Sunteți pe pagina 1din 25

Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral cuprinde trei etaje: bulbul rahidian, puntea lui Varolio si pedunculii cerebrali (mezencefalul).
Bulbul rahidian deriva din a cincea vezicula cerebrala - mielencefal. Se intinde intre un plan orizontal care trece
deasupra radacinii primului nerv spinal si santul care-1 separa de punte, denumit santul bulbopontin. Pe fata
ventrala, bulbul prezinta toate elementele descrise in maduva. Fisura mediana ante- rioara care se termina la
nivelul santului bulbopontin. Cordoanele anterioare ale maduvei, la nivelulbulbului, devin mai proeminente,
formand piramidele bulbare anterioare.
Lateral de ele se vad santurile antero-laterale, continuarea celor din maduva. Si mai lateral, se afla cordoanele
laterale, continuarea celor din maduva, care prezinta cate o proeminenta ovoida numita oliva bulbara. Pe fata
dorsala, bulbul prezinta piramidele bulbare posterioare si o parte din ventriculul IV care se continua si pe fata
dorsala a puntii. Pe portiunea bulbara a ventriculului IV se vad locurile de origine ale unor nervi cranieni.
Structura interna
Substanta cenusie din bulb nu mai este dispusa in coloane ca in maduva spinarii, ci, datorita incrucisarii la acest
nivel a fibrelor nervoase ale substantei albe, ea este fragmentata in mase mici de substanta cenusie, formand
nucleii bulbari de origine a nervilor cranieni, ca si nucleii proprii, cum sunt: nucleii substantei reticulare, nucleii
olivari, nucleii Goli si Burdach. Substanta alba este reprezentata de caile ascendente si descendente descrise la
nivelul maduvei si un fascicul longitudinal de asociatie ce leaga intre ei nucleii nervilor cranieni care isi au originea
in trunchiul cerebral.
Functiile bulbului
Bulbul, fiind format din substanta cenusie si alba si considerat o prelungire a maduvei, indeplineste ca si aceasta
functia de centru reflex si functia de conducere. Din punctul de vedere al activitatii reflexe, bulbul prezinta o
importanta deosebita, fiind sediul centrilor unor functii vitale de mare importanta, ca: centrii respiratori, de reglare
a activitatii inimii, centrul salivar inferior, al deglutitiei, de reglare a functiei
digestive, voma, stranut, tuse etc.

In cadrul functiei de conducere, bulbul reprezinta calea obligatorie pentru toate fasciculele care duc informatiile
spre centrii nervosi superiori si care aduc comenzile spre centrii motori medulari. Dupa cum stim, o parte din
fibrele caii senzitive si cele motorii se incruciseaza la nivelul bulbului; asa ca influxul nervos se propaga si el
incrucisat, in ambele sensuri (ascendent si descendent). In concluzie trebuie sa aratam ca in bulb sunt localizati
patru tipuri de nuclei:
motori, care contin neuronii de origine a fibrelor motorii ale nervilor cranieni IX (glosofaringian), X (vag),
XI (accesori), XII (hipoglos);
senzitivi, care contin neuronii cu care fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor cranieni IX
(glosofaringian), X (vag), V (trigemen), VII (facial);
vegetativi, nucleul salivar inferior si nucleul dorsal al vagului care, impreuna cu cei din substanta
reticulara, sunt centrii unor reflexe viscerale controlate prin nervul vag;
proprii, care sunt raspanditi in substanta reticulara si reprezinta sediul centrilor respiratori (inspirator si
expirator), vasomotori si cardioinhibitori. in bulb se gasesc si nucleii Goli si Burdach, nucleul olivar statii pentru
traseul cailor senzitive si motorii.
Puntea lui Varolio
Reprezinta a doua parte a trunchiului cerebral care deriva din portiunea ventrala a metencefalului (vezicula a IVa). Este situata anterior de bulb si are infatisarea unei benzi de substanta alba formata din fascicule de fibre
asezate transversal pe extremitatea superioara a bulbului. Pe linia median-ventrala prezinta o continuare a fisurii
anterioare a bulbului, iar de o parte si de alta a ei se vad doua proeminente numite piramidele pontine, de la care
pornesc bratele puntii. Acestea formeaza pedunculii cerebelosi mijlocii ce fac legatura dintre punte si cerebel.
Dorsal, puntea ia parte la formarea ventriculului al IV-lea.

Structura interna
In structura puntii intra patru feluri de nuclei:
motori: ai nervilor cranieni V (trigemen), VI (abducens), VII (facial);
senzitivi: ai nervilor cranieni VIII (vestibulo-cohleari), nucleul principal al trigemenului (V);
vegetativi: salivar superior, lacrimal;
proprii: respiratori, cardiovasculari (in substanta reticulata).
Functiile puntii
Puntea indeplineste doua functii: functia de centru reflex si functia de conducere. Functia reflexa este asigurata
prin prezenta centrilor de reglare a unor procese fiziologice importante ca: salivatia, masticatia, secretia lacrimala.
in afara de acesti mai sunt si altii care comanda clipirea. Orientarea globilor oculari in directia in care se produce
un zgomot brusc. Functia de conducere se indeplineste prin fasciculele de fibre ascendente senzitive si
descendente motorii, care leaga etajele superioare de cele inferioare axului cerebrospinal.

Pedunculii cerebrali
Ei deriva din mezencefal (vezicula a IlI-a) si sunt formati din doua cordoane de substanta alba, ce leaga puntea
de creierul mare. in spatiul dintre ele, pe fata anterioara, se gaseste glanda hipofiza, iar pe fata posterioara se
afla corpii cvadrigemeni (doi superiori si doi nferiori). Fiecare din corpii cvadrigemeni este legat prin fascicule de
fibre cu talamusul.

Structura interna
Pedunculii cerebrali au substanta cenusie dispusa de asemenea in nuclei. Nucleii din pedunculii cerebrali sunt:
motori: ai nervilor cranieni III (oculomotor) si IV (trohlear);
senzitivi: al tractului mezencefalic al nervului V (trigemen);
vegetativi: accesori ai oculomototului;
proprii: sunt reprezentati prin substanta neagra care coordoneaza motilitatea, dar mai ales intervin
impreuna cu scoarta cerebrala si hipotalamusul in mecanismul somn-veghe; nucleul rosu cu rol inhibitor asupra
tonusului muscular; coliculii cvadrigemeni, legati de reflexele vizuale si auditive.
Substanta alba este formata din fascicule conducatoare ascendente si descendente.
Functiile pedunculilor cerebrali
Rolul de centru reflex este indeplinit de nucleii substantei cenusii: dintre acestia mentionam nucleul rosu care
joaca un rol foarte important in reglarea activitatii tonice a musculaturi scheletice. De asemenea, la nivelul
pedunculilor cerebrali se gasesc centrii reflexului vegetativ care regleaza diametrul pupilei in functie de
intensitatea stimulului luminos, printr-un mecanism de conexiune inversa.
Corpii cvadrigemeni superiori sunt legati de reflexele vizuale, dar nu intervin in formarea senzatiilor de vaz, ci
comanda inchiderea ochilor Ia lumina prea intensa si fac sa se intoarca privirea in directia unui excitant vizual.
Corpii cvadrigemeni inferiori sunt in legatura cu reflexele auditive, dar nu intervin in formarea senzatiilor de auz, ci
comanda intoarcerea capului in directia din care vine un zgomot sau fac sa tresara corpul la producerea unor
zgomote neasteptate.

http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Sistemul_nervos_Trunchiul_cerebral-365.html

Cerebelul
Cerebelul reprezinta 10 % din volumul encefalului, este situat
inapoia protuberantei inelare ,acopera fata posterioara a
bulbului rahidian si este acoperit in cea mai mare parte de
emisferele cerebrale. Are forma de inima , cu varful situat
inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2
lobi laterali , numiti emisferele cerebeloase si un lob median
numit vermis.
http://www.referatele.com/referate/psihologie/online5/Functiilecerebelului-Cerebelul--Arhicerebelul--Neocerebelul-referatelecom.php

Filogenetic, cerebelul este impartit in 3 parti: arhicerebel (aparut la pesti), paleocerebel (aparut la
amfibieni),

neocerebel

(aparut

la

primate

si

la

om).

Aceste parti sunt considerate lobi: arhicerebelul este lobul floculonodular, paleocerebelul este lobul
anterior, neocerebelul este lobul posterior.

Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea vestibulara, inhiba tonusul muscular prin
tractusul cerebelovestibular (fastigiovestibular) continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la
coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci la mentinearea posturii
capului si a echilibrului corporal.
Paleocerebelul, prin situarea sa pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli
care ajung la scoarta cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile cerebelolobulare
continuate

cu

tractusul

olivospinal

si

cu

cel

vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare inclusiv a refelxelor posturale si


a celor de redresare, realizand astfel echilibrul corporal.
Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitatii involuntare extrapiramidale, intervine in
coordonarea miscarilor prin intensificarea influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria
premotoare

si

motoare

scoartei

cerbrale

la

nucleii

motori

medulari.

Astfel asigura finetea, precizia miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posturale si de redresare,
contribuind la pozitia de echilibru a corpului.
Cerebelul este implicat in coordonarea miscarii. Cerebelul este responsabil si pentru invatarea
miscarilor, precum calaritul sau mersul pe bicicleta. Cerebelul mai este numit si creierul mic.

http://www.descopera.org/cerebelul/
Legturile cerebelului cu trunchiul cerebral se fac prin cele 3 perechi de pedunculi
cerebeloi situai pe partea anterioara a cerebelului. De bulb este legat prin pedunculii
cerebeloi inferiori(PCI), de punte prin pedunculii cerebeloi mijlocii(PCM) iar de mezencefal
prin pedunculii cerebeloi superiori(PCS). Aceti pedunculi conin fibre aferene i eferene(de
proiecie).
Structura cerebelului relev alctuirea lui din substan cenuie i alb.
Substana cenuie alctuiete scoara cerebelului i cele 4 perechi de nuclei.
Imaginea cerebel-raporturi
Scoara cerebelului nconjur substana alb central i formeaz o structura asemntoare cu o
coroan de arbore. Este format din 3 straturi celulare:
1.

molecular extern(conine celule stelate i celule cu coulete) - rol asociativ

2.

intermediar (al celulelor Purkinje) - rol efector

3.

granular intern(conine celule granulare i celule Golgi) - rol receptor

Nucleii sunt mase de substana cenuie situate n substana alb. n vermis se afl nucleii
fastigiali. Ei aparin arhicerebelului i conin conexiunile tracturilor vestibulocerebelos i
cerebelovestibular. n emisferele cerebeloase se gsescnucleii globos, emboliform i dinat.
Nucleul dinat este situat n neocerebel i primeste aferene de la scoara cerebeloas i de la
toate fibrele aferente ale cerebelului. Trimite eferene la scoara cerebral(fibre
dentotalamocorticale) , la nucleul olivar(fibre cerebeloolivare) si la nucleul rosu(fibre dentorubrice).

Substana alb din interiorul cerebelului are fibre:


1.

de proiecie-leag scoara cerebeloas i nucleii cerebeloi cu alte segmente din nevrax.


Sunt aferene i eferene:
o

Aferenele cerebelului provin de la mduva spinrii pn la scoara cerebral. Prin


PCI vin:

fasciculul spinocerebelos direct(Flechsig) la paleocerebel

fasciculele olivocerebeloase la scoara cerebeloas

fasciculul vestibulocerebelos la scoara arhicerebelului(cele cu originea


n gg.Scarpa) i la scoara arhicerebelului i nucleul fastigial(cele cu
originea n nucleii vestibulari).

Prin PCM vin: fibre pontocerebeloase(componente ale cilor


corticopontocerebeloase) la neocerebel si fibrele comisurale.
Prin PCS vin: fasciculul spinocerebelos ncruciat(Gowers) la scoara
cerebelului.
o

Eferenele cerebelului pleac din scoara cerebeloas, ajung la nucleii cerebeloi,


terminndu-se n trunchiul cerebral, mduva spinrii i talamus.
ntalnim urmatoarele ci:
a.

fascicolul (cerebelo)fastigio-vestibulo-spinal-din nucleul fastigeal,


merge prin PCI

b.

fascicolul (cerebelo)dento-rubro-spinal-din nucleul dinat, merge


prin PCS

c.

fascicolul (cerebelo)dento-talamo-cortical-din nucleul dinat al


neocerebelului, merge prin PCS

d.

fascicolele cerebelo-reticulare-din nucleul dinat i fastigeal.


Imagine aferente si eferente

de asociaie-leag scoara cerebeloas de nucleii cerebeloi(fibre cerebelodentate i


cerebelofastigiale).

comisurale-leag zone similare din cele dou emisfere cerebeloase(fibre


dentocerebeloase)

http://www.lefo.ro/aelbiologie.lefo.ro/biologie/USC/Lectia37_Cerebelul_Anatomie_s
i_Fiziologie/11_material_biblioteca/cerebelul.html

Emisferele cerebrale

Dezvoltate din vezicula telencefalic, mpreun cu diencefalul, de unde vine i


denumirea de telencefal, n numr de dou, reprezint partea cea mai voluminoas a
encefalului.
Emisferele cerebrale au o greutate medie de 1300 de grame, o lungime de 16
cm i o lime de 14 cm.
Emisferele sunt separate intre ele prin scizura interemisferic i de trunchiul
cerebral prin fanta lui Bichat. Emisferele ocup cea mai mare parte a a cavitii
neurocraniene fiind unite prin formaiuni comisurale.
La nivelul emisferelor se gsesc centrii de integrare a funciilor motorii,
senzitive, asociative i psihice.
Sunt formate din substan cenuie care la suprafa formeaz scoara cerebral i
in profunzime nucleii bazali i din substana alb ce se interpune intre scoara
cerebral i nucleii bazali constituind centrul oval sau formeaz formaiunile
comisurale ce conecteazintre ele cele dou emisfere.
Emisferele cerebrale sunt situate pe etajul anterior i mijlociu al bazei craniului i a
cortului cerebelului, care le separ de fosa posterioar.
Faa superioar, convex a emisferelor vine in raport cu bolta cranian.
Cele dou emisfere cerebrale sunt separate printr-un an profund cu orientare
sagital, scizura interemisferic, in care se angajeaz coasa creierului. Coasa
creierului se intinde de la crista galli pan la protuberana occipital intern.
Prin fisura interemisferic se pot observa extremitatea anterioar a corpului
calos, faa superioar a corpului calos i extremitatea sa posterioar.
Pe faa bazal intre extremitile fisurii interemisferice se interpun formaiunile
planeului diencefalic i extremitatea anterosuperioar a mezencefalului.
CONFIGURAIE EXTERN
Emisferele cerebrale au form ovoid, prismatic triunghiular i prezint trei

fee:
o fa intern plan,
o fa extern convex
o fa inferioar concav

Emisferele prezint de asemenea 3 margini i 3 extremiti sau poli.


Marginile sunt medial, lateral sau inferioar i superioar convex.
Extremitile sau polii sunt reprezentai de un pol frontal anterior, mai bont, unul
occipital posterior mai ascuit i unul temporal.

Suprafaa emisferelor este brzdat de o serie de depresiuni profunde,


denumite scizuri sau anuri, care delimiteaz lobii, i de depresiuni mai puin
profunde, care delimiteaz circumvoluiile (girusurile). Lobii i girusurile pot fi
unite prin diferite pliuri de pasaj.
Scizura lui Sylvius (anul lateral) pleac de pe faa inferioar a emisferelor,
inconjoar marginea inferioar a feei externe, indreptandu-se oblic in sus i inapoi
pe faa extern. Prezint in profunzime un pliu de trecere intre lobul frontal i cel
temporal.
Scizura lui Rolando (anul central) pleac de pe faa intern, i se termin
puin deasupra scizurii lui Sylvius.
LOBUL FRONTAL este situat anterior de scizura lui Rolando. Este limitat
posterior de anul lui Rolando, in jos de anul lui Sylvius i inuntru de anul
calosomarginal. Dei relativ bine delimitat prezint pliuri de trecere care-l unesc de
lobul parietal i de lobul temporal. Lobul frontal reprezint 40% din greutatea
creierului, avand trei fee i trei anuri. Datorit acestor trei anuri lobul
frontal va prezenta patru girusuri .
LOBUL PARIETAL este situat in centrul emisferelor cerebrale intre lobii frontal,
temporal i occipital. Se gsete pe feele lateral i medial a emisferelor. Lobul
parietal este limitat anterior de scizura lui Rolando, in jos de scizura lui Sylvius, iar
posterior de anul parietooccipital.Sunt delimitate 3 circumvoluii sau girusuri.
LOBUL OCCIPITAL este situat in poriunea posterioar a emisferelor
cerebrale, avand trei fee i cinci anuri, care delimiteaz ase girusuri. Dup
Hecaen reprezint o zecime din volumul total al creierului.
LOBUL TEMPORAL este situat inferior de lobul frontal i de lobul parietal i
anterior de lobul occipital. Ocup etajul mijlociu al bazei craniului, avand ca limite pe
faa extern scizura lui Sylvius. La nivelul lobului temporal avem cinci anuri siase
girusuri.
CONFIGURAIE INTERN
Emisferele cerebrale sunt constituite din substan cenuie i substan alb.

SUBSTANA CENUIE se gsete la periferie i formeaz scoara cerebral


(cortexul cerebral), in profunzime aceasta fiind alctuit din nucleii centrali.

SCOARA CEREBRAL are o suprafa medie de 22.000 cm2 i este format din

alocortex (alo=variat, diferit) i


izocortex (izo=asemntor). neocortexul;
Alocortexul este la randul su format din arhicortex i paleocortex, ambele
fiind constituite din trei straturi de celule.
Arhicortexul are rol in determinarea comportamentului emotiv,
agresiv sau depresiv al individului i in elaborarea expresiilor
emoionale. Datorit conexiunilor sale cu hipotalamusul particip
la realizarea reaciilor vegetative de plcere sau de repulsie. Se
pare c el ar juca un rol important i in memoria recent, prin
stocarea faptelor recente.
Paleocortexul corespunde circumvoluiei limbice si reprezint
adevratul creier olfactiv la nivelul cruia sunt situai centrii
senzoriali, integrativi i asociativi olfactivi.

Nucleul amigdalian este un centru olfactiv primar, indeplinind funcii importante


in comportamentul emoional, in coordonarea reaciilor motorii de aprare, in dirijarea
activitii vegetative precum i in coordonarea funciilor i manifestrilor sexuale.
Neocortexul reprezint punctul de intalnire a tuturor cilor senzitive i
senzoriale, de plecare a cilor motorii voluntare i mare parte din cele semivoluntare,
a cilor asociative cele mai importante. Ca urmare a conexiunilor cu toate etajele
nevraxului la nivelul neocortexului se organizeaz centrii de proiecie, receptori i
efectori, precum i centrii asociativi cu activitate contient, psihic, cu trsturi
proprii personalitii.
ARIILE CORTICALE
Ariile corticale reprezint poriuni de la nivelul emisferelor cerebrale care nu au
o delimitare concret. Acestea sunt determinate pa baza funciei pe care o anumit
parte din creier o are. Reprezint o parcelare a suprafeei cortexului cerebral aa
cum a fost elaborat de Brodman in 1909. Acest autor a descris 52 de arii,

numerotarea ariilor neavand nici o semnificaie, deoarece au fost numerotate in


ordinea cercetrii i descrierii lor. Brodman a incercat s prezinte ariile corticale ca o
suprapunere ale unor aspecte citoarhitecturale cu funciile acestora.
Exist patru grupe de arii i anume arii corticale motorii, arii corticale senzitive,
arii corticale neurovegetative i arii corticale psihice.
Ariile motricitii voluntare sunt aria 4 Brodman, aria 8 Brodman i aria 19
Brodman.
Aria 4 Brodman este situat pe faa extern a girusului frontal ascendent
Aici exist o somatotopie precis de sus in jos in care apar laringele, faringele,
muchii masticatori, limba, faa, gatul mana, antebraul, braul, toracele i
abdomenul, gambele, picioarele.
Grafic se realizeaz homunculusul motor. Intinderea suprafeei corticale de
reprezentare a unui muchi depinde de bogia inervaiei sale precum i de fineea
micrilor pe care trebuie s le execute i nicidecum de volumul muchiului respectiv.

Datorit incrucirii fasciculelor piramidale aciunea ariei 4 se exercit asupra


jumtii opuse a corpului.

Aria 8 Brodman se gsete la nivelul girusului frontal 2 i are rol in motricitatea


oculocefalogir voluntar (micarea ochilor i micrile conjugate ale ochilor i
capului).
Aria 19 este situat la nivelul pliului curb. Reprezint un centru cortical oculocefalogir
i reflex la incitaiile vizuale.

Ariile sezoriale sunt ariile sensibilitii auditive, vizuale i arii ale sensibilitii
gustative i olfactive.
Ariile senzitivosenzoriale ale lui Brodman pot fi grupate pe baza funciilor lor in:
- arii primare (I ), de recepie;
- arii secundare (II), de percepie;
- arii teriare (III), de recunoatere, gnozice.
ARIILE NEUROVEGETATIVE sunt reprezentate de:
- Aria 6 Brodman, care prin stimulare scade activitatea simpaticului.
- Aria 13 Brodman-stimularea ei duce la creterea tensiunii arteriale.
ARIILE CORTICALE PSIHICE sunt situate in poriunea prefrontal i sunt
reprezentate de:
- Aria 9 Brodman;
- Aria 10 Brodman;
- Aria 11 Brodman;

- Aria 12 Brodman;
- Aria 46 Brodman;
- Aria 47 Brodman.
Aceste arii au rol in cunoaterea corpului, in memorie, limbaj, nivel superior de
integrare i in predominena unui emisfer.

Funcional cortexul prefrontal medial este important in asocierea audiovizual.


In
ansamblu cortexul prefrontal este implicat funcional i in aprecierea i inelegerea
expresiilor emoionale normale i abilitatea de planificare a aciunilor succesive.
Ambele emisfere contribuie la realizarea acestor funcii, astfel incat leziunile
unilaterale vor avea ecouri relativ reduse.
Emisferele cerebrale nu sunt strict identice nici morfologic nici funcional.
Urmare
a acestei afirmaii apare noiunea de emisfer dominant, mai ales din punct de vedere
funcional, existand funcii care nu sunt reprezentate in ambele emisfere. Fiecare
emisfer selecteaz informaiile pentru care prezint dominan, le prelucreaz i le
transfer prin comisurile interemisferice celuilalt emisfer care adaug eventual ceva
la prelucrarea informaiei, inainte de a se elabora o comand.
Emisferul dominant conine centrul limbajului articulat i este implicat
in funciile de vorbire, scriere, stereognozie, descriere verbal, analiz matematic.
Emisferul minor rspunde de stereognozie, construciile spaiale (geometrie), ideaie,
muzic, poezie, sintez temporal.
NUCLEII CENTRALI
Nucleii centrali sunt in numr de patru i sunt reprezentai de nucleul caudat,
nucleul lenticular, claustrul i nucleul amigdalian .
CORPII STRIAI
Corpii striai indeplinesc urmtoarele funcii:
- de reglare a tonusului postural;

- de elaborare a micrilor automate sau semiautomate (deglutiie, scris, vorbit,


gesture profesionale intrate in automatism);
- de reglare a tonusului muscular in cadrul diferitelor atitudini.

SUBSTANA ALB este format din fascicule de fibre mielinizate, care se

interpun intre scoar i nucleii bazali


Fibrele sunt dispuse in trei grupe.
Primul grup este constituit din fascicule de proiecie ascendente i
descendente.Acestea vin sau pleac de la scoara cerebral spre sau de la
formaiunile subiacente.
Al doilea grup este format de fibrele de asociaie, cu orientare indeosebi
sagital ce se organizeaz in fascicule de asociaie intraemisferic.
Conecteaz diferitele arii aleaceluiai emisfer.
Al treilea grup este reprezentat de fascicule interemisferice (comisurale), care
au orientare transversal i asigur conexiunea intre cele dou emisfere.
Comisurile (fasciculele interemisferice) se pot impri in mari i mici.
-Fasciculele interemisferice mari sunt reprezentate de trigonul cerebral (fornixul)
i de corpul calos.
TRIGONUL CEREBRAL este format din fibre care unesc intre ele ariile
arhicortexului, fiind aezat pe ventriculul III i pe talamus.

Trigon cerebral

corp calos

https://www.scribd.com/doc/212948405/EMISFERELE-CEREBRALE#download

Alcatuirea sistemului limbic


Formatiunile sistemului limbic sunt vechi din punct de vedere filogenetic, apartinand arhi- si
paleocortexului. Sistemul limbic este un complex de integrare a informatiilor somatice vegetative si
olfactive, intervenind in adaptarea comportamentului primar (nutritie, reproducere), in activitatea
emotionala si in procesul de memorare.
Formatiunile componente ale sistemului limbic sunt : sistemul olfactiv, corpul amigdalian, stria
terminala, aria septala, hipocampul.
1) Sistemul olfactiv : - are rol in perceperea mirosului si activator al unor sisteme neuronale care
influenteaza comportamentul emotional
2) Corpul amigdalian : - este o masa nucleara sferoidala din grosimea polului asezat superior si
medial de cornul temporal al ventriculului lateral. El corespunde la suprafata ariei periamigdaliene
si se continua posterior, ca si substanta cenusie, cu coada nucleului caudat.
3) Stria terminala : - porneste din partea postero-inferioara a corpului amigdalian, are traiect
posterior pe tavanul cornului temporal al ventriculului lateral.
4) Hipocampul este format, dinspre cavitatea cornului temporal spre centru, din 7 straturi celulare.

http://dictionar.romedic.ro/alcatuirea-sistemului-limbic

DIENCEFALUL (creierul intermediar)


Este situat in prelungirea trunchiului cerebral, sub emisferele cerebrale, si este ormat din
urmatoarele

mase

de

substanta

nervoasa: talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus, sihipotalamus

Configuratia externa
Prezinta doua fete:
1.

bazala, ce contine printre alte formatiuni, chiasma optica, tracturile optice si hipofiza;

2.

posterioara, acoperita de emisferele cerebrale, contine printre alte formatiuni epifiza si


talamusul

Configuratia interna
Cele cinci mase de substanta nervoasa contin formatiuni alcatuite din substanta cenusie si
substanta alba, care formeaza fibre aferente, eferente, si internucleare

Functiile diencefalului
Indeplineste 2 functii: statie de releu pe traseul cailor senzitive si senzoriale, si este centrul de
integrare pentru functiile vegetative. Activitatea sa este coordonata de cortexul cerebral.

https://copiez.wordpress.com/2008/12/01/diencefalul-creierul-intermediar/
Talamusul este cea mai voluminoas component a diencefalului, fiind format din dou mase
ovoide de substan cenuie mprite, de substana alb, n 3 grupe nucleare specifice:
1.

anteriori (nucleii anteroventral, anteromedial) - primesc aferene de la corpii mamilari


i dau eferente spre sistemul limbic.

2.

mediali (nucleul medial dorsal i substana cenusie periventricular) - au legturi


cu corpii striai, substana reticulat a trunchiului, nucleii vegetativi hipotalamici i cortexul
prefrontal.

3.

laterali (nucleii ventral anterolateral, ventral intermediar, ventral posterolateral,


ventral posteromedial, ventral posteroinferior, lateral dorsal, lateral posterior i
posterior sau pulvinar) - (conin i neuroni talamici de releu) primesc aferene de la
corpii striai, cortexul frontal i parietal, cerebel i trimit eferene la cortexul precentral i
scoara parietotemporooccipital.

Imagine nuclei talamici


Impulsurile nervoase aferente sunt prelucrate, integrate i apoi trimise spre ariile corticale.
Nucleii de asociaie sunt n legtur cu nucleii de releu, neocortexul de asociaie prefrontal i
parietooccipital, avnd o activitate integrativ.
Nucleii nespecifici sunt legai de formaiunea reticulat din trunchiul cerebral i pregtesc tonusul
cortical pentru aferenele primite de la nucleii talamici.
Metatalamusul este situat n partea inferioar a talamusului. Este format din corpii geniculai
laterali(CGL) i mediali(CGM).
CGL este staie pentru calea optic, conine 2 nuclei, primete aferene de la tractul optic, coliculii
cvadrigemeni superiori i d eferene spre aria vizual primar.
CGM este releul talamic al cii auditive, primete aferene de la coliculii cvadrigemeni inferiori,
tegment, mduva spinrii i d eferene spre aria auditiv primar.
Epitalamusul este situat n partea posterosuperioar a talamusului, are legturi cu ariile olfactive.
Conine trigonul habenulei, nucleii habenulari i epifiza.
Nucleii habenulari au legturi cu substana reticulat i nucleii vegetativi din trunchiul cerebral,
ceea ce determin micarea corpului n direcia stimulului legat de miros (reflexe
olfactivosomatice).
Subtalamusul este situat ntre talamus, cerebel i puntea lui Varolio. Substana cenuie
conine nucleul subtalamic i zona incert.

Imagine conexiune cu nucleiul subtalamic


Nucleul subtalamic are aferene de la ariile coricale, talamus, corpii striai i d eferene spre
corpul striat i substana neagr. Aparine funcional de sistemul nervos extrapiramidal.
Substana alb are urmatoarele fascicule:
1.

talamic - ntre talamus i zona incert.

2.

lenticular - ntre zona incert i nucleul subtalamic.

3.

ansa lenticular.

4.

subtalamic - ntre nucleul subtalamic i corpii stiai.

Hipotalamusul este cea mai important regiune a diencefalului. Controleaz activitatea visceral,
vegetativ i endocrin. Conine substana cenuie i alb.
Imagine nuclei hipotalamici 1
Substana cenuie este condensat n 4 regiuni formate din mai muli nuclei:

1.

regiunea supraoptic(formeaz nucleii anteriori) - conine nucleii supraoptici i


paraventriculari cu rol secretor (ADH-supraopticul i ocitocina - paraventricularul) i de
integrare parasimpatic.

2.

regiunea tuberala(nucleii mijlocii) - conine nucleii ventromedial, dorsomedial,


arcuat(infundibular) i hipotalamic posterior cu rol secretor(regleaz activitatea
adenohipofizei) i de integrare parasimpatic

3.

regiunea mamilar(nucleii posteriori) - conine cei doi corpi mamilari cu rol de


integrare simpatic

4.

regiunea laterala - conine nucleul hipotalamic lateral cu rol de integrare simpatic.

Imagine nuclei hipotalamici 2


Substana alb conine ci aferente i eferente.
Cile aferente sunt :
1.

colaterale din fascicolele spinotalamice

2.

colaterale din calea optic i olfactiv

3.

colaterale de la SRAA

4.

fibre corticohipotalamice

5.

fibre de la sistemul limbic

6.

fibre din nucleul dorsal al vagului(pentru nucleii supraoptic i paraventricular)

7.

fibre extrapiramidale de la corpii striai.

Cile eferente sunt:


1.

de proiecie - spre zonele de unde a primit aferenele, utiliznd aceleai ci.

2.

efectoare - spre glandele endocrine(de hipofiz este legat prin infundibul care conine
tractul hipotalamohipofizar nervos i sistemul port vascular).

Funciile hipotalamusului Funciile hipotalamusului sunt:


1. controleaz i integreaz activitatea vegetativ a corpului prin nucleii anteriori,
mijlocii(parasimpatici) i posteriori(simpatici). Hipotalamusul este un punct nodal pe
circuitele care conecteaz sistemul limbic cu mezencefalul, integrnd reaciile
complexe de adaptare a organismului la anumite condiii de mediu.
2. coordoneaz sistemul endocrin prin legtura cu adenohipofiza
3. regleaz metabolismul intermediar lipidic, protidic i glucidic

4. regleaz metabolismul hidric prin secreia de ADH i prin centrul setei din
hipotalamusul anterior
5. regleaz metabolismul energetic prin centrii foamei i saietii
6. regleaz termoliza i termogeneza
7. regleaz ritmul somn-veghe
8. regleaz comportamentul alimentar(prin centrul foamei i saietii) i afectivemoional (determin frica i furia care sunt acompaniate de piloerecie, creterea
sudoraiei, polipnee).
9. menine homeostazia mediului intern prin feed-back
10. regleaz echilibrul acidobazic, hematopoieza
11. regleaz naterea(ocitocina)
Stimularea hipotalamusului anterior determin scderea frecvenei inimii, scderea TA,
mioza, bronhoconstricie i polipnee, creterea sudoraiei, vasodilataie, termoliza(efecte
similare parasimpaticului).
Stimularea hipotalamusului posterior determin creterea frecvenei inimii, cresterea TA,
midriaza, termogeneza, piloerecie, inhibarea peristaltismului intestinal, foame, furie, frison.
(efecte similare simpaticului).
Creterea presiunii osmotice sanguine sau scderea volemiei, stimuleaz osmoreceptorii
hipotalamici anteriori, ceea ce determin creterea secreiei de ADH de ctre nucleii
supraoptici). Acesta crete reabsorbia renal de ap i scade volumul de urin eliminat. Prin
aceste efecte se reine apa n corp i se reface volemia. Distrugerea hipotalamusului anterior
determin dispariia ADH-ului i n consecin eliminarea unui volum urinar de 10-30litri/zi.
Creterea presiunii osmotice sanguine sau scderea volemiei stimuleaz centrii setei din
hipotalamusul lateral. De la acest nivel pornesc impulsuri spre scoara cerebral care vor
determina n final ingestia de ap, creterea volemiei i scderea presiunii osmotice.

http://www.lefo.ro/aelbiologie.lefo.ro/biologie/USC/Lectia38_Diencefalul_Anatomie
_si_Hipotalamusul_Fiziologie/14_material_biblioteca/diencefalul.html

Nervii spinali
Sunt in numar de 31 de perechi si se dispun simetric de o parte si de alta a maduvei spinarii: 8
perechi de nervi cervicali, 12 perechi de nervi toracali, 5 perechi de nervi lombari, 5 perechi de

nervi sacrali si o pereche de nervi coccigieni. Nervii spinali sunt nervi micsti si asigura inervatia
intregului corp, cu exceptia regiunii cefalice, inervata de nervii cranieni. Nervul spinal este format
din urmatoarele portiuni: doua radacini, un trunchi scurt si ramuri periferice (Figura 3.11).
Radacinile nervului spinal sunt radacina posterioara si radacina anterioara:

radacina posterioara (senzitiva) prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal, format din


neuroni pseudounipolari somato - si viscerosenzitivi, care constituie protoneuronii tuturor cailor
sensibilitatilor somatice si vegetative. Dendritele neuronilor pseudounipolari culeg informatii de la
receptori periferici iar axonii patrund in maduva spinarii pe calea radacinii posterioare.
radacina anterioara (motorie) este formata din axonii neuronilor motori din coarnele
anterioare si din axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale.
Prin unirea celor doua radacini se formeaza trunchiul nervului spinal care este mixt. Dupa iesirea
din canalul vertebral, nervul spinal se imparte in ramuri periferice: ramura dorsala, ramura
ventrala, ramura comunicanta alba si ramura meningeala care sunt, de asemenea, mixte.

Figura 6Alcatuirea nervului spinal (dupa Hole,1999).

Ramurile periferice ale nervilor spinali:


- ramurile dorsale sunt scurte si subtiri si se distribuie la tegumentul si muschii spatelui.
- ramurile ventrale, mai voluminoase, inerveaza senzitiv si motor partile anterolaterale ale
trunchiului, membrele superioare si membrele inferioare.

1.

Ramurile ventrale ale nervilor toracali T2 - T12 isi pastreaza dispozitia segmentara,
formand 11 perechi de nervi intercostali. Acestia inerveaza tegumentul regiunii antero-laterale a
toracelui si abdomenului, muschii intercostali si muschii antero-laterali ai peretelui abdominal.
2.
Ramurile ventrale ale nervilor spinali cervicali, lombari si sacrali nu isi pastreaza dispozitia
segmentara ca cele toracale, ci isi amesteca fibrele, formand plexuri nervoase: plexul cervical,
brahial, lombar, sacral si sacrococcigian.

- ramurile comunicante fac legatura intre trunchiul nervului spinal si ganglionii vegetativi
simpatici latero-vertebrali. Ramurile comunicante sunt albe si cenusii.
1.

Ramura comunicanta alba contine atat fibre viscerosenzitive cat si fibre visceromotorii
axonii neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Acestia constituie fibrele preganglionare
simpatice care merg la ganglionii vegetativi
2.
Ramura comunicanta cenusie este formata din fibre postganglionare. Acestea se reintorc
in trunchiului nervului spinal si prin una din ramurile sale se distribuie la efectori vegetativi
specifici: musculatura neteda a vaselor de sange din tegument si din muschii scheletici, glandele
sudoripare si muschii erectori de la baza firelor de par.
- ramura meningeala inerveaza meningele spinale si vasele de sange de la acest nivel.

http://biolog-vasile.blogspot.ro/2012/05/maduva-spinarii-si-nervii-spinali.html
Nervii cranieni

1. Perechea I>OLFACTIVI- sunt nervi senzitivi.


fibrele senzitive inerveaz mucoasa olfactiv din cavitatea nazal

2. Perechea II>OPTICI- sunt nervi senzitivi.


fibrele senzitive inerveaz retina.

imagine nervul_olfactiv1.jpg si olfactiv1(1)

imagine nervul optic

3. Perechea III> OCULOMOTORI-sunt nervi motori ce prezint i fibre

parasimpatice.
fibrele motorii au originea n nucleul motor situat n mezencefal;
fibrele parasimpatice au originea n nucleul accesor al nervului III

situat tot n mezencefal


originea aparent se afla n spaiul dintre picioarele pedunculilor

cerebeloi.
fibrele motorii inerveaz : muchiul drept intern, superior si inferior,

oblicul inferior al globului ocular i muchiul ridictor al pleoapei.


fibrele parasimpatice inverveaz: muchiul sfincter al irisului i
fibrele circulare ale muchiului ciliar.
Imagine nervul oculomotor somatica.jpg si nervul oculomotor vegetativ.jpg

4. Perechea IV> TROHLEARI- sunt nervi motori.


fibrele motorii au originea n nucleul nervului situat n mezencefal;

originea aparent se afl pe faa posterioar a trunchiului cerebral

sub lama cvadrigemin.


inerveaz muchiul oblic superior

5. Perechea V> TRIGEMENI- sunt nervi micti.


fibrele senzitive au primul neuron (protoneuronul) n ganglionul de

pe traseul nervului iar al doilea neuron (deutoneuron) n nucleii trigeminali


din trunchiul cerebral.
fibrele motorii au originea n nucleul nervului din punte
originea aparent se afl pe faa anterioar a punii
fibrele senzitive inerveaz pielea feei i dinii
fibrele motorii inerveaz muchii masticatori

6. Perechea VI> ABDUCENS- sunt nervi motori


fibrele motorii au originea n punte
originea aparent se afl n anul bulbo-pontin.
fibrele motorii inerveaz muchiul drept extern al globului ocular

7. Perechea VII> FACIALI- sunt nervi micti care au i fibre parasimpatice.


fibrele motorii au originea n nucleul motor din punte
fibrele gustative au primul neuron n ganglionul geniculat iar al

doilea neuron n nucleul solitar din bulb


fibrele parasimpatice au originea n nucleul salivator i lacrimal

superior din punte


originea aparent se afl n anul bulbo-pontin
fibrele motorii inerveaz muchii mimici
fibrele gustative inerveaz papilele gustative din 2/3 anterioar a

imagine 4

imagini 5

imagine 6

limbii

fibrele parasimpatice inerveaz glandele salivare submandibulare si


sublinguale.
Imagini 7

8. Perechea VII> ACUSTICOVESTIBULARI- sunt nervi senzitivi


ramura acustic inerveaz receptorii auzului ( organul Corti)
ramura vestibular inerveaz receptorii echilibrului ( maculele

otolitice i crestele ampulare)


originea aparent se afl n anul bulbo-pontin
imagini 8

9. Perechea IX>GLOSOFARINGIENI- sunt nervi micti care au i fibre

parasimpatice
fibrele motorii au originea n nucleul ambiguu din bulb
fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionul de pe traseul

nervului iar al doilea neuron n nucleul solitar din bulb


fibrele parasimpatice au originea n nucleul salivator inferior din bulb
originea aparent se afl n anul retroolivar
fibrele motorii inerveaz musculatura faringelui
fibrele senzoriale culeg excitaiile gustative din treimea posterioar

a limbii
fibrele parasimpatice inerveaz glandele parotide

10. Perechea X> VAGI- sunt nervi micti care au i fibre parasimpatice
fibrele motorii au originea n nucleul ambiguu din bulb
fibrele senzoriale au primul neuron n ganglionul de pe traseul

nervului iar al doilea neuron n nucleul solitar din bulb


fibrele parasimpatice au originea n nucleul dorsal al vagului din bulb
originea aparent se afl n anul retroolivar
fibrele motorii inerveaz musculatura laringelui i faringeleui
fibrele senzoriale culegeg excitaiile gustative de la baza. rdcinii

imaginii 9

limbii

fibrele parasimpatice inerveaz organele din torace i abdomen.


Imagini nerv 10

11. Perechea XI> ACCESORI- sunt nervi motori


prezint o ramur bulbarcu originea n nucleul ambiguu din
bulb

originea aparent se afl n antul retroolivar


prezint o ramur spinal cu originea n cornul anterior al

mduvei cervicale
originea aprent se afl n antul lateral anterior din mduva

cervical superioar
ramura intern inerveaz muchii laringelui
ramura extern inerveaz muchii sternocleidomastoidian i
trapez.
Imagine nerv 11

12. Perechea XII> HIPOGLOI- sunt nervi motori


fibrele motorii au originea n nucleul motor din bulb

originea aparent se afl n anul preolivar


fibrele motorii inerveaz musculatura limbii.
fibrele motorii inerveaz musculatura limbii.

https://biologie10.wordpress.com/2013/08/01/nervii-cranieni/
Sistemul nervos vegetativ parasimpatic

si simpatic

.Sistemul nervos simpatic.


Componenta centrala a sistemului nervos simpatic este reprezentata de centrii
nervosi aflati in coarnele laterale medulare, unde ajung axonii neuronilor aferenti din
viscere: centrii pupilodilatatori din maduva cervico-dorsala, vasomotori, pilomotori si
sudorali din maduva dorsala.
Componenta periferica este reprezentata de lanturile ganglionare paravertebrale (2225 de perechi de ganglioni uniti prin ramuri interganglionare),
plexurile viscerale (celiac, mezenteric superior, mezenteric infe
rior si hipogastric) si plexurile intramurale*. Caile eferente sunt constituite din
doi neuroni. Sinapsa dintre
neuronii preganglionari si neuronii postganglionari se face intr-una din aceste
formatiuni nervoase, de regulacat mai aproape de maduva (. 25.).
25. Tipuri de cai motorii simpatice. 1. coarne laterale; 2. radacina
motorie; 3. ramura comunicanta alba; ramura comunicanta cenusie; 5.
ganglion din lantul simpatic paravertebral; 6. ganglion previsceral; 7.
glanda medulosuprarenala; 8. organe viscerale.
neuroni preganglionari (fibre mielinice)
------ neuroni postganglionari (fibre amielinice)
Centrii vegetativi se pot grupa in centri de comanda (cei din maduva, bulb si
mezencefal)si centri de integrare(cei din formatiunea reticulata, hipotalamus si
cortex).

Sistemul
nervos
simpatic
se
distribuie difuz in peretii organelor, spre
deosebire
de
sistemul
nervos
parasimpatic care se distribuie in teritorii
limitate.
Plexurile intramurale contin atat
fibre
simpatice,
cat
si
fibre
parasimpatice.
Unele formatiuni ganglionare au
atat functii de statii de releu, cat si
functii de centri reflecsi.
2.
Sistemul
parasimpatic.

nervos

Sistemul nervos parasimpatic are


doua componente centrale, care sunt
localizate in
trunchiul
cerebral si in
maduva sacrata.
a)
Parasimpaticul
cranian. In
trunchiul cerebral se afla: nucleul accesor
al oculomotorului (III), de unde
provin fibrele parasimpatice ale oculomotorului, nucleii salivator superior si lacrimal,
de unde iau nastere fibrele parasimpatice ale facialului (VII), nucleul salivator inferior,
de unde pornesc fibrele parasimpatice ale glosofaringianului (IX) si nucleul dorsal al
vagului (X), care reprezinta originea fibrelor parasimpatice vagale (tab. 4).
b) Parasimpaticul sacrat. Acesta isi are originea in segmentele medulare
sacrate S2 S
Componenta periferica a SNV parasimpatic este constituita, de asemenea, din
doi neuroni, dar, spre deosebire de SNV simpatic, neuronul preganglionar face
sinapsa cu neuronul postganglionar in peretii organelor inervate sau in aproprierea
acestora.

. 26. Sistemul nervos vegetativ parasimpatic

----------- sistemul nervos vegetativ simpatic


sistemul nervos vegetativ parasimpatic
Tab. 7.
efectoare.

Actiunea

EFECTORI

SNV

simpatic si

parasimpatic

EFECTELE SNV SIMPATIC

asupra

organelor

EFECTELE SNV PARASIMPATIC

Muschi radiari ai irisului contractie dilatarea pupilei

Muschi circulari ai irisului

contractie micsorarea pupilei

Muschi ciliari radiari

relaxare vedere la distanta

Muschi ciliari circulari

contractie vedere de aproape

Bronhii

bronhodilatator

bronhoconstrictor

Inima

cardioaccelerator

cardiomoderator

Vase coronare

coronaroconstrictie

coronarodilatator

Vase din tegument

vasoconstrictie

vasodilatatie

Vase din muschi

vasoconstrictie

vasodilatatie

Vase din creier

vasoconstrictie

vasodilatatie

Stomac si intestin

diminuarea tonusului si

cresterea tonusului si motilitatii

motilitatii

relaxarea sfincterelor

constrictia sfincterelor

Vezica urinara

relaxarea muschiului cal

contractia muschiului cal

contractia sfincterului cal

relaxarea sfincterului cal intern

intern

Glande lacrimale

vasodilatatie, secretie glandulara


abundenta

Glande salivare

secretie redusa de saliva

Glande gastrice si intestinale

vascoasa

secretie abundenta de saliva apoas


stimularea secretiei

inhibarea secretiei

http://www.esanatos.com/anatomie/creierul/Sistemul-nervos-vegetativsimp51112.php

Stiati ca...? - Sistemul Nervos

Impulsurile electrice ale nervilor circul cu 274 km/h. Pui cap la cap, nervii ar
nsuma o distan de 72 de km.

Creierul are 100 de miliarde de celule nervoase.

o
o

Femeile clipesc aproape de dou ori mai mult dect brbaii.


o

Creierul continua sa trimit impulsuri electrice pana la 37 de ore dup moarte

Creierul nu mai creste dup vrsta de 15 ani

Clipim, in medie, o data la fiecare patru secunde, de circa 15 ori pe minut.


Acest numar poate creste insa cand suntem nelinistiti, obositi sau ne temem
de ceva.

Bebelusii clipesc mult mai rar decat adultii, de obicei doar de doua ori sau
chiar mai rar pe parcursul unui minut. Totodata, un studiu a aratat ca, pe
masura ce cresc, copiii clipesc mai des, dar abia in jurul varstei de 14-15 ani
ating "maturitatea" in ce priveste clipitul.

Feniletilamina produce o usoara stare de visare, si este produsa de catre


creier n momentul care doi oameni sunt ndragostiti. Interesant de remarcat
faptul ca aceeasi substanta se regaseste si n ciocolata.

o
o

Poziia corpului ii poate afecta memoria .

A gndi este cel mai bun mod de a stimula creierul nostru, lipsa lui provoac
micorarea mrimii creierului i implicit a capacitii lui.
Spre deosbire de alte specii, oamenii se simt atat de prost cand sunt respinsi,
incat renegarea sociala este activata in sistemul nervos central, caracteristica
confirmata de ceva vreme de studiile stiintifice. In plus, nivelurile de cortizol,
un hormon asociat stresului, fluctueaza atunci cand oamenii cred ca sunt
respinsi de semenii lor. Un studiu recent arata ca aceste efecte fiziologice
merg mai departe: respingerea opreste efectiv activitatea inimii.

Un sfert din creier este folosit pentru a controla ochii. Vedem cu creierul "la
propriu", ochii avand doar functia fundamentala de camera de luat vederi.

Majoritatea oamenilor de stiinta cred ca "memoria fotografica" este un mit.


Oamenii isteti isi antreneaza creierul pentru a memora cat mai bine.

Craniul are multe gauri minuscule la baza sa, care permit nervilor cranieni sa
se desfasoare spre destinatiile lor.
o Cat de destept este piciorul tau drept?
1. In timp ce stai la birou in fata calculatorului, ridica piciorul drept de pe podea
si fa cu el cercuri in sensul acelor de ceasornic.
2. Acum, in timp ce faci asta, deseneaza cifra "6" in aer cu mana dreapta.
Piciorul isi va schimba sensul de rotatie.

Creierul este cel mai mare consumator de oxigen al corpului. Inhalarea


aerului contaminat diminueaz oxigenarea lui genernd scderea eficienei
creierului.

http://pentrscoala.blogspot.ro/2013/09/stiati-ca-sistemul-nervos.html