Viata taranilor in

Evul Mediu

ELEV : OJOG NICOLAE

PROFESOARA : CIOBANU MARIANA

Pentru majoritatea oamenilor, perioada medieval a fost una

marcat de rzboaie religioase, oprimri, cruciade, mari
descoperiri geografice, i mai presus de toate oprimarea
claselor sociale inferioare.

Inperioada medievalataranii si
satenii alcatuiau cea mai mare
parteapopulatiei Europei. Istoricii
estimeaza ca in acele vremuri circa
noua din zece oameni erau tarani,
fermieri sau lucratori ai pamantului.
Marea majoritatea a acestora erau
serbi,iobagilegati de pamant. O
mica parte erau tarani liberi care nu
aveau statut de sclavi ai nobililor si
care erau obligati sa plateasca o renta
fixa pentru pamanturile lor. Unii dintre
ei deveneaubanditisitalhari. Un
sat din acele vremuri adapostea de
regula intre zece si saizeci de familii.

Fiecare astfel de familie traia intr-o

locuinta din lemn sau pamant
iluminata doar cu opaite. Casele
erau prevazute cu cuptoare si
sobe.Podeleleerau acoperite cu
rogojini din nuiele sau stuf, iar in
casele lor intrau libere pasarile de
curte, porcii sau
cainii.Paturileerau facute
dinbalotide paie asezati pe
crengi, iar pe timpul noptii, taranii
se acopereau cu tesaturi de lana
sau blanuri de animale

Toti taranii lucrau din greu pentru nobilul care-i adapostea pe mosiile sale. De
fapt, jumatate din munca lor zilnica era facuta in beneficiul
nobilului.Taraniimunceau pe atunci lacamp, inagricultura, taiau si
transportau lemne din paduri, ciopleau si transportau piatra pentru
constructii si serveau ca gonaci la vanatorile aristocratilor.

Taranii erau obligati de asemenea ca o zecime din totalul veniturilor sau produselor lor
sa fie donata Bisericii. In timp de razboi sau chiar lupte interne pentru putere, toti taranii
barbati, de la adolescenti la batrani, erau obligati sa se inroleze si sa lupte in oastea
nobilului suzeran de care apartineau.

Perioadele de foamete erau

frecvente, iar epidemiile le
decimau deseori animalele
domestice. Ingheturile,
inundatiile sau seceta le
distrugeau deseori recoltele.

Deoarece pe atunci se respectau toate sarbatorile religioase, istoricii

estimeaza ca taranii munceau efectiv doar 260 zile pe an, in restul zilelor
odihnindu-se sau mergand la biserica, in pelerinaje, vizitand targurile si
balciurile sau intrecandu-se in concursuri diverse, dansand sau organizand
lupte intre animale.

ranii purtau haine croite din pnz groas, ln i piele. Ei purtau ca

nclminte saboi din lemn sau umblau desculi. Hainele nobililor erau
elegante, fcute din materiale mai scumpe (mtase, stof subire) i purtau
ghete din piele groas sau cizme nalte.

ranii se bazau pe
consumul cerealelor (orz,
secar, gru) fcnd pine
neagr. n schimb, nobilii
aveau mese bogate n
carne, ou i pete,
mncnd i legume i
fructe, vinuri, dulciuri,
unele aduse din Orient. n
Europa se consuma mai
mult carne dect n
Orient.

Apa

de but era foarte murdar i plin de boli (ex:

lepr) i de aceea oamenii beau numai vin i alte
buturi alcoolice. Europenii nu erau foarte dornici
s se spele, dar cei cu bani puteau s-i plteasc
intrarea la o baie public. Numai nobilii i regii
aveau propria lor cad. Toaletele castelelor erau
numite ,,garderobe. Cei care nu aveau toalete,
foloseau oale i le vrsau, pur i simplu, pe strad.