în stadii de dezvoltare de la 1 la 4.
Structura setului de indicatori CID pe categorii şi sub-categorii şi valorile
indicatorilor parţiali, sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Indicatorii sintetici pentru calcularea IPE
1999-2000 2003-2004 2005-2006
Accesul la reţea 3,17 3,48 3,51
Infrastructura informaţională 3 3,25 3,50
Disponibilitatea Internetului 3 3,80 3,80
Costul Internetului 3 3,40 3,40
Viteza şi calitatea reţelei 3 3,43 3,67
Resurse tehnice şi resurse program 3 3,00 3,00
Suport tehnic şi servicii 4 4,00 3,67
Politicile pentru integrarea digitală 2,5 2,97 3,21
Reglementarea telecomunicaţiilor 3 3,60 3,75
Politicile de comerţ 2 2,33 2,67
Economia digitală 2,25 2,94 3,13
Oportunităţi de angajare în TIC 3 3,00 3,50
Comerţul electronic între firmă şi consumator (B2C) 2 3,00 3,00
Comerţul electronic între firme (B2B) 2 2,75 3,00
Guvernarea electronică 2 3,00 3,00
Educaţia digitală 3 3,08 3,26
Accesul şcolilor la TIC 3 3,00 3,29
Dezvoltarea educaţiei prin TIC 3 3,00 3,00
Dezvoltarea forţei de muncă în TIC 3 3,25 3,50
Societatea digitală 3 3,20 3,31
Oamenii şi organizaţiile în reţea 3 3,20 3,40
Conţinutul electronic relevant 3 3,00 3,25
TIC în viaţa cotidiană 3 3,40 3,40
TIC la locul de muncă 3 3,20 3,20
Indicele de Pregătire Electronică (IPE) 2,78 3,13 3,283

În expresie grafică, dinamica pregătirii electronice este prezentată în Figura 1.

Figura 1. Dinamica Pregătirii Electronice (metoda CID)

Accesul la reţea
4 3,51
3,48
3
3,17
2
Societatea digitală 3,31 3,21 Politicile pentru integrarea digitală
1 2,5
3,20 3 2,97
0

2,25
3 2,94
3,08
3,26 3,13
Educaţia digitală Economia digitală

1999-2000 2003-2004 2005-2006

Analiza în dinamică a nivelului de pregătire electronică reflectă o tendinţa pozitivă


continuă.
Cel mai înalt nivel de dezvoltare este caracteristic pentru accesul la reţea, generat,
de disponibilitatea Internetului, viteza şi calitatea reţelei şi suportul tehnic. În
opoziţie este economia digitală, care deşi a înregistrat cele mai mari rate de
creştere, valoarea acestui indicator este comparativ mică.
2
În mare măsură au influenţat dezvoltarea pregătirii electronice şi Politicile statului,
în special elaborarea şi aprobarea cadrului de reglementare a domeniului TIC,
finanţarea unor programe de dezvoltare informaţională.
În domeniul educaţiei digitale situaţia evoluează pozitiv, mult datorită programelor
lansate de stat, granturilor din partea organizaţiilor internaţionale, însă atât din
punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ asimilarea TIC în învăţământ rămâne a fi
nesatisfăcătoare.
Tot mai multe persoane fizice şi juridice conştientizează necesitatea şi beneficiile
TIC. Utilizarea TIC de către populaţie la serviciu şi la domiciliu se transformă
treptat într-o practică obişnuită.
Indicatori E-Europa
Setul de indicatori E-Europa, ca metodă de apreciere a pregătirii electronice, pune
accentele pe estimarea nivelului de acces şi utilizare a Internetului, inclusiv pe
securitatea informaţiei şi accesul în bandă largă, precum şi pe serviciile publice on-
line.
Tabelul 2. Setul de indicatori E-Europa
Valoare
Indicatori
2004 2006
Accesul şi utilizarea Internetului în societate
Procentul persoanelor, care au acces la Internet la domiciliu 3,50% 12,20%
Procentul persoanelor cu acces regulat (minimum săptămînal) 12% 18%
Vîrstă
16-20 30,2% 47,5%
20-30 22,4% 57,3%
30-40 12,3% 23,5%
40-50 5,2% 12,6%
50-60 3,9% 6,2%
60-74 0% 1,5%
Sex
Masculin 14% 28,6%
Feminin 10,7% 20%
Sector de activitate
Public 13,8% 21,5%
Privat 21,6% 23,4%
ONG 21,5% 100%
Nu lucrează 9,9% 25,7%
Educaţia
Studii medii incomplete 2% 14,5%
Studii medii / medii generale 7,5% 15,2%
Studii postliceale/ medii de specialitate 8,6% 9,6%
Studii superioare/ superioare incomplete 26,8% 42,3%
Accesul şi utilizarea TIC în business
Procentul persoanelor din companii, care folosesc calculatoare conectate la
Internet în activitatea obişnuită 7,10% 54,70%
Dezagregat pe numărul total al angajaţilor
pînă la 9 angajaţi 35,3% 36,97%
de la 10 pînă la 49 angajaţi 23,3% 26,14%
de la 50 pînă la 249 angajaţi 13,8% 12,27%
250 şi mai mulţi angajaţi 2,5% 3,58%
Dezagregat pe ramuri de activitate
Industrie 2,80% 9%
Construcţii 3,10% 10%

3
Sector energetic 1,10% 30%
Transport 3,70% 7%
Comerţ 10,70% 22%
Alimentaţie publică 9,80% 8%
Turism, hoteluri 25% 44%
Instituţii financiare, asigurări, operaţiuni imobil 10,60% 8%
Telecomunicaţii 6,30% 17%
Tehnologii de calculator 70,70% 43%
Servicii de afaceri (mk, publicitate, consulting, cursuri instruire) 19,60% 70%
Servicii editoriale, poligrafie 4,10% 56%
Mass-media 36,20% 27%
Servicii medicale 17,20% 7%
Servicii tehnice (servicii auto, reparaţia tehnicii) 29,70% 16%
Servicii de deservire a populatiei n/a 4%
Sector agricol/forestier/piscicol n/a 1%
Distracţii 24,20% 16%
Alte servicii 14,90% 33%
Costul accesului la Internet
Preţurile accesului la Internet, în dolari americani, inclusiv TVA
ADSL
64Kbps/nelimitat 340 12
128Kbps/nelimitat 20
256 Kbps/nelimitat 26
512Kbps/ 2000 MB trafic/nelimitat in weekend 35
1024 Kbps/nelimitat 85
MODEM DE CABLU (noapte 20:00 - 08:00, 24 ori/sîmbătă, duminică)
64Kbps/nelimitat 16,6 18
128Kbps/nelimitat 24,9 28
DIAL-UP
Moldtelecom “Internet Total” Chişinău/minuta 0,005645
Moldtelecom “Internet Total” Republica (20 ore)
Alţi provideri (MoldInfoNet, Telemedia, Arax) (20 ore) 0,005645
Servicii publice on-line
e-Guvernarea
Numărul de servicii publice de bază accesibile total on-line
e-Educaţia
Numărul de elevi per calculator cu acces Internet (doar PC pentru procesul de
studii a fost inclus), dezagregat pe tipuri de şcoli
Date statistice:
Numărul de copii în instituţiile de învăţămînt preuniversitar 607377 517000
Numărul de computere în instituţiile de învăţămînt preuniversitar 10375 12753
Numărul total de computere conectate la Internet în instituţiile de învăţămînt
preuniversitar 508 10747
Numărul de copii la un calculator 45 40
Numărul de copii la un calculator conectat la Internet 1196 49
Procentul de instituţii din învăţămîntul general secundar cu acces la Internet
Chişinău 8,20%
Pe ţară, fără Chişinău 3%
Pe ţară 6,50%
Numărul de elevi per calculator în instituţiile de Învăţămîntul general secundar cu
acces la Internet
Chişinău 55,10
Pe ţară, fără Chişinău 45,50
Pe ţară 48,60
e-Sănătatea
Procentul cetăţenilor (peste 16 ani), care folosesc Internetul pentru căutarea
informaţiilor despre sănătate 3,50%
Procentul general al IMS care asigură utilizarea cartelei electronice a pacientului 0,90%

4
Numărul specialiştilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale care utilizează
calculatorul la locul de muncă 1035 2470
Numărul specialiştilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale 12577
Procentul specialiştilor din domeniul sănătăţii care utilizează calculatorul la locul
de muncă 1,60% 19,40%
Mediul e-Business
Achiziţiile şi vînzările on-line
Procentul comerţului electronic în comerţul total
e-business Readiness index
Securitate informaţiei
Experienţa utilizatorilor Internet în domeniu securităţii TIC
Procentul utilizatorilor, care au probleme de securitate (viruşi, hakeri) 67% 74,0%
Procentul întreprinderilor cu acces la Internet, care au probleme de securitate 75% 71,0%
Accesul în bandă largă
Penetrarea
Prezenţa accesului broadband (procentul de gospodării) pe tipuri de platforme
Procentul companiilor cu acces în bandă largă la Internet 7,30% 31,0%
Procentul gospodăriilor sau persoanelor fizice cu acces la Internet în bandă largă 1% 9,4%
Procentul unităţilor de administrare publică cu acces în bandă largă 4,50% 27,0%

Reprezentarea grafică facilitează sesizarea tendinţelor, astfel Figurile 2 - 6


reprezintă într-o formulă evidentă realizările Republicii Moldova la capitolul
acces/ utilizare Internet şi servicii publice on-line.
Figura 2. E-Educaţia – număr computere Figura 3. E-Educaţia – număr elevi la 1
12753 computer
10747 1196
10375
Numărul de computere în Num?rul de copii la un
instituţiile de învăţămînt calculator
preuniversitar

Num?rul de copii la un
calculator conectat la
Numărul total de computere
Internet
conectate la Internet în
instituţiile de învăţămînt
preuniversitar
508

64 40 49
2004 2006

2004 2006

Figura 4. E-Sănătatea Figura 5. Securitatea informaţiei


75%
74%
19,40%
Procentul 71% Procentul utilizatorilor,
specialiştilor din care au probleme de
domeniul sănătăţii securitate (viruşi, hakeri)
care utilizează
calculatorul la locul 67%
Procentul întreprinderilor
de muncă cu acces la Internet, care
au probleme de securitate

1,60%

2004 2006
2004 2006

Figura 6. Accesul în bandă largă

5
Procentul unităţilor de administrare 27,0%
publică cu acces în bandă largă 4,5%

Procentul gospodăriilor sau 9,4% 2006


persoanelor fizice cu acces la Internet
în bandă largă 1,0% 2004

Procentul companiilor cu acces în 31,0%


bandă largă la Internet 7,3%

Setul de indicatorii E-Europa confirmă tendinţele pozitive în privinţa utiliy[rii


tehnologiilor informa’ionale, însă apreciind poziţia Moldovei faţă de alte ţări,
realizările sunt încă modeste.
Indicele de Acces Digital
Indicele de Acces Digital (IAD) a fost introdus în anul 2003 de Uniunea
Internaţională a Telecomunicaţiilor în scopul de a estima nivelul de pregătire
digitală a unei ţări în comparaţie cu altele, punându-se accent pe evaluarea
posibilităţilor cetăţenilor de a avea acces şi a utiliza TIC.
Metodologia de calculare a IAD presupune utilizarea a 5 indicatori, care sunt
reflectaţi în tabelul 3:
Tabelul 3. Calcularea Indicelui de Acces Digital în anul 2006
Valoare Indici Indici
Factor Indicator Obiectiv Pondere
indicator parţiali sintetici
4
A B 1 2 3 5
(3/1*2)
Numărul de abonaţi la telefonia
Dezvoltarea 60 0,5 29,70 0,2475
fixă/ 100 locuitori
0,4455
infrastructurii Numărul de abonaţi la telefonia
100 0,5 39,60 0,198
mobilă/ 100 locuitori
Nivelul de Rata alfabetizării 100 0,667 99 0,66
0,899
educaţie Total încadrare şcolară 100 0,333 71,62 0,24
Preţul accesului la Internet
valoarea
Disponibilitatea (20 ore/ lună), procent din venitul 100 84 0,84 0,84
inversă
mediu total pe cap de locuitor
Număr de abonaţi broadband/ 100
30 0,5 0,63 0,01
persoane
Calitatea Lărgimea benzii de conexiune 0,02
internaţională internet pe cap de 10000 0,5 202,8 0,01
locuitor, bps
Gradul de Procentul populaţiei care
85 1 21,2 0,25 0,25
utilizare utilizează Internetul
Indicele de Acces Digital 0,491

Prezentarea grafică a structurii Indicelui de Acces Digital este prezentată în


Figura 7.
Figura 7. Structura Indicelui de Acces Digital, în dinamică.

6
Dezvoltarea infrastructurii
0,248
1,0
0,446

0,8

0,6

0,4

Gradul de utilizare Nivelul de educaţie


0,250 0,205 0,2
0,893 0,899
0,0

0,020
0,004 0,590 0,840
Calitatea Disponibilitatea

2004 2006

Indicele de Oportunitate TIC


Începând cu noiembrie 2005, IAD nu se mai calculează separat, el fiind înglobat în
Indicele de Oportunitate TIC, care de fapt uneşte două metode binecunoscute:
metoda UIT – Indicele de Acces Digital şi metoda Orbicom – Indicele de Infostare.
Combinarea celor doi indici a fost necesară pentru a răspunde necesităţilor
crescânde de cooperare internaţională şi de a exclude fenomenul nejustificat de
dublare a funcţiilor acestora. Ambii indici, IAD şi Orbicom, estimează accesul şi
utilizarea TIC pentru majoritatea statelor din lume, ambii sunt cantitativi şi includ
un număr mare de indicatori, folosind practic aceeaşi sursă de date – World
Telecommunication/ICT Indicators Database.
În prezent Indicele de Oportunitate TIC este calculat de UIT şi este bazat în cea
mai mare parte pe datele UIT şi principiile conceptuale de infostare ale Orbicom.
Indicele de Oportunitate TIC depinde de nivelul de infodensitate şi infoutilizare,
care la răndul său se estimează în baza a 19 indicatori calitativi şi cantitativi din 4
sub-categorii.
Lista actualizată a indicatorilor necesari pentru determinarea Indicelui de
Oportunitate TIC este prezentată în Tabelul 4.
Tabelul 4. Indicatorii parţiali a Indicelui de Oportunitate TIC
Indicatori parţiali Indici
Indicatori Mold2006/ Mold2006
Mold2006 Ref2005 Mold2004
Mold2004 / Ref2005
Indice de Oportunitate TIC 147,56 81,24
Infodensitatea 129,86 83,67
Reţele 164,37 54,78
linii principale/ 100 locuitori 29,61 24,76 21,46 138,00 119,60
abonaţi la telefonia mobilă / 100 locuitori 39,60 47,16 13,20 300,00 83,97
lărgimea benzii (Kbps per capita) 0,203 1,24 0,065 312,31 16,37
Competenţe 102,60 127,80
rata alfabetizării (%) 99,00 82,50 99 100,00 120,00
rata totală de încadrare primară (%) 96,70 99,70 95 101,79 96,99

7
rata totală de încadrare secundară (%) 93,00 69,90 88 105,68 133,05
rata totală de încadrare terţiară (%) 49,00 25,40 47,7 102,73 192,91
Rata totală de încadrare 71,62 52,62 69,02 103,77 136,11
Infoutilizarea 167,67 78,87
Penetrarea 147,50 90,51
numărul de locuinţe dotate cu un aparat TV
(%) 97,00 70,00 82,1 118,15 138,57
numărul de PC la 100 locuitori 12,35 19,38 1,96 630,10 63,74
Utilizatori Internet la 100 locuitori 18,00 21,44 12 150,00 83,96
Intensitatea utilizării 190,60 68,73
utilizatori în bandă largă la 100 locuitori 0,63 4,29 0,01 14,80
trafic total internaţional la ieşire, min/cap de
locuitor 133,2 41,73 17,35 767,72 319,23

Indicele de Oportunitate pe componente este prezentat în Figura 8.

Figura 8. Indicele de Oportunitate pe componente

164.37 Reţele 54.78


200.00

150.00

100.00

68.73 50.00 127.80


Intensitatea utilizării 0.00 Competenţe
190.60 102.60

147.50 90.51

Penetrarea

Ref 2005
Ряд1 Moldova
Ряд2 2006 / Ref2005

Conform Raportului UIT „Measuring the Information Society - 2007”, care


prezintă datele privind nivelul Indicelui de Oportunitate TIC în 183 de ţări,
Republica Moldova este situată în categoria ţărilor „Medium average”, cu nivel
mediu al Indicelui de Oportunitate TIC şi deţine locul al 83-lea.
Totodată, apreciabilă este rata medie anuală de creştere a IO TIC pentru perioada
2001-2005 (71,49%) conform căreia Moldova deţine locul 35.

În urma examinării nivelului de pregătire electronică a Republicii Moldova se


denotă tendinţe generale pozitive la toate capitolele: este creat cadrul de
reglementare, ce stabileşte principiile şi condiţiile de dezvoltare a societăţii
informaţionale, sunt finanţate diferite programe pentru a facilita asimilarea TIC,
creşte numărul utilizatorilor Internet şi cererea pentru Internet în bandă largă,

8
computerele devin un instrument uzual în procesul de muncă şi în viaţa cotidiană,
etc.
Desigur, toate aceste realizări devin mult mai modeste în analiză comparativă cu
alte ţări, ceea ce impune necesitatea intensificării eforturilor pentru edificarea
societăţii informaţionale.

Direcşia Prognoze şi Analize