1.

)Prin protecia mediului ambiant se subnelege ocrotirea atmosferei, solului, apei,

florei i faunei. Este important faptul, c protecia mediului ambiant prevede i
protecia sntii omului, orientat spre asigurarea unei stri psihologice i fizice
normale, favorabile pentru trai i munc.
PMA are rolul de dezvoltare a tehnologiilor fara deseuri sau cu putine deseuri in
directia folosirii rationale a resurselor natural. Obiectul de stiu este mediul
inconjurator, care este totalitatea corpurilor si fenomenelor cu care in raport direct
sau indirect se afla orice organism si care influenteaza asupra conditiilor lor de
viata.
2.) Biosfera este un termen generic care desemneaz spaiile de pe Pmnt unde exist via,
incluznd partea inferioar a atmosferei, partea superioar a uscatului(litosfera) i hidrosfera.
Biosfera conine o multitudine de organisme i de specii care formeaz numeroase ecosisteme. Cel
care a propus termenul de biosefer a fost cercettorul ukrainian/rus Vernadsky Vladimir Ivanovici n
1885. n esena sa, biosfera este rezultatul interaciunii dintre materia vie i moart, cel mai mare
sistem ecologic planetar.
3.) Legile generale ale ecologiei:
1.
2.
3.
4.

Orice lucru este legat de alt lucru.

Orice lucru trebuie sa duca undeva.
Natura stie cel mai bine cum trebuie procedat.
In natura nimic nu se capata pe gratis.Orisice cistig intr-un loc duce la pierdi in altul. Plata nu
poate fi evitata dar poate fi doar aminata.

4.) Problemele ecologice globale:

1.
2.
3.
4.
5.

Efectul de sera;
Degradarea stratului de ozon;
Ploile acide;
Topirea ghetarilor;
Schimbarea climei.

5.) Efect de ser este un termen folosit pentru a evidenia contribuia unor anumite gaze emise
natural sau artificial la nclzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilit ii atmosferei la
radiaiile solare reflectate de suprafaa terestr. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph
Fourier n 1824.n cazul atmosferei Pmntului, efectul de ser a fost responsabil de nclzirea
suficient a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor aa cum le cunoa tem noi azi.
Una dintre cele mai importante probleme ecologice globale este efectul de ser. Cauza principal a
acestui efect const n aceea c cantitile enorme de dioxid de carbon i altor substane cu efect de
ser se acumuleaz n stratul aerian formnd o plapum. Substanele care
acioneaz: freonii, metanul, etanul, oxizii de azot,hidrogenul, apa. Proprietile acestor substane
sunt n aa fel c ele prin sine dau posibilitate razelor ultraviolete s treac foarte u or ,ajungnd la
suprafaa solului ,aceste raze se transform n energie termic, iar energia termic de la suprafa a
solului prin acest strat trece mult mai greu n aa fel se creeaz situa ia cu ct plapuma este mai
groas cu att sub ea este mai cald. Acest efect, numit efect de ser, determin schimbri climatice
globale. Efectul de ser are i proprieti pozitive, n absena acestor substane ce provoac efectul
temperatura medie pe globul pmntesc va fi -15 C.
Consecinte: Ridicarea temperaturii aerului pe pamint; topirea ghetarilor; cresterea nivelelor de apa;
inundarea oraselor; Afectarea sistemului cardiovascular.

6.) Stratul de ozon sau ozonosfera este zona stratosferei terestre care este alcatuita in mare parte
din ozon. Acest strat contine 90% din ozonul care se gasete in atmosfera i absoarbe 97%-99% din
radiatiile ultraviolete de frecventa inalta. Stratul de ozon se intinde de la circa 15 km la aproximativ
50 km altitudine fiind insa cel mai concentrat la 20-25 km.. Acest strat filtreaza aproximativ doua
treimi din razele ultraviolete (UV) emise de Soare. Daca toate razele ar ajunge pe Pamant, ar fi
daunatoare vietii de pe planeta Stratul de ozon absoarbe eficient cea mai mare parte a radiatiilor
ultraviolete solare. Aceste radiatii sunt daunatoare organismelor. Deci, stratul de ozon protejeaza
viata pe Pamant.
Degradarea stratului de ozon s-a atribuit unor cauze: azotul, Freonul, Dioxid de carbon, Clorul,
CFC(cloro-fluoro-carbonai), zborul rachetelor in cosmos, zborul avioanelor mai sus de 12 km;
Aerozolurile; Freonii utilizati in industrie.
Consecinte: Impactul asupra sanatatii omului; scaderea procesului de fotosinteza la plante, aparitia
mutatiilor.
Solutionare:Inlocuirea carburantilor.
7.) Sub termenul de "ploi acide" sau "precipitatii acide" se includ toate tipurile de precipitatii - ploaie,
zapada, lapovita, ceata, ale caror pH e mai mic decat pH-ul apei naturale, care este egal cu 5,6.
Ploaia acida se formeaza in rezultatul reactiilor din atmosfera cu substante, ce contin sulf si azot,
sau altfel spus, eliminandu-se in urma activitatii umane SO2 si NOx se transforma in atmosfera in
particule acide. Ploile acide degradeaza vegetatia prin uscarea frunzelor si deteriorarea lor, este
afectat solul, si ele distrug cladirile din piatra.
8.) Problemele principale ale protectiei mediului ambient:
1. Folosirea rationala a resurselor natural, protectia lor si restabilirea resurselor biosferei;
2. Protectia mediului ambient ca sfera a existentei omului de impuritati de la diferite industrii;
3. Preintimpinarea impurificarii produselor alimentare cu substante nocive;.
9.) Transformarea naturii prin activitatea omului:
1. Folosirea surselor netraditionale(energia soarelui);
2. Folosirea in tehnica a materialelor noi, sintetizate, pe baza realizarii fizicii polimerilor;
3. Folosirea tehnicii de calcul, a microprocesoarelor, in diverse ramuri ale gospodariei,
transformarea naturii trebuie sa asigure imbunatatirea calitatii resurselor naturale.
10.) Protecia mediului nconjurtor i folosirea raional a resurselor naturale este o disciplin
geografic de sintez care trtnd geosistemul (mediul geografic) are drept scop evidenierea
modificrilor (naturale, antropice) ale acestuia n aspect regional i global, situaiilor geoecologice
ncordate, elaborarea recomandrilor privind protecia mediului nconjurtor,folosirea raional a
resurselor de mediu, organizarea optim a spaiului geografic. Extragerea resursei de baz i
purificarea ntr-o form ce poate fi folosit direct sunt n general considerate activit i normale n
cadrul valorificrii resurselor naturale, chiar dac ultimele pot s nu se gseasc n mod normal
lng primele. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit n materii
prime pentru procesele capitalului infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale i alte bunuri
luate mai mult sau mai puin aa cum erau n natur. Resursele naturale ale unei ri determin
deseori bogia sa i statutul su n sistemul economic mondial, prin determinarea influen ei sale
politice. Statele dezvoltate sunt acelea care sunt mai puin dependente de resursele naturale pentru
bogie, datorit bazei pe care o au n capitalul infrastructural pentru produc ie.

11.) Mediul inconjurator poate fi definit ca un ansamblu de elemente si fenomene naturale si

artificiale (antropice) de pe suprafata Pamantului, care ofera conditii prielnice pentru dezvoltarea
vietii si pentru desfasurarea activitatilor umane.
Factori ecologici este o noiune care include urmtorii factori de mediu: factorii
abiotici (temperatur, lumin, precipitaii, presiune, natura moarta.) i factorii biotici (natura vie,
plantele, animalele) si factorii antropici, cu care un organism vine n contact i cu care se
intercondiioneaz reciproc. Factorii de mediu sunt foarte variai, ei pot fi necesari (utili) sau din
contr pot fi duntori pentru fiinele vii i, deasemenea pot, s favorizeze sau s mpiedice
supravieuirea i reproducerea organismelor.
12.) Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz
cu sntatea uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor(organismele vii i mediul n
care triesc). Chiar dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale
cum ar fi erupiile vulcanice, cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile
umane. Poluarea este nimerirea in unul din medii (aer, apa, sol) al unor poluanti, substante nocive
de natura fizica, chimica, gazoasa, a microorganismelor sau energiilor , radiatiilor electromagnetice
si radioactive, care duc la schimbarea continutului si a proprietatilor acestor medii si actioneaza
negative asupra omului, florei si faunei.
13.) Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii, in
atmosfera. Poluanti precum oxizii de sulf si azot, cloro-fluoro-carburile, dioxidul de carbon,
monoxidul de carbon, si funinginea(carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea
atmosferica.Poluarea atmosferica poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice si terestre daca
poluantii se dizolva in apa sau precipita sub forma de ploaie.Se estimeaza ca poluarea atmosferica
contribuie anual la aproximativ 120.000 de decese in SUA. In fiecare an dezvoltarea industriei
genereaza miliarde de tone de materiale poluante.
Cauzele poluarii atmosferice
Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emanati direct in atmosfera, de exemplu particulele
de funingine, dioxidul de sulf si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre
poluantii primari. De exemplu, ozonul se formeaza deasupra arealelor urbane prin reactii dintre
poluantii primari si componentii normali ai atmosferei. Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt
principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Poluarea atmosferic duneaz sntii umane
i mediului.
14.)Poluarea apei(hidrosferei) reprezint orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca
rezultat al activitilor umane sau n urma unor procese naturale, astfel nct aceasta s devin mai
puin adecvat utilizrilor sale.
Poluarea apei poate fi categorisit dup natura substanelor poluante ca fizic (datorat apelor
termice), chimic (ca rezultat al deversrii reziduurilor petroliere, fenolilor, detergen ilor, pesticidelor,
substanelor cancerigene sau a altor substane chimice specifice diverselor industrii), biologic
(rezultat de contaminarea cu bacterii patogene, drojdii patogene, protozoare patogene, viermii
parazii, enterovirusurile, organisme coliforme, bacterii saprofite, fungii, algele, crustaceii etc) i
radioactiv.
Dup perioada de timp ct acioneaz agentul poluant, poluarea poate fi permanent, sistematic,
periodic sau accidental.

15.) Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost evacuate in apa si in aer
acoperta uscatul , ambianta imediata de viata a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde
fiecare metru patrat e intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai acolo unde
sunt mai fertile . Solul este supus actiunii poluarilor din aer si apa , fiind locul de intalnire al
poluantilor.
Poluarile directe ale solului provin din :
-aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la automobilul abandonat .
-scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana la hale de deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge vegetatia pustiind locul pot
provoca consecinte indirecte , fiind absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si
animalelor domestice . Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele fecaloide parcurg un drum
similar .
Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor
Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
-aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in agricultura
-folosirea sistemelor extinse de irigatii
-depozitarea deseurilor solide
-depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a activitatilor umane .
Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :
-axpansiunea agriculturii
-defrisare si eroziune
-supraexploatarea solurilor

16.) Aerul atmosferic, alturi de alte componente ale mediului ambiant, are o
nsemntate vital foarte important pentru natur. Aerul este un amestec de azot
i oxigen necesar activitii vitale a organismelor aerobe, inclusiv a oamenilor.
Poluarea aerului este generat n special de folosirea energiei i de activitile de
transportare. Urbanizarea, dezvoltarea industriei i a transportului provoac emisii
cu concentraii mari de substane poluante n atmosfer, emisii care duc la efecte
nocive asupra naturii i a tuturor organismelor vii. Una din cele mai mari probleme cauzate
de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a temperaturii Pmntului cauzat de
acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon.
17.) n ultimele decenii factorii antropici de poluare a aerului au nceput s depeasc dup
amploare pe cei naturali, cptnd un caracter global. Emisiile n atmosfer a nocivelor duntoare
nu numai c distrug natura vie, afecteaz n mod negativ sntatea uman, dar ele pot modifica
nsi proprietile atmosferei, ce poate duce la consecine ecologice i climatice nefaste. Poluarea
atmosferei afecteaza calitatea vietii la scara planetara si, in general, ea reprezintaconsecinta unor
activitati umane find un fenomen actual al vietii urbane. Majoritatea poluantiloratmosferici pornesc de
la arderi generatoare de energie. Motoarele cu explozie interna utilizate intransporturi, arderi de
combustibili gazosi, lichizi sau solizi( carbuni, lemne) in unitati industriale,pentru incalzirea
locuintelor etc., provoaca emisii de substante si particule care se degaje in atmosfera putand atinge
concentratii nocive.
18.) Poluarea atmosferei are urmari neplacute, adesea grave, asupra omului si mediului sau
inconjurator, sub diferite forme : impiedica cresterea plantelor, diminueaza valoare produselor
agricole, reduce vizibilitatea si adauga mirosuri neplacute mediului ambiant si cel mai
important,afecteaza sanatatea omului. Prevenirea si combaterea poluareii atmosferei este o sarcina
primordialaa tuturor tarilor si guvernelor din lumea intreaga.

In indeplinirea acestui angajament si in scopu l promovarii unei dezvoltari durabile, vor trebui
aplicate si elaborate politici si masuri astfel incat sa se reduca la minimum efectele adverse,
inclusivcele ale schimbarilor climatice si efectele asupra comertului international si impactul
asuprafactorilor sociali si de mediu.Calitatea vietii pe Pamant este dependenta de calitatea aerului.
Ritmul de crestereeconomica, inmultirea autoturismelor de toate genurile, supra popularea marilor
metropole, fumuluisi vaporii nocivi degajati de sutele de mii de cosuri de fabrici etc., impun masuri
bine gandite sistiintific fundamentate pentru a stapanii fenomenele periculoase de poluare a aerului,
pentru a dirijadezvoltare economico-tehnica in folosul omului si al umanitatii.Un aspect special al
poluarii aerului si aducerea, prin acesta, a unor daune deosebite sanatatiisi vietii omului si a altor
vietuitoare, este rezultatul fumatului.
20.) Poluarea atmosferica are atat efecte ce se manifesta in mod direct si sunt resimtite ca atare
de organismul uman, cat si efecte indirecte care afecteaza atat omul cat si alte elemente
componente ale mediului. Modificarile produse de poluare pot avea atat efecte sub aspect cantitativ,
in sensul cresterii concentratiei unor componenti normali ai atmosferei cum ar fi cresterea
concentratiei de dioxid de carbon, modificarea concentratiei ozonului etc., dar si efecte care
determina schimbarea calitatii aerului ca urmare a introducerii unor componente care nu ar trebui sa
existe intr-o atmosfera normala cum sunt unele substante de sinteza. Din punct de vedere fizic
substantele capabile sa produca poluarea atmosferica sunt fie sub forma gazoasa, fie sub forma
unor particule solide, mai rar sub forma lichida, numite in general aerosoli. Dintre acestea
substantele sub forma gazoasa reprezinta aproximativ 90%.
Normarea este determinarea (aprecierea) calitatii mediului (apei, aerului, solului), cu ajutorul unor
indici normative determinati de cerintele societatii de scopul pe care societatea si-l pune la
momentul si locul dat. In baza lor mai tirziu se reflecta gradul de deviere al starii acestor sisteme de
la cerintele societatii.
21.) Normarea apei. Poluarea apelor de suprafata si freatice duce la schimbarea proprietatilor lor
fizice ceea ce duce la schimbari daunatoare pentru organismal omului si mediu. Concentratia
maxima admisibila in bazinele acvatice se stabileste dupa acel criteriu de actiune nociva( in
schimbarea proprietatilor organoleptice ale apei).
Concentratia maxima admisibila in bazinele acvatice este concentratia maxima care nu influentiaza
asupra sanatatii omului si a generatiilor urmatoare, identificata prin metode contemporane de
cercetare.
CMA-concentratia maxima admisibila;
DMA-degajari maxime admisibile a substantelor nocive;
EMA-evacuari maxime admisibile in bazinele acvatice;
NMA-niveluri maxime admisibile ale actiunii mediului de natura fizica asupra omului;
DzMA-Doze maxime admisibile de pericol radioactive;

22.) Monitoring ecologic este un system de prognoza, analiza, observatie si control a calitatii
mediului nativ. Monitoringul ecologic reprezint sistemul de supraveghere sistematic i continu a
strii mediului i a componentelor sale sub influena factorilor naturali i antropici.
Monitoringul ecologic / integrat urmrete:
- realizarea unui sistem integrat de nregistrri metodice;
- evaluarea cuantificat a structurilor i a modului de funcionare a acestor procese ecologice;
- compararea strii mediului cu intensitatea activitii socio-economice;
- modelarea situaiilor constatate;
- prognozarea sensului, a tendinelor i schimbrilor ce au loc.
Scopurile sistemelor de monitoring al calitii mediului sunt:
- cunoaterea gradului actual de afectare a calitii mediului sub influena impactului uman;
- obinerea n timp util a unor observaii obiective care s permit sesizarea tendinelor de
desfurare a unor procese ecologice;
- stabilirea i impunerea msurilor de protecie, conservare, reconstrucie a mediului i
retehnologizarea pe baze ecologice a tuturor activitilor umane;
- aprecierea real a raportului cost / beneficiu a lucrrilor tehnice de conservare i reconstrucie a
mediului;
Monitoring ecologic este de 4 tipuri:
Global(este monitorizarea care activeaza la nivel de glob pamintesc cu ajutorul unor statii sau
rezervatii biosferice si unde se folosesc cele mai performante mecanisme);
National;
Regional;
Local.
19.) 23.) Sistemul de monitorizare a calitii aerului este un subsistem al sistemului general de
monitorizare a mediului. Monitorizarea calitii aerului presupune o serie de aciuni de observare i
msurare cantitativ i calitativ a unor indicatori ai strii aerului (cum ar fi concentraii ale unor
componente din aer). Sistemul de monitorizare permite obinerea de date utile pentru identificarea
rapid a zonelor poluate i pentru luarea de decizii strategice i tactice de combatere a polurii i de
prevenire a acesteia.
n procesul de proiectare a unui sistem de monitorizare a calitii aerului se parcurg mai multe etape,
unul din primii pai fiind stabilirea obiectivelor. Printre obiectivele principale ale unui sistem de
monitorizare pot fi enumerate:
- supravegherea calitii aerului n raport cu norme i standarde prestabilite i declanarea alarmei
n cazul depirii accidentale/ sistematice a normelor
- identificarea surselor de poluare
- stabilirea polurii de fond i a tendinelor de poluare
- predicii pe termen scurt pentru prevenirea polurilor cu efecte catastrofale
- evaluarea impactului de mediu a diferiilor poluani
- evaluarea schimbrii microclimatului sub influena polurii
- validarea modelelor analitice i empirice ale dispersiei poluanilor n aer.

24.) Poluarea de fond reprezint poluarea existent n zonele n care nu se manifest direct
influena surselor de poluare antropice. Monitorizarea polurii de fond este o problem global,
important pentru a putea aprecia efectele ptrunderii poluanilor n aerul curat al ecosferei.
Monitorizarea polurii de fond, intermediare sau de impact se realizeaz prin reele de supraveghere
la nivel internaional, naional, regional sau local, care sunt interconectate sau se vor interconecta
pentru schimbul de date i pentru luarea de decizii la nivel glob.
Afost creata o retea internationala a monitoringului de fond a atmosferei, aceasta retea se numeste
B.A.P.M.O.N., scopul ei este obtinerea rezultatelor privind poluarea nivelului fondic al concentratiilor
compusilor atmosferici. Variatiile si schimbarile de lunga durata atmosferei in baza carora se
depisteaza actiunea omului asupra mediului si au fost stabilite rezervatii biosferice in cele mai curate
zone de pe globul pamintesc.
25.) Resursele naturale reprezint totalitatea zcmintelor de minerale i de minereuri,
a terenurilor cultivabile, a pdurilor iapelor de care dispune o anumit ar. Resursele naturale sunt
de obicei clasificate n:
resurse regenerabile;
resurse neregenerabile.
Resursele regenerabile sunt n general resursele vii (peti, pduri, de exemplu), care pot s se
refac dac nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot s se refac i pot fi folosite pe
termen nelimitat dac sunt folosite raional. Odat ce resursele regenerabile sunt consumate la o
rat care depete rata lor natural de refacere, ele se vor diminua i n cele din urm se vor
epuiza. Rata care poate fi susinut de o resurs regenerabil este determinat de rata de refacere
i de mrimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturale regenerabile ce nu sunt vii includ
solul, apa, vntul, mareele i radiaia solar.
Resursele pot, de asemenea sa fie clasificate pe baza originii lor ca fiind:
resurse biotice, derivate din animale i plante;
resurse abiotice, derivate din pmnt, aer, ap, .a.m.d.; resursele minerale i energetice sunt de
asemenea resurse abiotice, unele sunt derivate din natur.
n ultimii ani, epuizarea capitalului natural i ncercrile de a se trece la dezvoltarea ra ional au fost
principalele probleme ale ageniilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului natural este un motiv de
ngrijorare n special n regiunile cu pduri ecuatoriale, care pstreaz cea mai mare parte a
biodiversitii naturale a Pmntului - capital natural genetic ce nu poate fi nlocuit. Conservarea
resurselor naturale este cea mai importanta problem a Capitalismului Natural, protec iei mediului, a
micrii pentru ecologie i pentru Partidele Verzi. Unii vd aceast epuizare ca pe o surs major de
nelinite social i conflicte n rile n curs de dezvoltare.

26.) Sistemul de monitoring al calitatii mediului inconjurator si implicit a calitatii solului are ca scop
urmarirea sistematica a modificarilor uneori ireversibile, produse in mediul ambient si a efectelor
uneori daunatoare ale acestor modificari.Se obtin astfel informatii asupra mediului inconjurator si a
evolutiei asupra schimbarilor viitoare si deci atrage la timp atentia asupra necesitatii luarii urgente de
masuri pentru prevenirea sau stoparea unor evolutii negative.
Utilitatea organizarii sistemului de monitoring este de necontestat; se ridica doar probleme in
legatura cu gradul de detaliere si de diversificare a acestui sistem.
Obiectivele monitoringului calitatii solului
Sistemul de monitoring al calitatii solurilor are in vedere insusirile relevante ale solului si evolutia lor,
ca si capacitatea de productie a diferitelor ecosisteme si mai ales efectele actiunii antropice (legate
de industrializare, traffic, urbanizare, tehnologii agricole, lucrari de imbunatatiri funciare etc). Indicele
sintetic al evolutiei calitatii solurilor este variatia negative sau pozitiva a starii de calitate a solului
(exprimata prin nota de bonitare sau clasa de calitate) si reflectarea acesteia in modificarea
cantitativa si calitativa a productiei vegetale la parametrii anteriori.
Rolul si scopul sistemului de monitoring consta in urmatoarele aspect principale:
- urmarirea sistematica a caracteristicilor solurilor pentru a cunoaste starea de calitate si evolutia ei
- prognoza evolutiei starii de calitate a solurilor
- avertizarea organelor si utilitatilor interesate in cazul unor evolutii negative a calitatii solurilor pentru
a lua masuri corespunzatoare
- furnizarea de date utile pentru stabiliraea cauzelor care genereaza fenomene de degradare sau
deteriorare a solurilor in vederea fundamentarii masurilor preventive sau de combatere ori
recuperare a suprafetelor afectate
- urmarirea in timp a efectelor si eficientei ecologice si economice a masurilor sau tehnologiilor de
valorificare a terenurilor degradate
- furnizarea de date pentru elaborarea strategiei pe tara de armonizare a dezvoltarii economice si
protectia calitatii invelisului de sol si a mediului inconjurator in ansamblu, ca si pentru fundamentarea
masurilor privind protectia mediului ambiaant, cu privire speciala la resursele de sol
- furnizarea de date privind deteriorarea sau poluarea solurilor catre organismele international de
specialitate cu care se coopereaza pentru schimb de date si de informatii in acest domeniu.
27.) Zgomotele industriale sunt o form de poluare acustic constnd din noxe auditive poluante
care, prin durat i amplitudine, pot s creeze daune sntii prin afeciuni ale auzului uman. Ele
sunt n principal produse de funcionarea utilajelor industriale, mai ales cele motorizate dar i de
muzic puternic amplificat. Afeciunile de sntate ce sunt provocate, surzenia de ex., sunt
nevindecabile. Se consider ca fiind poluare acustic, zgomotele care dep esc un nivel de zgomot
de 80-85 de decibeli (dB). La un nivel de zgomot de 90 dB se provoac chiar numai la o durat de
lucru de 2-4 ore zilnic, afectarea definitiv a capacitii auditive. Contra mbolnvirii prin zgomot
industrial se folosesc mijloace de amortizare a zgomotului diferite, personale dar i generale
(protecie de ambian). Exist legislaie corespunztoare de protecie a muncii privitor la zgomotele
industrial.

28.) Cei mai raspinditi indici normativi sint:

CMA-concentratia maxima admisibila;
DMA-degajari maxime admisibile a substantelor nocive;
EMA-evacuari maxime admisibile in bazinele acvatice;
NMA-niveluri maxime admisibile ale actiunii mediului de natura fizica asupra omului;
DzMA-Doze maxime admisibile de pericol radioactive;
Normarea este determinarea (aprecierea) calitatii mediului (apei, aerului, solului), cu ajutorul unor
indici normative determinati de cerintele societatii de scopul pe care societatea si-l pune la
momentul si locul dat. In baza lor mai tirziu se reflecta gradul de deviere al starii acestor sisteme de
la cerintele societatii.

29.) Transportul joac un rol important n dezvoltarea economic a statului, dar

totodat el este unul dintre cei mai importani poluatori ai mediului nconjurtor.
Principalele probleme care sporesc impactul transportului auto asupra mediului:
calitatea combustibilului;
insuficiena nodurilor de intersec- ie pe autobanuri, a staiilor auto i parcrilor
auto moderne;
calitatea nesatisfctoare a nveliului rutier, n special n interiorul cartierelor;
parcarea automobilelor n curi, pe gazoane i pe trotuare;
exploatarea ndelungat i starea tehnic nesatisfctoare a unitilor de
transport etc.

n marea majoritate a oraelor mari, poluarea este cauzat de transport, n

categoria cruia intr: autovehiculele, locomotivele, vapoarele, avioanele etc. Cea
mai mare pondere de gaze ce polueaz aerul provine totui de la autovehicule,
datorit numrului foarte mare al acestora.
30.) Mediul inconjurator poate fi definit ca un ansamblu de elemente si
fenomene naturale si artificiale (antropice) de pe suprafata Pamantului, care ofera
conditii prielnice pentru dezvoltarea vietii si pentru desfasurarea activitatilor
umane.
Mediu nativ este mediu inascut; care se gsete (liber) n natur, necombinat cu alte substane;
Mediul exterior este mediul inconjurator care actioneaza asupra noastra prin dezvoltarea lui.

31.) Dup provenien, pot fi deosebite urmtoarele tipuri de deeuri:

A. Deeuri municipale i asimilabile, care sunt deeuri generate n mediul urban i rural. Ele sunt
grupate n:[8]
A1 - Deeuri menajere, provenite din activitatea casnic, magazine, hoteluri, restaurante, instituii
publice.[8]
A2 - Deeuri stradale, specifice fluxurilor stradale (hrtii, mase plastice, frunze, praf).[9]
A3 - Deeuri din construcii i demolri, provenite din activitatea de construcii i modernizarea i
ntreinerea strzilor.[9]
A4 - Nmol orenesc, rezultat din staiile de tratare a apelor uzate i menajere.[9]
B. Deeuri sanitare, provenite din spitale, dispensare i cabinete medicale.[9]
C. Deeuri de producie, rezultate din procesele tehnologice industriale sau agricole.[9]

C1 Deeuri industriale stocabile, pe care normele europene le clasific n:[9]

Clasa 1 Deeuri industriale periculoase, dar netoxice, de exemplu azbest.

Clasa 2 Deeuri industriale nepericuloase i netoxice.

Clasa 3 Deeuri inerte, de exemplu cele provenite din construcii.

Clasa 4 Deeuri toxice, de exemplu cele medicale, radioactive.

Clasa 5 Deeuri industriale produse n cantiti foarte mari, de exemplu cenuile

produse de termocentralele care funcioneaz pe crbune.

C2 Deeuri agro-zootehnice, provenite din agricultur i, n special, din zootehnie.[10]

C3 Deeuri speciale, categorie n care intr explozibilii i substanele radioactive.[10]

Gestionarea deeurilor, cunoscut i ca managementul deeurilor, se refer la educaia privind
colectarea, transportul, tratarea, reciclarea i depozitarea deeurilor. De obicei, termenul se refer la
materialele rezultate din activiti umane i la reducerea efectului lor asupra sntii oamenilor,
a mediului, sau aspectului unui habitat.[1] Gestionarea deeurilor are ca scop i economisirea unor
resurse naturale prin reutilizarea prilor recuperabile. Deeurile gestionate pot fi att solide, ct
i lichide sau gazoase, precum i cu diverse proprieti (de exemplu radioactive), necesitnd metode
de tratare specifice fiecrora.
32.)Schimbarea climei : Aceste schimbari presupun deplasari ale temperaturii, precipitatiilor,
vantului si nourilor. Spre deosebire de timp, clima e afectata de schimbari lente, precum
schimbari ale oceanelor, Pamantului, orbitei Pamantului in jurul Soarelui si productiei energiei
de catre Soare.

Activitatile umane pot schimba clima. Volumul multor gaze de sera in atmosfera creste,
indeosebi al CO2, care a crescut cu 30% pe parcursul ultimelor 200 de ani, in primul rand, ca

rezultat al schimbarilor utilizarii Pamantului (deforestarea) si arderii carbunelui, petrolului si

gazului natural (in automobile, industrie si generarea electricitatii). Daca tendintele actuale ale
emisiilor vor continua, pe parcursul sec.XXI volumul de CO2 se va dubla si va creste in
continuare. Volumul altor gaze de sera, de asemenea, va creste. Arderea carbunelui, petrolului
si gazului natural, deforestarea si diverse practice agricole si industriale modifica compozitia
atmosferei si contribuie la schimbarea climei. Aceste activitati umane au condus la concentratii
sporite ale unui sir de gaze de sera in atmosfera CO2, CH4, oxid nitros, cloroflorocarburi, O3) in
partea mai joasa a atmosferei.
33.) Factori antropici ai climei: activiti ale omului care contribuie la modificarea climei
(defriri, desecri, irigaii, poluare a atmosferei). Arderea carbunelui, petrolului si gazului
natural, deforestarea si diverse practice agricole si industriale modifica compozitia atmosferei si
contribuie la schimbarea climei. Aceste activitati umane au condus la concentratii sporite ale
unui sir de gaze de sera in atmosfera CO2, CH4, oxid nitros, cloroflorocarburi, O3) in partea mai
joasa a atmosferei.
34.) O data cu progresul tot mai accelerat al tehnicii moderne,creste si primejdia provocarii
unor profunde modificari nocive ale mediului ambiant. -poluare antropica (sursele industriale si
activitatile agricole produc cele mai importante fenomene de poluare, la care se adauga aceea
datorata transporturilor).
Industria este considerata la ora actuala drept cea mai importanta sursa de poluare.
Poluarea industriala porneste de la problema poluarii la locul de munca si pana la consecintele
ecologice ce intereseaza globul terestru in intregime. Poluarea la locul de munca se
caracterizeaza prin prezenta substantelor sau factorilor fizici vatamatori in zona locului de
munca, poate avea urmari boli profesionale. Poluarea industriala a mediului ambiant se
propaga mai ales pe calea aerului si apei. Pentru poluarea aerului este vinovata atat industria
producatoare de energie electrica, prin gazele evacuate de la centralele termoelectrice, cat si
alte ramuri industriale: metalurgia feroasa si neferoasa, chimica si a materialelor de constructii.

Industria extractiva conduce la scoaterea din productie pentru mult timp a terenului
exploatat .Exploatarile sunt precedate de descopertarea solului fertil, apoi a rocii sterile,
care acopera zacamantul.Siderurgia polueaza mediul prin emiterea de fum format din
pulberi, combustibili nearsi, cenusa, gaze de ardere .
Industria metalelor neferoase elimina noxe ca : oxid de zinc, dioxid de sulf,plumb,
fluoruri, cloruri, care afecteaza viata animalelor sau,in anumite cazuri, structurile
metalice ale constructiilor.
Industria materialelor de constructii polueaza atmosfera cu pulberi care pot sedimenta,
afectand vegetatia, modificand reactia solurilor. Industria termoenergetica si a petrolului
emana gaze, pulberi, degaja fum si hidrocarburi daunatoare culturilor
agricole.
Industria materialelor plastice elimina gaze de tip vinil,compusi greu degradabili, cu
mirosuri care determina stari de disconfort.
Agricultura poate fi sursa de poluare a mediului prin: declansarea si favorizarea proceselor de
eroziune, folosirea pesticidelor organoclorurate (HCH si DTT), utilizarea in exces a
ingrasamintelor chimice.

35.) Perspectiva epuizrii combustibililor minerali i preul mereu in crestere al

acestora au accelerat cutrile i valorificarea unor surse alternative de
energie.Asfel s-au construit centrale electrice care valorific energia geotermic,
eolian, solar, valurile, curenii oceanici, hidroenergia.Au fost identificati noi
combustibilihidrogenl, biodisel, metanolul i biogazul. I n sens comun, prin surse de
energie se neleg materialele i tehnologiile folosite pentru obinerea diferitelor forme
de energie necesare dezvoltrii societii. Aceste surse trebuie s se gseasc n cantiti
corespunztoare i s fie exploatabile convenabil din punct de vedere tehnic, economic i al unei
perspective durabile.
Caracterul epuizabil in timp al combustibililor fosili, poluarea produsa prin arderea acestora si
accentuarea efectului de sera care conduce la incalzirea globala a impus identificarea altor
surse de energie curate si inepuizabile. Presiunea demografica face ca utilizarea surselor
alternative de energie sa devina o urgenta prin cresterea necesarului de energie.
Printre resursele alternative de energie se numara:
-Energia eoliana;
-Energia solara;
-Energia geotermala;
-Energii derivate din biomasa: biodiesel, biogaz, bioetanol;
-Energia apei.
36.) Reciclarea deseurilor a ajuns s fie o problem de maxim important pentru salubritatea
general a Terrei, amplorea fenomenului conditionnd n mare parte dezvoltarea economic.
Explozia industrial a secolului XX si n special a celei de-a doua jumtate a acestui secol a dus
la intensificarea industriei, a agriculturii, la cresterea, dezvoltarea si diversificarea consumului
de bunuri materiale si de alimente, cauznd cresterea proportional a cantittii de deseuri si
reziduuri. Explozia cantittii de deseuri a impus gsirea de solutii pentru
reintroducerea lor n circuitul productiv. n acest sens pentru reziduuri de natur
industrial sau pentru produsele de natur industrial ajunse ntr-un stadiu de
nefolosint a fost mai usor s se gseasc solutii tehnologice de reciclare. Amintim:
solutiile pentru reciclarea hrtiei, a sticlei, fierului vechi, bateriilor, anvelopelor
uzate, autoturismelor. Valorificarea maxim a deseurilor se produce atunci cnd
fiecare component dintr-un anumit deseu industrial se recilcleaz n circuitul pentru
care a fost realizat. Astfel este mult mai economic de reintrodus deseurile de
bumbac, cartoanele n circuitul fabricilor de hrtie, dect sa fie arse. Din acest
motiv, pentru reciclarea deseurilor organice mai economic si mai productiv este
folosirea lor n agricultur ca surs de elemente nutritive, solul reprezentnd un
mediu care are nsusirea de a degrada majoritatea substantelor organice, mai pttin
cele anorganice.