Cum putem sa ne (re)motivam ca sa prevenim depresia

Starea Depresiva si Depresia

Depresia este o tulburare afectiva care se manifesta prin dispozitie generala
proasta, scaderea interesului sau a placerii, modificari in greutate (din
cauza lipsei apetitului sau mancatului excesiv), tulburari ale somnului
(insomnie sau hipersomnie), fatigabilitate/lipsa energiei, sentimente de
inutilitate sau culpa excesiva, ganduri negative, scaderea cpacitatii de
concentrare, lipsa sperantei iar in formele severe pot aparea ganduri
recurente de moarte, ideatie de suicid, tentative sau comiterea suicidului.
Simptomele cauzeaza o deteriorare semnificativa sub aspectul social,
profesional si interpersonal manifestandu-se pe o perioada de cel putin 2
saptamani.
Cauze
In geneza bolii pot fi implicate numeroase cauze: relatii conflictuale, pierdera
unei fiinte dragi, griji si stres, boala fizica, schimbari majore sau pur si simplu
demotivarea ca urmare a lipsei de perspectiva sau a lipsei de speranta in
obtinerea unei situatii dezirabile. Netratata sau ignorata, aceasta dispozitie
depresiva, poate lua o forma mai severa aparand dezechilibre biochimice
care pot afecta intr-un grad mai mare mecanismele implicate in bunadispozitie si energia fiecaruia.
Aspecte epidemiologice
Studiile epidemiologice releva faptul ca depresia majora variaza intre 5%-9%
la femei si 2%-3% la barbati, cu valori mai mari intre 25 si 44 de ani. Riscul
aparitiei unui episod major depresiv ajunge pana la 25% pentru femei si 12%
la barbati. Majoritatea persoanelor experimenteaza de-a lungul vietii cel
putin un episod depresiv de o intensitate mai mare sau mai mica, care
poate dura de la cateva zile pana la cateva luni. Le putem identifica in
trecutul sau prezentul nostru ca fiind acele perioade in care toata perceptia

pozitiva sau obiectiva asupra vietii este alterata, oferindu-ne o oglinda a

vietii negativa, lipsita de speranta si sens.

Cum ne putem pune la adapost de astfel de tulburari sau stari

proaste
-

In primul rand sa incercam sa identificam cauza sau cauzele care ne

genereaza aceasta stare sau tulburarea. Chiar daca prin desoperirea
acestor factori nu putem elimina neaparat simptomele sau nu ne
imbunatateste starea, ne ajuta sa intelegem mai bine mecanismele
proprii de functionare, ne da indicii despre procesul vindecarii, ne ofera
indicii despre ce ar trebui eliminat sau diminuat in viata noastra.

Sa incercam sa avem un permanent schimb emotional pozitiv: sa

oferim si sa primim iubire, sa incercam sa avem cu cei din jur (familie,
prieteni, colegi) relatii cat mai armonioase care sa ne confere siguranta

si suport.
Sa incercam sa facem cat mai multa miscare fizica: prin sport creierul
nostru se reechilibreaza biochimic, ajutandu-ne sa avem o perceptie
mai pozitiva si mai motivanta a vietii.

Sa beneficiem de cat mai multa lumina. S-a constatat ca lumina

soarelui si sportul sunt cei mai buni stimulatori naturali ai secretiei de
endrorfina si serotonina. Deci, o sa fim cu siguranta mai veseli si mai
energici.

Sa invatam mai mult, sa incercam sa avem cel putin o ora de activitate

intelectuala pe zi, sa punem in miscare neuronii.

Sa facem facem ceva bun pentru noi si pt cei din jur! Acest lucru ne va
da un sentiment placut, ne va ajuta sa ne valorizam mai mult si ne
mentine activitatea motivationala.

Ce ne motiveaza cu adevarat
Pe fiecare dintre noi ne motiveaza diferite lucruri. Oamenii beneficiaza
de mai multe tipuri de motivatie: intrinseca (sursa interioara), extrinseca
(sursa exterioara), negativa (amenintare, pericol) sau pozitiva (succes,
recompensa). In urma experientei traite si invatate, se contureaza un anumit
sistem motivational. Anumite persoane reactioneaza mai bine la o motivatie
de tip negativ si extrinsec, ca pericolul pierderii unui loc de munca, pericolul
unei note proaste la examene sau amenintare financiara. Alte persoane sunt
mai respondente la o motivatie de tip intrinsec care se manifesta prin dorinta
de cunoastere, de afirmare, de satisfacerea unor nevoi interioare cognitive.
Psihologii au demonstrat stiintific ca motivatia intrinseca este cea mai
dezirabila forma, atat ca durata cat si ca intensitate. Cel de-al doilea tip de
motivatie nu il exclude pe primul. Bineinteles ca pe toti ne anima atat
motivatia pozitiva cat si cea negativa, avem motive intrinseci dar si
extrinseci cand vine vorba de actiunile noastre. Spre exemplu un angajat se
va simti motivat de salariu, dar se poate simti mai entuziasmat de dorinta de
a se afirma sau de a se imbogati spiritual la locul de munca. Perspectiva unei
imbogatiri spirituale si intelectuale, a afirmarii profesionale are de cele mai
multe ori un impact mult mai mare si pe o durata mai lunga decat
perspectiva unei mariri de 20 de procente din salariu. Pana la concluziile
psihologilor in

urma

cercetarilor

realizate pe motivatie,

istoria

ne-a

demonstrat aceeasi ecuatie: omul nu a cautat doar mancare (motivatia

extrinseca), a cautat si cunoastere (motivatia intrinseca). Cunoasterea
(motivatia extrinseca) a asigurat supravietuirea unei specii evolutive.
In concluzie, trebuie sa ne identificam mai bine constructia sistemului nostru
motivational ca sa ne putem folosi resursele, sa incercam sa cream o trusa
de self-help in momentele cu risc crescut de vulnerabilitate in fata depresiei
si a starilor negative.

Psiholog Ileana Iliescu