Dreptul ungar

Codul civil austriac s-a aplicat o vreme si dincolo de teritoriul Austriei de astazi. n anul 1852 A.B.G.B.-ul a fost extins pe
teritoriul Ungariei, moment la care juristii maghiari au considerat aceasta masura ca ilegala si au reusit sa determine
organizarea unei conferine cunoscute sub denumirea de Judexkurial Konferenz care a stabilit revenirea la vechiul sistem, cu
corectivul reprezentat de pastrarea n vigoare a ctorva legi imperiale. De altfel, Ungaria a fost singurul stat european care, la
sfrsitul celui d al doilea razboi mondial, nu avea nca o legisla ie civila scrisa. Dreptul privat maghiar era de origine
consuetudinara. Normele cutumiare formasera, n Evul Mediu, obiectul, cunoscutei consolidari sub numele de Tripartitum
opus iuris consuetudinarii inclyti Regni Hungariae, consolidare care si-a gasit aplicare timp de mai multe secole, n toate
provinciile asupra carora s-a extins, ntr-o perioada sau alta, regatul maghiar. Acest Tripartitum era o culegere vasta de
dispoziii care nu cuprindea,cum s-ar putea crede, numai principii de drept civil, ci si norme din cele mai diverse alte ramuri
ale dreptului, cum ar fi penalul sau administrativul. ntinderea sa considerabila l facea greu de consultat n practica si de
aceea greu de aplicat. Iata de ce n faa instan elor nu se aplica, n mod uzual, Tripartitum, ci un rezumat al acestuia, purtnd
denumirea de Planum tabularum.
n aceste condiii, un rol deosebit n configurarea sistemului de drept l-a avut jurisprudenta. Conferin a judecatorilor supremi,
a emis n decursul timpului o serie de reguli desprinde din practica instan elor judecatoresti, care au capatat puterea unor
adevarate legi. Literatura de specialitate din ara vecina men ioneaza eforturile facute n secolul al XIX-lea, n vederea
realizarii unei codificari civile. Astfel, n anul 1848, printr-o lege purtnd numarul XV, a fost abolit regimul matrimonial
feudal si s-a dispus elaborarea unui cod civil care nsa n-a fost niciodata nfaptuit. Elaborarea Codului civil ungar a nceput n
1953, proiectul fiind amplu dezbatut n forurile stiinifice si universitare, precum si n instan ele judiciare.
Intrarea n vigoare a avut loc nsa de-abia n 1960. Codul debuteaza cu o parte de dispozi ii preliminare, foarte redusa de
altfel, menionnd numai scopul legii si preciznd modul n care are loc exercitarea drepturilor si a obliga iilor si
interzicndu-se abuzul de drept. Legiuitorul maghiar a renunat, asadar, la sistemul par ii generale. Considerentele care au
condus la aceasta, nfaisate pe larg n expunerea de motive a codului, nu reprezinta dect reluarea unor argumente de ordin
logic care, la vremea lor, au fost formulate si mpotriva par ii generale din B.G.B. Cea de a doua parte este consacrata
materiei persoanelor, cea de a treia reglementarii proprieta ii, cea de a patra dreptului obliga iilor iar cea de a cincea si ultima
carte priveste dreptul succesoral. Legiuitorul ungar a avut o deosebita grija sa evite defini iile. Caracterul practic al
reglementarii s-a vadit de altfel si n aversiunea pe care a inspirat-o ideea de a se ncepe codul cu o parte generala
esenialmente dogmatica. Autorii au urmarit sa lase n elegerea anumitor no iuni pe seama opiniei publice, iar a altora,
ndeosebi a celor cu un caracter de tehnicitate mai ridicat, pe cea a stiin ei juridice. Codificarea ungara din 1959 reprezinta o
realizare legislativa interesanta, care a stiut sa re ina din dreptul tradi ional o serie de institu ii, cu caracter pronun at
tehnic.nsemnatele transformari produse n Ungaria n anii ce au trecut de la intrarea n vigoare a Codului civil au impus o
reforma a codului. Printr-o lege din octombrie 1977 s-au adus o serie de modificari si completari vechiului cod, urmate de o
republicare, de natura sa prezinte un adevarat cod civil rennoit. Una din interven iile cele mai importante ale legiuitorului
priveste protecia acordata persoanelor pentru drepturile lor civile. Dintre aspectele legate de via a moderna, care si gasesc
reflectare n cod, semnalam textele potrivit carora orice abuz n legatura cu fotografierea sau imprimarea vocii unei persoane
reprezinta o vatamare a drepturilor personale, textul cernd consim amntul persoanei n cauza pentru publicarea fotografiei
sau pentru nregistrarea vocii n scopul difuzarii, cu excep ia acelor nregistrari facute n spectacole publice. Alte nsemnate
capitole n care au fost introduse modificari numeroase sunt cele privind drepturile de crea ie intelectuala, proprietatea
comuna a soilor etc. Modificarile aduse Codului civil n anul 1977 nu au fost esen iale, nsa au fost numeroase, mprejurare
care facea ca decretul amintit sa joace un rol deosebit n configurarea dreptului civil ungar. Legea maghiara cunostea divor ul
prin consimamnt mutual, potrivit acestuia casatoria se poate desface n temeiul declara iei de voin a concordanta a so ilor,
neinfluenata din afara si bazata pe o decizie definitiva luata de acestia, cu condi ia ca acordul so ilor sa fie aprobat de
tribunal. n ceea ce priveste desfacerea casatoriei, divor ul prin consim amntul mutual, nu se putea pronun a dect daca so ii
cadeau de acord asupra ncredinarii si ntre inerii copiilor, asupra contactelor cu acestia, a ntre inerii so ului aflat n nevoie si
a folosirii locuinei comune. Odata cu revenirea arii la democra ie, apoi cu aderarea sa la Consiliul Europei si la Uniunea
Europeana, ntreaga legislaie a suferit modificari masive, n sensul revenirii la institu iile juridice contemporane adaptate
standardelor internaionale actuale.