Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bli, 2014
Cercetarea pieei s-a conturat ca domeniu in prima parte a secolului XX. Premisele dezvoltrii ei au fost att de natur
tehnica (avansul produs in statistica matematic si teoria probabilitatilor, management i marketing, psihologie si
sociologie) ct si elemente de context economic (creterea produc iei de mas, dezvoltarea canalelor de comunicare,
progresele din domeniul reclamei i brand). Cercetarea pie ei este nrudit ca abordare cu cercetarea social, de
asemenea dezvoltat intens la nivel empiric la jumatatea secolului trecut.
Ulterior celui de-al doilea rzboi mondial, capacit ile tehnice n ceea ce prive te puterea de procesare a datelor a
crescut exponential. Astfel au fost posibile dezvoltri majore ale metodelor legate de interpretarea datelor prin
utilizarea cunostinelor matematice n procesele de cercetare. Utilizarea calculatoarelor i a softurilor de analiz a dus
la o rspndire pe scar larg a cercetrii de pia n rndul organiza iilor.
Metode i tehnici de cercetare
Specialitii din cercetarea de piata au la indemn un panel impresionant de metode si tehnici pe care le pot utiliza in
culegerea si interpretarea datelor. O prim dihotomie frecvent ntlnit este gruparea cercetrilor in cantitative i
calitative. Cercetarea cantitativ implic utilizarea numerelor, a statisticilor. In general, se bazeaz pe culegerea si
prelucrarea datelor din populaii mari (de oameni, produse, firme, etc). Rezultatul cercetrii se exprim in form de
indicatori (medii, procente, cuartile, etc), grafice i tabele. Se folosesc frecvent principii ale statisticii inferen iale,
deoarece se lucreaz cu eantione i se produc estimri. ntrebrile la care se raspunde n mod tipic prin cercetri
cantitative sunt: Ce? Ct? Care? Se estimeaz structuri de pia, indicatori de cretere, volume. Este fundamental n
luarea deciziilor Cercetarea calitativ implica mai mult nuanele, creeaz legaturi cu zone mai pu in tangibile. Se
bazeaz cu precdere pe cunotinte provenind din sociologie i psihologie. Rolul ei este puternic interpretativ,
ncercnd sa ajute la ntrebri precum: Cum? n ce fel? De ce? Rezultatele sunt rapoarte descriptive, deseori nso ite
de citate ale clienilor (verbatimuri), imagini, fotografii. Este mai pu in utilizat ca suport al unor decizii radicale dar
ajuta foarte mult n nelegerea fenomenelor de pia. Majoritatea speciali tilor sus in c cele dou abordri se
completeaz reciproc. O cercetare care mbina ambele perspective poate fi de mare ajutor n n elegerea unui
fenomen de pia.
Metodele cantitative cel mai frecvent ntalnite sunt sondajele statistice si anchetele de opinie. Pentru a derula cu
rigurozitate un sondaj, trebuie ndeplinite anumite criterii care sa fac posibila utilizarea statisticii matematice. n
msura n care aceste criterii nu sunt respectate, posibilitatea estimrilor este redus.
Metodele calitative cel mai frecvent ntlnite sunt discu iile de grup (focus grupurile) si interviurile n profunzime (in
depth interviews).
Pe ambele direcii exist mult mai multe opiuni, fiind la latitudinea cercettorului alegerea metodei optime pentru
atingerea anumitor obiective.
n ultimii ani, exista o varietate de abordari care fac dificil chiar separarea metodelor n cantiative i calitative. Pe
de o parte este o flexibilitate i o inovare continu in metodologie. Pe de alta parte, mediul este n schimbare i apar
noi oportunitai, sau noi realiti, care nu existau n urma cu civa ani (spre exemplu, mediul online in context
web2.0)
Domenii de cercetare
De-a lungul anilor, s-au conturat anumite domenii n care cercetarea pie ei a proliferat i s-a produs o oarecare
specializare. Astfel de arii specifice de cercetare sunt; -Brand si comunicare -Structuri, cote de piata -Prognoze
-Satifactia clienilor, loialitate -Testare de produs sau concept -Segmentarea pie ei -Cercetari de birou, analize
sectoriale -Responsabilitate social -Studii de pre -Cercetri pe canalele de distribu ie (mystery shopping) -Retail
audit
Cercetarea pieei este utilizat n cele mai variate arii ale vie ii economice. Printre exemplele relevante se enumer;
pieele bunurilor de consum (FMCG), a bunurilor de folosin ndelungat (inclusiv pia a auto), servicii (telecom,
banci, asigurri), organizaii non-profit.