1

POLITICA INTERNA
Putine izvoare s-au pastrat din multele si bine documentatele scrieri care au existat lucru stiut cu certitudine
semnate de scriitori care au vizitat Dacia. Dar cele care au ajuns pana la noi, sunt suficiente pentru a realza
tabloul politicii interne dusa de regele Decebal.
pe plan militar isi dezvolta armata, acum adaptata insa la iminentul pericol roman. Pentru aceasta, numeste
responsabili cu oastea, o doteaza cu arme noi de tip roman, aducand mesteri latini, primind dezertori din
armata romana, studiaza modelul armatei adverse;
pe plan social este de mentionat stratificarea mai pregnanta si mai complexa a paturilor sociale, cu aparatele
administrativ, judiciar, religios aferente;
pe plan administrativ construieste un aparat de stat care contine prefecti pentru fiecare ramura economica, la
fel si in industrie, detine o cancelarie competenta, aparatul judiciar este mai bine gandit decat cele anterioare
aparatul religios se mentine in forma cunoscuta de conducere duala (rege si preot), in plus invatamantul
prezinta o dezvoltare mai accentuata are in aceasta perioada;
pe plan economic canalizeaza negotul acum spre deosebire de perioada Burebista, pe directia Dacia-Imperiul
Roman (arheologia confirma cantitatea foarte mare de produse importate iar izvoarele scrise cea exportata),
agricultura se mentine la cote superioare cu aceleasi maxime la cereale, ovine si produse apicole. Industria
metalifera, fie ca e vorba de metale ferose pentru arme (pentru dotarea puternicei armate), fie ca e vorba de
metale pretioase (care ajung sa ia forma numeroaselor podoabe descoperite sau care ajung in visteria regala
destul de mare pentru a scoate din impasul financiar Imperiul Roman), prezinta o dezvoltare fara precedent;
pe plan religios construieste noi si magnifice sanctuare in incinta sacra a capitalei ceea ce demonstrreaza rolul
de liant pe care il avea religia in societatea dacica, si importanta pe care i-o acordau atat regele cat si
viceregele-preot Vezina.
DOMNIA
Regele Decebal s-a nascut intre anii 55-60 en, ca fiu al regelui dac Scorilo. Talentul sau militar il ridica in
scurt timp in fruntea armatei iar cand unchiul sau Duras-Diurpaneus ajunge prea batran ii ia locul bine meritat
in fruntea poporului geto-dac in anul 87 en, cu ocazia ofensivei imparatului roman Domitian. Zbuciumata
domnie a regelui dac dureaza pana in anul 106 cand desi este invins nu este ingenuncheat, el curmandu-si
viata pentru nu a ajunge viu in maini le dusmanilor sai.

2
Perioada dintre secolele IV VII a intrat n istoria Europei ca epoca Marii migraii a popoarelor, declanat de mai
muli factori, care s-a soldat cu nsemnate transformri sociale, politice, etnice, economice i culturale. Un factor
important n nceperea Marii migraii n Europa l-a constituit migraia populaiilor germanice determinat de creterea
demografic, schimbrile n structura social i modul de via al germanilor, rcirea climei n peninsula Scandinav
care a dislocat spre sud o parte a locuitorilor regiunii.
n antichitate germanii ocupau teritorii vaste n Europa Central i Scandinavia. Cele mai nsemnate triburi ale
germanilor erau goii, gepizii, alamanii, francii, saxonii, anglii, longobarzii etc.

3
Politica Intern
Unificarea tuturor dacilor sub acest regat uria a avut loc pe mai multe planuri:
- militar: cu o oaste, dup izvoare de 200.000 de ostai bine antrenai fizic i tactic, cifra plauzibila dac ne gndim c azi se
cunosc sute de localiti geto-dacice i c armata a avut i elemente strine.
- social: cel mai probabil c n ajutorul lui Burebista a venit marea majoritate a comailor dar putini pileai mprtindu-i visul. Aici
ar trebui menionat i numrul populaiei: dac la un lupttor se considera patru necombatani rezulta o populaie de circa un milion
de oameni.
- administrativ: Burebista conductorul suprem care convinge cu mai mult sau mai puin for, Deceneu este cel care convinge
cu blndee i inteligen, iar curtea competent i ajut pe cei doi s-i pun planurile n aplicare.
- economic: bate moneda pentru c cea existenta devine insuficient comerului care atinge cote uriae, fapt susinut cu
certitudine de arheologie.
- juridic: se redacteaz vestitele belagines.

- moral-religios: oamenii sunt adui la o via dup norme morale avangardiste implementate n mare parte cu
ajutorul religiei.
Aflat initial in fruntea unei formatiuni statale locale, Burebista, om de stat inzestrat cu remarcabile calitati de
organizator, strateg militar si diplomat, reuseste sa unifice formatiunile politico-militare geto-dace din spatiul carpatodunareano-pontic sub autoritatea sa si sa puna astfel bazele unui puternic regat cu centrul, probabil, in Podisul
Transilvaniei. In intreaga sa actiune, Burebista a fost sprijinit de marele preot Deceneu, colaboratorul si sfetnicul cel
mai apropiat. Reorganizat de Burebista, care putea, potrivit afirmatiilor aceluiasi Strabon, sa mobilizeze o armata de
200.000 de luptatori, se impune la jumatatea secolului I. i.e.n. ca principala forta politica si militara din Europa
Centrala si de la Dunarea de Jos.
Razboaiele purate de Burebista dezvaluie si alta latura a personalitatii sale. Raida incheiere victorioasa a campaniei
impotriva celtilor ne indeamna sa credem ca ofensiva regelui a constituit o surpriza pentru acestia. Pe de alta parte, o
inscriptie Histriana lasa sa se inteleaga ca Burebista stia sa organizeze un asediu de lunga durata, iar cucerirea
litoralului Pontic dovedeste ca zidurile masive de piatra ale cetatilor grecesti nu constituiau pentru el un obstacol de
netrecut. In sfarsit, nici un izvor nu spune ca Burebista ar fi pierdut vreo batalie si cu atat mai putin vreuv razboi. Totul
indreptateste concluzia ca regele dac a fost si un mare comandant militar.

4
Ocupaiile geto-dacilor
Triburile dacice au fost ntotdeauna atasate de relieful muntos. Munii le-au oferit posibiliti de
subzistent si de aprare. n muni vnau, si cresteau oile, vacile si caii, acolo erau minele de fier,
argint, aur si sare. Triburile asezate n zone mai joase, mai la ses, se ocupau de agricultur, pstorit,
apicultur, dar si de comer.
Dacii se pricepeau s-i creeze singuri uneltele, armele, obiectele de gospodrie, mbrcmintea,
podoabele i n general, cam tot ce aveau nevoie, din materiile prime pe care le aveau din belug.
Utilizau i bunuri obinute n urma schimburilor comerciale cu populaiile nvecinate de la vest sau cu
cele de la sud, aflate sub influena culturii grecesti. n sec I .Chr s-au dezvoltat schimburile comerciale
i cu lumea romana. Aduceau de la sud de Dunre n special vinuri, obiecte de lux utilizate n
gospodrie i podoabe. Dacii exportau animale vii pentru carne sau transport, miere, ceara, fructe,
brnz, sare, metale, piei de animale salbatice.

Dacii triesc nedezlipii de muni. De acolo, sub conducerea regelui Cotiso*, obinuiau s coboare
i s pustiasc inuturile vecine, ori de cte ori Dunrea, ngheat de ger, i unea malurile. 19.
mpratul Augustus a hotrt s ndeprteze aceast populaie, de care era foarte greu s te
apropii. Astfel, a trimis pe Lentulus** i i-a alungat pe malul de dincolo [al Dunrii]; dincoace au
fost aezate garnizoane. Astfel, atunci dacii n-au fost nfrni, ci doar respini i mprtiai.

5
ISTRIE, istorii, s. f. 1. Proces de dezvoltare a fenomenelor naturii i societii. 2. tiin care studiaz trecutul
umanitii i al societilor omeneti cu scopul de a le reconstitui. (Concr.) Scriere coninnd evenimente i
fapte care se ncadreaz n aceast tiin. 3. (Cu determinarea domeniului) tiin care studiaz dezvoltarea i
schimbrile succesive dintr-un anumit domeniu. Istoria limbii. (Concr.) Lucrare care trateaz probleme din
aceste domenii.

REGT, regate, s. n. Stat guvernat de un rege; monarhie. Vechiul Regat = nume dat dup Primul Rzboi
Mondial (pn la instituirea republicii) teritoriului Romniei de dinaintea acestui rzboi ( ara Romneasc i
Moldova).

6
Orenii n evul mediu romnesc
n evul mediu, orenii erau n general oameni liberi i socotii ca o categorie social deosebit.
Orenii, adic meteugarii i negutorii din oraele rii Romneti i Moldovei, precum i cei ce aveau
case n trguri, ogoare n ocolul din jurul oraelor, erau oameni liberi, nu erau dependeni de vreun stpn.
Dimitrie Cantemir spune c : Orenii nu snt supui nimnui, dect domnului, numai acestuia singur i
pltesc dare" .
Libertatea orenilor din rile noastre nu era totui identic cu libertatea orenilor din comunele
libere din alte ri cu via oreneasc mai dezvoltat. De pild chiar i n. Transilvania orenii nu erau
numai liberi, ci i cu drepturi de autonomie pe teritoriul oraului; n schimbul unei dri globale anuale ctre
suveran, se administrau singuri, pe cnd orenii din Moldova i ara Romneasc aveau o serie de
obligaii fiscale individuale ctre domn; acesta i are dregtorii lui n ora.
Din punct de vedere social, orenii erau oameni liberi, formau o comunitate privilegiat de oameni
liberi. Dar aceast calitate de oreni liberi i privilegiai nu cuprindea pe toi locuitorii de pe teritoriul
oraului. In ora triau oameni care ieeau din comunitate, fie c ajungeau s-i strng bunuri, care-i
fceau independeni de comunitate, fie c nu erau liberi, ca oamenii sraci i erbii din ora. Primii snt cu
noscui n istoria vieii oreneti sub numele de patriciat orenesc.
n general patriciatul orenesc, adic acei oreni care formau prin averea lor funciar individual
din ora i prin drepturile de care se bucurau, un fel de nobilime a oraelor, nu apare dect ntr-o msur
foarte redus n oraele din Moldova i ara Romneasc. Aceti negutori bogai cumprau moii, n
afar de ora, sau case i locuri n trg.
n ceea ce privete situaia orenilor obinuii, acetia se bucurau de dreptul de a folosi, pe lng casa
i prvlia lor individual, i moia trgului, stpnit n devlmie, pentru arat i pentru pune. Aceti
oreni erau mprii n comuniti de cartiere. n istoria oraelor din Europa au jucat un rol de seam
comunitile pe cartiere, aa-numitele contrade. n ara Romneasc, la Trgovite alegerea celor 12
prgari, membrii consiliului comunal, se fcea cte doi pe ase cartiere ale oraului. La 18 noiembrie 1590
orenii din Bucureti, din enoria popei Comino", pltesc o duegubin pentru un om ucis n cartierul lor.
Prin urmare, enoria unei biserici forma o comunitate separat cu responsabilitate juridic colectiv,
ntocmai ca un sat. In 1661 fugiser o parte din locuitorii din Trgul Neam i darea lor rmsese s-o
plteasc cei rmai: cisla n-o putem lepda", scriau autoritile oraului, cisla fiind darea global pltit
de o comunitate.

7
n perioada medieval ranii i stenii alctuiau cea mai mare partea populaiei Europei. Istoricii estimeaz c
n acele vremuri circa nou din zece oameni erau rani, fermieri sau lucrtori ai pmntului. Marea majoritatea
a acestora erau erbi, iobagi legai de pmnt. O mic parte erau rani liberi care nu aveau statut de sclavi ai
nobililor i care erau obligai s plteasc o rent fix pentru pmnturile lor. Unii dintre ei deveneau bandii i
tlhari. Un sat din acele vremuri adpostea de regul ntre zece i aizeci de familii. Fiecare astfel de familie
tria ntr-o locuin din lemn sau pmnt iluminat doar cu opaie. Casele erau prevzute cu cuptoare i sobe.
Podelele erau acoperite cu rogojini din nuiele sau stuf, iar n casele lor intrau libere psrile de curte, porcii sau
cinii. Paturile erau fcute din baloi de paie aezai pe crengi, iar pe timpul nopii, ranii se acopereau cu
esturi de ln sau blnuri de animale.
Toi ranii lucrau din greu pentru nobilul care-i adpostea pe moiile sale. De fapt, jumtate din munca lor
zilnic era fcut n beneficiul nobilului. ranii munceau pe atunci la cmp, n agricultur, tiau i transportau
lemne din pduri, ciopleau i transportau piatr pentru construcii i serveau ca gonaci la vntorile aristocrailor.

ranii erau obligai de asemenea ca o zecime din totalul veniturilor sau produselor lor s fie donat Bisericii. n
timp de rzboi sau chiar lupte interne pentru putere, toi ranii brbai, de la adolesceni la btrni, erau obligai
s se nroleze i s lupte n oastea nobilului suzeran de care aparineau.
Perioadele de foamete erau frecvente, iar epidemiile le decimau deseori animalele domestice. ngheurile,
inundaiile sau seceta le distrugeau deseori recoltele.
ranii medievali se hrneau rareori cu carne, cci carnea era un aliment deosebit de scump pe atunci, fiind
rezervat ndeosebi nobililor, aristocrailor i cavalerilor. La mas, brbaii mncau ntotdeauna primii, cci ei erau
fora de munc i stlpul familiei, iar femeile i copiii lor mncau tot ce mai rmnea dup ce capul familiei i
astmpra foamea.
Deoarece pe atunci se respectau toate srbtorile religioase, istoricii estimeaz c ranii munceau efectiv doar
260 zile pe an, n restul zilelor odihnindu-se sau mergnd la biseric, n pelerinaje, vizitnd trgurile i blciurile
sau ntrecndu-se n concursuri diverse, dansnd sau organiznd lupte ntre animale.

8
i n biseric i n structurile sale organizatorice ptrund n perioada carolingian relaiile de
tip vasalic. Dei legai teoretic doar de papa de la Roma i de Dumnezeu, preoii i mai ales
nalii prelai nu se puteau lipsi de cele lumeti i ca atare erau nevoii s obin beneficii de
la suveranii laici. Pe lng aceste aspecte, naltele funcii eclesiastice erau de la sine
considerate i nalte funcii n ierarhia statal ceea ce fcea ca suveranii s fie interesai n a
interveni n alegerea acestor principi eclesiastici de a cror servicii se foloseau n
administraia statal. Cum orice serviciu era rspltit cu un beneficiu iar relaia vasalic se
baza pe omagiul personal, se ajunge ca reprezentanii bisericii s dein mari beneficii
funciare condiionate i ca atare s devin practic vasali ai suveranilor. Aceast situaie va sta
la baza unor ndelungate controverse i chiar conflicte ntre puterea laic i cea eclesiastic.

9
OR, orae, s. n. 1. Form complex de aezare uman, avnd multiple dotri edilitare, de obicei cu func ie
administrativ, industrial, comercial, politic i cultural; urbe. Loc. adj. De ora = care provine din ora,
care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la ora. Haine de ora = a) haine mai bune dect cele de
lucru; b) haine croite dup moda de la ora. 2. P. restr. Partea central a unui ora (1); centru.3. Populaia,
locuitorii unui ora (1). Din magh. vros.
IMPRIU ~i n. 1) Stat condus de un mprat; mprie. 2) Teritoriu cuprinznd un stat dominant mpreun cu
teritoriile cucerite i dominate de el. 3) fig. Loc sau perioad n care domin anumite stri de lucruri; mprie.

10
Mestesugurile constituiau un aspect important al economiei mesopotamiene. Putin dezvoltate erau mestesugurile legate
de prelucrarea lemnului, a pietrei si a metalelor materii prime care lipseau in sudul si centrul Mesopo-tamiei.
Un mestesug important era cel legat de exploatarea stufului si a trestiei (care servea si la constructia de case, de
mobilier, de unelte gospodaresti, de barci chiar mari, s.a.m.d.). Remarcabil era nivelul de prelucrare a pieilor. Primul
metal cunoscut aici folosit mai intii in stare nativa, apoi topit a fost cuprul; intr-o perioada mai tirzie, amestecat cu
plumb, cu antimoniu si in fine cu cositor, a aparut bronzul. In epoca lui Hammurabi a aparut aici si fierul care insa era
foarte scump.
Dar mestesugul olarului era cel mai apreciat.
Mult. pretuite in t
arile din jur erau tesaturile din Sumer si Akkad, de in, cinepa si cele de lina, produse in mare cantitate. Mestesugul
prelucrarii pielii era de asemenea foarte dezvoltat; se lucrau incaltaminte, harnasamente, coifuri, tolbe, s.a. Olarii si
ceramistii in genere au ajuns la un inalt grad de maiestrie, fapt atestat de frumusetea si de varietatea de forme a vaselor,
de basoreliefurile si de statuetele care s-au pastrat.
Excedentul de produse in special de grine, ulei, carne, lina, tesaturi, s.a.m.d. era desfacut, in interiorul tarii, de negustori
ambulanti sau de cei de la orase, cu amanuntul sau cu ridicata. Pentru articolele importante (cereale, ulei, lina) preturile

erau stabilite dupa un tarif maximal. Legea obliga ca orice operatie comerciala mai importanta sa faca neaparat obiectul
unui act oficial de vinzare-cumparare.
In exterior marfurile erau exportate adesea chiar in regiuni foarte andepartate, in aceste cazuri, o expeditie comerciala
putea dura si un an (caci, de pilda, distanta de pe tarmul Tigrului pana in valea Indusului era de aproape 2 000 de km).
Pe itinerariile, stabilite din timpuri vechi, ale caravanelor de asini se creasera locuri fixe de intilnire intre negustori.
Drumuri construite nu existau, decat incepand din mileniul I i.e.n.,cele facute de asirieni; dar de-a lungul marilor drumuri
caravanele gaseau fintini si adevarate hanuri de popas. Mai mult practicate, mai usoare si mai sigure erau transporturile
pe calea apei: a fluviilor, a retelei de canale si ceva mai tirziu de-a lungul coastei Gol-fului Persic.
La intoarcere negustorii aduceau in schimb alte marfuri, precum si sclavi; dar negustori specializati in comertul cu sclavi
nu erau. Nu este exclus ca negustorii mesopotamieni, in cautare de argint si de aur, sa fi ajuns chiar prin partile noastre.

11
1. Praful de pusca
Legenda spune ca praful de pusca a fost inventat din intamplare de catre alchimistii care vroiau sa creeze
un elixir al vietii vesnice.
Prima referire la acesta apare intr-o culegere din 1044, care cuprinde cele mai importante tehnici militare,
realizata de Zeng Goliang, acesta descriind trei tipuri de praf de pusca, folosite pentru focuri de
semnalizare si focuri de artificii, inainte ca acesta sa fie utilizat in scop militar, la grenadele rudimentare.
2. Busola
Prima busola a fost realizata in secolul al IV-lea i.Hr. si era facuta din roca magnetica. Chinezii au inventat
un astfel de obiect pentru a sti incotro e sudul.
3. Hartia
Inca nu se stie cine a venit cu ideea de a converti gandurile intr-o limba scrisa, insa se stie ca primele
limbi au aparut cu aproximativ 5.000 de ani in urma. Si, odata ce acestea, a inceput sa se dezvolte si
dorinta de a scrie, oamenii apeland in acest sens la orice era mai durabil, cum ar fi bambus, papirus,
piatra, tablite de lut.
Lucrurile s-au schimbat insa dupa ce un barbat chinez pe nume Cai Lun a inventat prototipul pentru hartia
moderna. In anul 105 d.Hr. el a creat un amestec din fibre de lemn si apa pe care l-a presat, obtinand
astfel o hartie grosiera.
4. Pastele fainoase
In privinta acestora nu exista informatii certe, dar se pare ca oamenii din China le-au luat-o inainte
italienilor sau arabilor cu aproximativ 2.000 de ani.
In 2006, un grup de arheologi a descoperit o asezare veche de 4.000 de ani, in provincia Qinghai, langa
granita cu Tibetul, iar in apropierea acesteia a gasit un bol cu un tip de paste, ingropat in pamant.
Acestea, facute din doua soiuri de mei, ar putea fi cele mai vechi din lume. Cele doua soiuri de mei sunt
cultivate in China de aproximativ 7.000 de ani si, mai mult, chinezii inca folosesc aceste grane pentru a
face paste.
5. Roaba
Un general numit Jugo Liang, care a trait in timpul dinastiei Han, este creditat ca fiind inventatorul roabei.
Obiectul a fost folosit initial in scopuri militare, pentru baricadare si transport, iar aceste avantaje pe care
le oferea roaba i-au determinat pe chinezi sa tina inventia secreta timp de mai multe secole. Singura hiba
a roabei antice a fost insa faptul ca nu avea manere, acestea fiind adaugate ulterior, cand a fost
perfectionata.
6. Seismograful
Astronomul imperial Chang Heng, tot din timpul dinastiei Han, a gandit primul seismograf din lume, la
inceputul secolului al II-lea. Este vorba de un vas din bronz, o opera de arta chiar, care in interior avea un
pendul, iar cand acesta era miscat de vibratii mai multe bile cadeau din gurile unor dragoni in cele ale unor
broaste, avertizand astfel un seism.
7. Alcoolul

La inceputul secolului al III-lea i.Hr., chinezii au aflat cum sa rafineze produse ca otetul si sosul de soia,
folosind tehnici de fermentare si distilare. Iar o descoperire recenta a unor cioburi de acum 9.000 de ani,
care aveau urme de alcool, arata ca poporul chinez a fost primul care a preparat acest produs, cu
aproximativ 1.000 de ani inaintea popoarelor arabe.
8. Zmeul
In timpul secolului al IV-lea i.Hr., doi barbati chinezi, Gongshu Ban si Mo Di, respectiv un artist si un
filosof, au construit un zmeu in forma de pasare, inventia lor fiind repede indragita mai ales de copii.
9. Planorul
Daca in secolul al IV-lea i.Hr. chinezii deja inventasera zmeul, pana la sfarsitul secolului al VI-lea, era
noastra, ei reusisera sa construiasca un aparat similar cu acesta, dar suficient de mare si de aerodinamic
incat sa sustina greutatea unui barbat de talie medie.
10. Matasea
Tehnica de a produce acest material exista de acum 4.700 de ani, iar datorita matasii China a creat
legaturi cu multe alte popoare, prin comert, cererea fiind foarte mare la un moment dat.

12
Nippur Lagas Umma
Kis Akkad

13
Marcus Ulpius Nerva Traianus (n. 18 septembrie 53, Italica Santiponce, d. 9 august 117 Selinus
Cilicia), mprat Roman ntre 98-117 a fost al doilea dintre cei aa-zii cinci mprai buni ai Imperiului
Roman (dinastia Antoninilor) i unul dintre cei mai importani ai acestuia. n timpul domniei sale, imperiul a ajuns
la ntinderea teritorial maxim. Traian a fost fiul lui Marcus Ulpius Traianus, un proeminent senator i general
dintr-o familie roman faimoas (Ulpii). Familia s-a stabilit n provincia Baetica, n Spania de azi, cndva spre
sfritul celui de-al Doilea Rzboi Punic, iar Traian a fost doar unul din membrii familiei Ulpii, familie care a
continuat i dup moartea sa.
S-a nscut pe 18 septembrie, 53 n oraul Italica, din provincia roman Hispania. Tnr fiind, a urcat n
ierarhia armatei romane, luptnd n cea mai periculoas zon a Imperiului Roman, n zona Rinului. A luat parte
la rzboaiele lui Domiian mpotriva germanilori era unul dintre cei mai mari comandani militari ai imperiului
cnd Domiian a fost ucis n 96.
Renumele su i-a servit n timpul succesorului lui Domiian, Nerva, care era nepopular n cadrul armatei i avea
nevoie de cineva ca s obin sprijinul legiunilor. A obinut acest sprijin prin numirea lui Traian ca fiu adoptiv al
su i succesor, n toamna anului 97 (27 octombrie). Viitorul mprat Hadrian i-a adus vestea lui Traian despre
adopie, obinnd astfel bunvoina lui Traian pentru restul vieii sale. La moartea lui Nerva pe 27 ianuarie 98,
Traian i-a succedat fr nici un incident, fiind respectat de supui. Astfel primul roman ne-italian a devenit
mprat.

14
nainte de apariia tiparului, un scrib era o persoan care scria de mn/copia cri sau documente i care ajuta
localitatea s-i in nregistrrile scrise.
Ei aveau sarcina de a redacta i de a citi textile

15
CIVILIZIE, civilizaii, s. f. Nivel de dezvoltare material i spiritual a societii dintr-o epoc dat, a unui
popor, a unui stat etc.; cultur (material sau spiritual); p. ext. nivel nalt de dezvoltare a unei societi.
TRIB, triburi, s. n. Form de organizare economic i social-politic primitiv, constnd dintr-o grupare de mai
multe gini sau de familii nrudite, care au limb i credine comune, locuiesc acelai teritoriu i se supun
autoritii unui ef ales.
Aristocratul este unul dintre membrii aristocraiei. "Aristocrat" este un cuvnt care poate fi folosit n sens
peiorativ, indicnd o persoan care a ajuns la un anumit statut mai degrab prin na tere dect prin munca i
meritele proprii, un astfel de statut nemeritat fiind considerat un afront de ctre ceilal i membri ai societ ii.

16(in caiet)
17
Ugarit , Sidon
18 Egiptul era strabatut de fluvial Nil
19
MIGRIE, migraii, s. f. 1. Deplasare n mas a unor triburi sau a unor populaii de pe un teritoriu pe altul,
determinat de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare. 2. Deplasare n mas a unor animale
dintr-o regiune ntr-alta, n vederea reproducerii, a cutrii de hran etc.; migrare. 3. (n sintagmele) Migraia
petrolului (sau ieiului) = proces de deplasare a petrolului i a gazelor asociate din zcmntul n care au luat
natere n zone subterane strine.
ANTICHITTE s.f. 1. Epoc ndeprtat a istoriei n care s-au dezvoltat vechile civilizaii, n special cele grecoromane. Vechime. 2. Obiect, monument vechi rmas dintr-o epoc istoric ndeprtat.

20
REGT, regate, s. n. Stat guvernat de un rege; monarhie. Vechiul regat = nume dat
dup primul rzboi mondial (pn la instituirea republicii) teritoriului Romniei, de
dinaintea acestui rzboi
IMPRIU, imperii, s. n. 1. Stat monarhic care are n frunte un mprat; mpr ie. 2.
Teritoriu cuprinznd un stat dominant (marea metropol) i posesiunile lui coloniale.
3. (n loc.) Sub imperiul... = dominat, influen at de., determinat de. Din lat.
imperium.
Regatul este condus de un rege si nu duce razboaie de cucerire, in schimb imperiul
este condus de imparat si este in continua expandare, adica duce razboaie de
cucerire
21????