1.1 Definirea si clasificarea I.P.

Legea 500/2002 defineste I.P. ca fiind denumirea

generica ce include Parlamentul, Administratia
prezidentiala, ministerele, celelalte organe de
specialitate ale administratiei publice, alte autoritati
publice, institutii publice autonome, precum si
institutiile din subordinea acestora, indiferent de
modul lor de finantare.
Legea 273/2006 defineste I.P. ca fiind autoritatile
unitatilor administrativ teritoriale, institutiile publice si
serviciile publice de interes local, cu personalitate
juridica, indiferent de modul de finantare al activitatii
lor.
I.P. produc bunuri publice care se distribuie, de
regula, in mod gratuit, urmarind satisfacerea
cerintelor consumatorilor.

I.P. sunt cadrul de derulare al:

- procesului de constituire a resurselor publice M.F.P.,
M.M.S.S.
- de utilizare a principalelor resurse publice ale statului M.F.P.

Clasificarea institutiilor publice:

Dupa importanta activitatii
- Institutii ale administratiei publice centrale (Guvernul,
ministerele, autoritati administrative autonome, servicii
publice deconcentrate, prefectura);
- Institutii ale administratiei publice locale (Consiliul judetean,
consiliul local, primarul, servicii publice locale).
Dupa statutul juridic
- I.P. cu personalitate juridica;
- I.P. fara personalitate juridica.
Dupa nivelul ierarhic
- I.P. superioare;
- I.P. subordonate

1.2 Ordonatorii de credite

2. Procesul de bugetare
2.1 Continut si caracteristici
Bugetul a fost definit ca fiind ansamblul activitatilor
privind finantele publice care cuprinde elaborarea si
executia bugetului administratiei de stat, bugetului
asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului
fondurilor speciale, stabilirea si perceperea
impozitelor, taxelor si contributiilor precum si
utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul
asigurarii, functionarii organelor puterii judecatoresti,
legislative si administartive.
Bugetul general consolidat este instrumentul in care isi
gasesc reflectarea toate resursele financiare si
cheltuielile publice.

Bugetul general consolidat cuprinde in present in

Romania 4 categorii de bugete:
bugetul statului = administratiei centrale de stat ;

bugetul asigurarilor de stat ;

bugetul fondurilor speciale ;

bugetul local.

Consolidarea bugetului general semnifica operatia de

eliminare a transferarilor reciproce dintre diversele
bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si
a cheltuielilor.

Fluxurile economice dintre bugetul public national si

participantii la viata economico sociala a statului
respectiv sunt :

Fluxuri intre agentii economici si celelalte

persoane care obtin venituri sau care detin in
proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul
statului pe de alta parte sub forma impozitelor,
taxelor si contributiilor ;

Fluxuri economice intre bugetul public national

pe de o parte si institutiile publice, persoanele
fizice si juridice carora le sunt repartizate alocatiile
bugetare.

Scurt
istoric
a notiunii
de charta
buget
anul 1215
in Constitutia
Angliei Magna

legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929

bugetul statului era definit ca fiind actul prin care sunt
prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si
cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ;

perioada comunista bugetul satului a reprezentat

principalul instrument al politicii macroeconomice prin
care se repartiza cea mai mare parte a venitului
national ;

dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor publice

- L 10/1991, 72/1996, 500/2002

Bugetul public national este in esenta un document

politic deoarece :
Exprima optiunile generale rezultate in urma votului
cetatenilor in legatura cu cerintele pe care statul
trebuie sa le satisfaca acestora sub forma serviciilor
publice ;
Reflecta rezultatul mediei dintre grupuri de interese si
indivizi tinand cont de marimea resurselor financiare
ale statului si caracteristicile cheltuielilor publice
Reflecta
proportia
relativa
dintre
dorintele
politicienilor privind satisfacerea diverselor interese de
grup si posibilitatea practica de satisfacere a acestor
interese
Reflecta puterea relativa a unor indivizi sau grupuri
de interese de a influenta politica cheltuielilor bugetare

Reflecta optiunea partidului aflat la putere in ceea

ce priveste satisfacerea nevoilor de interes general
Reflecta preferintele cetatenilor pentru diferite
forme de impozitare si posibilitatea de a muta povara
fiscala asupra unei parti a contribuabililor
Procedura bugetara reprezinta ansamblul operatiunilor
de intocmire si elaborare a bugetului de stat, de
dezbatere si aprobare parlamentara, de executie a
cifrelor bugetare, de incheiere a contului general
anual de executie bugetara si de control bugetar.
Procedura bugetara cuprinde trei etape :
Producerea resurselor financiare publice sub forma
veniturilor de natura fiscala si nefiscala
Cererea de cheltuieli publice
Alocarea resurselor financiare publice obtinute

Functiile
bugetului
de
stat

functia de repartitie ;
functia de control.
Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :
constituirea fondurilor bugetare ;
distribuirea acestora.
Functia de control
Functia de control a bilantului national public se
realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia, de
dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control
legislativ al parlamentului asupra bugetului.
De asemenea se realizeaza in etapele de executie a
partilor de venituri si cheltuieli ca un control
administrativ de specialitate.

Componentele
sistemul
bugetar
bugetul statului ;

bugetul asigurarilor sociale de stat ;

bugetul fondurilor speciale ;
bugetul trezoreriei statului ;
bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;
bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de
la bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat sau
bugetul fondurilor speciale ;
bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri
proprii ;
bugetele fondurilor provenite din credite externe
contractate de stat sau guvern si a caror rambursare
inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice ;
bugetul fondurilor externe nerambursabile ;
bugetele locale.

Etapele
bugetar
1. Elaborarea procesului
bugetului;
2. Aprobarea bugetului;
3. Executia bugetului;
In aceasta etapa cheltuielile parcurg urmatoarele faze:
Angajarea cheltuielilor - se refera la sumele aprobate la
partea de cheltuieli a caror limita nu poate fi depasita.
Exista douaforme de angajamente:
A. Angajamentul legal faza a procesului executiei
bugetare prezentand orice act juridic din care rezulta
sau ar putea rezulta oobligatie pe seama fondurilor
publice;se prezinta sub forma scrisa si este semnat de
ordonatorul principal de credite.Valoarea lui nu o poate
depasi pe cea a angajamentului bugetar.
B. Angajamentul bugetar orice act prin care o
autoritate competenta afecteaza fonduri publice unor
anumite destinatii, in limita creditelor bugetare
aprobate.El precede angajamentul legal.

Lichidarea cheltuielilor faza in procesul executiei

bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se
determina sau se verifica realitatea sumei datorate,se
verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal.
Ordonantarea cheltuielii faza in care se confirma
existenta creantelor si datoriilor si verificarea acestora,
moment in care se poate efectua plata.Se emite
ordonantarea de plata.
Plata cheltuielilor fazqa finala a executiei bugetare prin
care I.P. face plata efectiva a obligatiilor fata de terti
creditori. Instrumentele de plata utilizate sunt cecul de
numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului
(OPHT).
4. Incheierea executiei bugetare;
5. Controlul executiei bugetului;
6. Aprobarea executiei bugetului.

2.2 Principiile si regulile procesului bugetar

Principiul universalitatii;

Principiul publicitatii;

Principiul unitatii;

Principiul anualitatii;

Principiul specializarii bugetare;

Principiul unitatii monetare.

2.3 Structura bugetelor

Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget conform
clasificatiei bugetare.
Clasificatia bugetara este instrumentul prin care
veniturile si cheltuielile unui buget sunt grupate intr-o
ordine obligatorie si dupa criterii unitare si precis
determinate si se utilizeaza atat in faza de elaborare
cat si de executie a bugetelor.
Veniturile sunt structurate pe capitole si subcapitole;
Cheltuielile sunt structurate pe parti, capitole,
subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupa caz.

Exemplu: cheltuieli cu salariile la o universitate

suportate
din
finantarea
de
baza

641.57.03.09.I.10.01
641 Cheltuieli cu salariile personalului (simbol cont)
57.03 cod capitol Invatamant, conform clasificatiei
functionale
09 subcapitolul Invatamant superior, conform
clasificatiei functionale
I - titlul de cheltuieli -de personal- cf. clasificatiei
economice
10 cod articol cheltuieli cu salariile-conform
clasificatiei economice
01 cod alineat-salarii de baza- conform
clasificatiei economice

2.3.2 Structura cheltuielilor publice

Criterii utilizate pentru clasificarea cheltuielilor publice:

Clasificarea administrativa: are la baza criteriul

institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile
publice:ministere, agentii guvernamentale, unitati
administrativ teritoriale; realizeaza o codificare a
ordonatorilor principali.

Clasificatia functionala: foloseste drept criteriu

destinatia cheltuielilor adica domeniile, ramurile si
sectoarele spre care se indreapta resursele financiare
publice; le imparte pe parti, capitole,subcapitole.

Clasificatia economica: clasifica cheltuielile dupa

natura si efectul lor; le imparte pe articole si aliniate.
A. Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli
materiale si servicii, subventii, transferuri, dobanzi;
B. Cheltuieli de capital;
C.Operatiuni financiare: imprumuturi acordate,
rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane
la credite;
D. rezerve, excedent/deficit.

CONTINUTUL BUGETULUI NATIONAL PUBLIC

1.3 Organizarea contabilitatii in I.P.

Din 2006 I.P. au obligatia sa tina contabilitatea in
partida dubla iar noul sistem de contabilitate se
bazeaza pe contabilitatea de angajamente.
Definitie: Contabilitatea de angajamente recunoaste
efectele tranzactiilor si altor evenimente atunci cand
acestea se produc si nu pe masura ce numerarul sau
echivalentul sau este incasat sau platit.
Conntabilitatea I.P. va cuprinde :
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care
sa reflecte incasarea veniturilor siplata cheltuielilor
aferente exercitiului bugetar;
Contabilitatea trezoreriei statului;

Contabilitatea generala care sa reflecte drepturile si

obligatiile, evolutia situatiei financiare si patrimoniale,
precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
Contabilitatea
destinata
analizarii
costurilor
programelor aprobate.
Se folosesc doua tipuri de conturi:
Conturi bugetare au rolul de a reflecta incasarea
veniturilor, plata cheltuielilor si determinarea
rezultatului executiei bugetare; sunt conturi speciale,
in afara bilantului deschise pe structura clasificatiei
bugetare;
Conturi generale pentru reflectarea activelor si
pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor
aferente exercitiului, indiferet daca veniturile au fost
incasate sau cheltuielile platite, pentru determinarea
rezultatului patrimonial.

1.4 Documentele
Documentele folosite se grupeaza in trei mari categorii:
Documente justificative sunt acte scrise intocmite in
momentul efectuarii unei operatii economice sau
financiare si au ca rol atestarea efectuarii operatiei
respective, precum si reflectarea acesteia in ctb.
Documente
contabile

reflecta
prelucrarea
documentelor justificative in conturi analitice si
sintetice si in registrele de contabilitate astfel incat sa
se permita prelucrarea eficienta a datelor dar si
controlul acestora.
Documentele de sinteza si raportare:
1. bilantul;
2.contul de rezultat patrimonial;
3. situatia fluxurilor de trezorerie;

4.situatia
modificarilor
in
structura
activelor
nete/capitalurilor,
5. anexe la situatiile financiare (politici contabile si note
explicative);
6. contul de executie bugetara.

1.5 Elementele
Principii contabile
prezentate in situatiile financiare se

evalueaza in conformitate cu principiile contabile

generale:
Principiul continuitatii activitatii;
Principiul permanentei metodelor;
Principiul prudentei;
Principiul contabilitatii pe baza de angajamente;
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si
de datorii;
Principiul intangibilitatii;
Principiul necompensarii;
Principiul comparabilitatii informatiilor;
Principiul materialitatii;
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.