MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

INSTITUTUL DE TIINE PENALE I CRIMINOLOGIE APLICAT

CATEDRA PSIHOLOGIE

REFERAT
Tema: Abuzul. Tratament i recuperare n cazul abuzului.

Efectuat: Mrzac Daniela

gr. 12p33, anul .
Controlat: Conf. dr. Silvia Cheianu

Chiinu, 2015

Definiii, caracteristici i clasificri

Abuzul asupra copiilor este reprezentat de orice form de violen fizic sau emoional la
care sunt supui sau expui copii. Svrirea abuzului implic aciunea voluntar a abuzatorului,
care pericliteaz existena i dezvoltarea copilului, indiferent de existena unui posibil
consimmnt al copilului. Exist diverse tipuri de abuz: fizic (orice form de pedeaps
corporal, imobilizarea fizic, reducerea alimentaiei), emoional (rejectarea, intimidarea verbal
prin diverse ameninri, abuzul verbal prin adresarea unor injurii sau cuvinte umilitoare, izolarea,
interzicerea contactului cu propria familie etc.), sexual (act sexual cu copii, implicarea copiilor n
producia, rspndirea, distribuirea unor materiale pornografice, expunerea organelor sexuale ale
copiilor n scopuri sexuale, prezentarea unor materiale pornografice copiilor, realizarea unor acte
sexuale n prezena copiilor). Aceste forme de abuz pot fi asociate i cu neglijarea copilului sau
cu diverse forme de exploatare a acestuia. Abuzul se refer la orice form de violena
intenionat mpotriva copilului sau orice tratament duntor care nu implic ntotdeauna
violent. Studiile n domeniu au relevat consecinele pe termen lung ale abuzului asupra copiilor,
concretizate n manifestri violente sau antisociale ale acestora n perioada vieii de adult i
riscul reproducerii acestor comportamente violente.
Abuzurile propriu-zise. Prin abuz asupra copilului se nelege orice aciune voluntar a
unei persoane care se afla ntr-o relaie de rspundere, ncredere sau de autoritate fa de acesta,
prin care este periclitat viaa, dezvoltarea fizic, mental, spiritual, moral sau social,
integritatea corporal, sntatea fizic sau psihic a copilului . Abuzul asupra copilului
presupune existena unor relaii prin care abuzatorul deine controlul sau poate
influena/manipula aciunile copilului i, n contextul realizrii acestor relaii, pune n pericol, n
mod voit i contient, integritatea, dezvoltarea, sntatea sau viaa copilului.
Abuzul fizic (denumit i violen fizic ) const n atingeri sau contacte fizice dureroase neaccidentale, inclusiv n intimidarea fizic ndreptat asupra copilului (de exemplu gestul cuiva de
a ridica mna asupra unui copil). Abuzul fizic este reprezentat de acele traume fizice (care pot sa
varieze n intensitate de la mici vnti la fracturi sau chiar moartea minorului) ca rezultat al
neprii, plmuirii, lovirii, mucrii, scuturrii, mbrncirii, aruncrii, sufocrii, lovirii (cu mna,
cu piciorul sau alt obiect contondent), arderii, legrii, ncturii, sechestrrii, cauzate de din
partea persoanei abuzatoare; aceste traume sunt considerate abuz indiferent dac persoana
abuzatoare a intenionat s rneasc copilul sau nu.
Abuzul sexual (denumit i violen sexual) const n comentarii jignitoare la adresa
copilului, hruirea sexual, atingeri sau aluzii neplcute, diverse injurii, propuneri indecente,
atingerea sau mngierea organelor genitale ale copilului, penetrearea sexului sau anusului
copilului, expunerea organelor sexuale ale abuzatorului n faa copilului, obligarea sau
ncurajarea copilului s mngie organele sexuale ale abuzatorului, obligarea minorului de a
viziona materiale care conin pornografie; forarea minorilor sub 18 ani s aib contacte sexuale
cu alte persoane indiferent dac este vorba de ali minori sau de aduli sau mutilarea organelor
genitale ale copiilor .
Abuzul emoional (denumit i abuz psihologic sau violen psihologic) se poate manifesta
prin injurii, proferarea de ameninri, intimidri, uciderea sau maltratarea animalelor domestice
preferate ale copilului, insulte, poreclire, izolare, ignorare, respingere, indiferen, folosirea de
apelative sau etichetri denigratoare, etc. Ameninarea cu violena fizic este de asemenea un
abuz psihologic.

Abuzul alienator reprezint nstrinarea copilului de persoanele, animalele sau lucrurile de

care s-a ataat emoional. Interzicerea de ctre persoana abuzatoare a accesului minorului la
persoanele, animale sau lucrurile respective sau a legturilor emoionale pe care acesta ar fi
normal s aib cu anumite persoane semnificative din viaa acestuia.
Abuzul verbal (denumit i violen verbal) reprezint o form de abuz emoional i
respectiv de tratament umilitor n care aduli sau grupuri de copii i aduli folosesc cu privire la
minor apelative care l desconsider i care l umilesc.
Abuzul de substane periculoase - Acest tip de abuz apare datorit de expunerii copilului
nenscut (sau a sugarului care este alptat la sn) la factori risc din cauza faptului ca mama
consum substane ilegale care pot cauza traume ftului (respectiv sugarului). Obligrii
minorului acestuia de a bea buturi alcoolice sau de a nghii tranchilizante pentru a obine
calmul ori somnul copilului se ncadreaz de asemenea n aceast categorie. Folosirea de ctre
printe sau persoana care ngrijete copii de substane care afecteaz abilitatea respectivei
persoane de a se ngriji de copil. De asemenea producerea de alcool, droguri sau alte substane
psihotrope n prezenta copilului, vnzarea sau distribuirea gratuit ctre un minor de alcool,
droguri, sau alte substane psihotrope, ncurajarea minorilor de a consuma alcool, tutun, droguri,
substane psihotrope sau a altor substane pseudo-psihotrope.

Investigaii
Unui copil maltratat care este dus pentru un consult medical i se va face mai intai un examen
fizic general. Istoricul medical al copilului este de asemenea trecut in revista si parintii sau
persoanele de ingrijire sunt intrebate in legatura cu starea de sanatate a copilului. Copilul care
poate vorbi va fi separat de persoana de ingrijire ca sa i se puna intrebari.
Persoanele din domeniul medical au datoria profesionala si obligatia legala sa evalueze
posibilitatea unui abuz sau a unei neglijari. Pe langa semnele evidente ale unui abuz fizic sau ale
unei neglijari, profesionistii pot deveni suspiciosi atunci cand:
- leziunea este neobisnuita sau este foarte putin probabil sa fie provocata de un accident, mai ales
pentru varsta acelui copil
- explicatiile date de parinti sau de persoanele de ingrijire se modifica sau nu se potrivesc cu
starea copilului
- nu a existat un martor in momentul ranirii
- documente medicale care atesta ca in trecutul copilului au existat leziuni similare sau dovezi de
neglijare
- parintii sau persoanele de ingrijire au amanat consultul medical si solicitarea de ajutor medical,
fara sa aiba o explicatie credibila sau adecvata
- semnele abuzului sexual pot sa nu fie identificate in timpul unui examen fizic. Nu toate tipurile
de abuz sexual lasa semne fizice. De asemenea, multe tipuri de leziuni datorate unui abuz sexual
se vindeca repede. Totusi, daca acel copil este examinat la scurt timp dupa incident, un
profesionist poate observa si inregistra mai bine simptomele si poate lua mostre pentru analizele
de laborator.

Teste si examinari

Testele care sunt frecvent folosite pentru confirmarea sau pentru excluderea unei suspiciuni
de abuz sau de neglijare sunt:
-Teste imagistice precum radiografiile, tomografia computerizata (TC) sau rezonanta
magnetica irm sau rmn, rezonanta magnetica nucleara (RMN). Aceste tipuri de teste pot ajuta la
identificarea unor fracturi osoase. Unele teste pot de asemenea se evidentieze leziuni vechi.
-Teste de sange. Timpul de protrombina, timpul partial de tromboplastina si numaratoarea
trombocitelor pot ajuta la gasirea unei tulburari de coagulare/sangerare. Acestea pot ajuta la
excluderea diagnosticului de abuz sau neglijare. Alte teste de sange pot fi folosite pentru
identificarea semnelor unei afectari de organ.
-Analiza urinei, pentru identificarea prezentei de sange in urina. In cazul in care rezultatul este
pozitiv, poate fi un semn de leziune interna.
-Teste de laborator speciale, pentru a se determina daca a avut loc un abuz sexual. De exemplu,
fluide gasite in interiorul sau in jurul vaginului pot fi prelevate si analizate. Daca abuzul a avut
loc cu maxim 72 ore inainte de examen, se pot gasi de asemenea probe medico-legale de anumite
tesuturi umane, cum ar fi piele sau fire de par, care se pot preleva.
-Punctia lombara poate evidentia prezenta de sange, datorita unei leziuni cerebrale
-Examinare oftalmologica de catre un oftalmolog pentru a se identifica semne ale "sindromului
copilului scuturat", care se mai numeste si leziune craniana intentionala.
Alte examene si teste efectuate cu scopul confirmarii abuzului sau neglijentei copilului
variaza in functie de problema medicala specifica suspectata sau observata. De exemplu, poate fi
nevoie de o testare psihologica pentru unii copii. Daca se suspecteaza ca un copil este victima
unui abuz sexual, se fac teste pentru bolile cu transmitere sexuala.
Altii copii aflati in grija unei persoane suspectate de abuz pot fi examinati si li se pot
face radiografii in cazul in care persoanele din justitie sau personalul medical care investigheaza
cazul considera ca acest lucru este necesar.
Daca decesul unui sugar ar putea fi datorat sindromului de deces subit infantil, personalul
medical si ofiterii de politie trebuie sa demareze o investigatie completa pentru a se exclude un
abuz sau neglijarea. Aceste persoane sunt invatate sa fie sensibili la parintii indoliati. Nimeni nu
este de vina cand copilul moare subit.
Leziunile copilului si informatiile suplimentare sunt inregistrate cu atentie. Aceasta
documentatie asigura un bilant detaliat al leziunilor pentru inregistrarea permanenta a starii de
sanatate a copilului; de obicei ea cuprinde fotografii si descrieri ale leziunilor.
Se fac de asemenea masuratorile (greutatea, inaltimea si circumferinta capului) care se
inregistreaza pentru a se stabili o curba de crestere a copilului. Aceasta curba poate identifica
intarzierea in crestere care uneori este legata de neglijare.
Neglijarea sau alte tipuri de abuz pot sa nu fie diagnosticate imediat.

Tratament
Prioritatea principala a tratamentului unui copil abuzat sau neglijat este asigurarea unui
mediu sigur, pentru a se preveni vatamarea ulterioara. Tratamentul instituit precoce ii da
copilului cea mai buna sansa a unei vindecari fizice si emotionale. Acesta include separarea
copilului, ca si a celorlalti copii din acea locuinta, de parintele sau de persoana de ingrijire
suspectata de abuz.
Copii care au o inteligenta peste medie, cu anumite talente, au o probabilitate mai mare de a

face fata cu succes efectelor abuzului lor, daca sunt consiliati si primesc suport din partea unui
adult de incredere. O mare varietate de terapii pot fi folosite atat pentru copii cat si pentru
parinti. Tratamentul specific depinde de tipul de abuz, de cine l-a impus (autorul) si in ce context
a avut loc. Personalul medical si legal formeaza o echipa pentru a pune la punct cel mai eficient
program, folosind experienta, pregatirea, ratiunea si creativitatea lor.
Tratament pentru ranile fizice
Tratamentul pentru un copil abuzat sau neglijat depinde de natura abuzului. In cazul in care
leziunea sau neglijarea copilului a dus la aparitia unei conditii amenintatoare de viata, cum ar fi
sindromul copilului zgaltait (denumit si leziune craniana intentionala), tratamentul va fi
administrat intr-un spital.
Leziunile fizice mai putin severe, precum arsurile cu tigara de pe tegument, vor fi tratate in
afara spitalului, sub urmarire periodica pana la vindecare.

Tratament pentru lezarea emotional

Se recomanda consilierea pentru toti copii care sunt victime ale abuzului sau neglijentei. La
copii foarte mici, acest tratament ar putea include terapia prin joc.
La copii de toate varstele, consilierea cuprinde de obicei discutii despre:
- ce parere au despre ei insisi
- experientele lor din trecut
- temeri sau ingrijorari pe care le-ar putea avea, legate de prezent si de viitor
- tratamentul pentru parinti si persoane de ingrijire
- parintii si persoanele de ingrijire care au abuzat sau au neglijat un copil au de asemenea nevoie
de tratament.
Tipul de tratament depinde de abuzul care a avut loc.
Unele persoane pot avea nevoie de mai multa educatie in privinta tehnicilor practice ale functiei
de parinte. Altii pot avea nevoie de tratament pentru alte probleme serioase, ca de exemplu:
- abuz de substante
- depresie sau alte probleme de sanatate mentala
- stima de sine scazuta
- comportament violent.
Parintii care au pierdut custodia copiilor lor o pot recastiga. Acest lucru depinde de
severitatea abuzului sau a neglijarii si de evaluarea de catre profesionisti a progresului lor in
reabilitare. In cazurile severe, contactele viitoare dintre parinte si copil vor fi supervizate. Uneori
se pierd toate drepturile parentale.

Profilaxie
Invatarea unor tehnici de relaxare, care sa se aplice in situatii de stres. Autoingrijirea prin exercitii fizice, dietasanatoasa, odihna - poate ajuta la diminuarea stesului. O varietate de
alte strategii pot fi de asemenea de ajutor, in functie de interese si de nivelul de pregatire. De
exemplu, se pot gasi carti sau grupuri de autoajutorare, asociatii religioase sau cursuri care pot fi
de ajutor. De asemenea cursurile de management a maniei sau consilierea profesionala pot fi
uneori necesare.

Invatarea copilului denumirile proprii ale tuturor partilor organismului lui/ei si care parti sunt
"intime", "private". Incurajarea copilului sa spuna parintilor daca se intampla ceva intr-o zona
privata a corpului lui sau daca cineva ii cere copilului sa faca ceva cu o parte privata a corpului
lui/ei.
Ascultarea copilului. Parintii trebuie sa invete sa recunoasca cand il deranjeaza ceva pe
copilul sau. De asemenea parintii trebuie sa il faca sa inteleaga pe copilul lor ca poate vorbi in
siguranta despre absolut orice cu ei.
Discutarea cu toate persoanele de ingrijire pentru a afla ce stie fiecare despre sanatatea,
dezvoltarea si ingrijirea copilului. Acest lucru ar putea include si obtinerea unei permisiuni a
politiei de a verifica trecutul acelor persoane.
Urmarirea programelor de televiziune si a filmelor pe care le vizioneaza copilul si a jocurilor pe
calculator pe care el/ea le joaca. Limitarea si urmarirea accesului la site-urile de pe internet.
Interactionarea cu altii. Masurile de precautie simple, cum ar fi cunoasterea numelor
vecinilor si ale copiilor acestora, poate fi importanta. Parintii coplesiti si lipsiti de experienta pot
avea nevoie de sustinere. Abuzul copilului devine mai putin probabil daca parintii sau persoanele
de ingrijire se simt sustinuti. Gesturi mici pot fi de ajutor, cum ar fi de exemplu oferirea unei
mese parintilor epuizati atunci cand acestia au nevoie. Pe o scara mai larga, trebuie incurajata
initiativa efectuarii de cursuri de consiliere educationala in acea comunitate si sustinerea
persoanelor sau a organizatiilor care ajuta parintii cu risc de a-si abuza copii. De asemenea, este
important ca profesionistii sa se familiarizeze cu semnele unui abuz sau ale unei neglijari, astfel
incat sa le recunoasca atunci cand ar putea fi o problema.

ntrebri:
1. Care este definiia abuzului?
2. Cum se clasific abuzul?
3. Ce investigaii se fac n cazul abuzului?
4. Ce teste se aplic n cazul abuzului?
5. Care este tratamentul n cazul abuzului?
6. Ce metode de profilaxie n cazul abuzului cunoatei?

Bibliografie
1. Ancua, M., Canila, A., Constantin, M., Moisii, G., Tatarasanu, M., Toma, C., (2005),
Stop violena n familie/ Stopping Domestic Violence (Romanian Version), Lumen, Iai
2. Balahur, D., (2001), Protecia drepturilor copilului ca principiu al asistenei sociale,
Editura All Beck
3. Cojocaru, ., (2003), Vulnerabilitate social i intervenie, n Tratat de Asisten social,
coord. George Neamu
4. Constantin, M., (2008), Maltratarea copilului ntre cunoatere i intervenie, Lumen,
Iai
5. Gavril-Ardelean, M., Horvath, A., (2009), Abuzul copilului, Editura Mirton, Timioara
6. Hurubean, A., (2003), Construcia metodologic a asistenei sociale, n Tratat de
Asisten social, coord. George Neamu

7. Iacob, A., Drghici, C., V., Marin, I., V., (2009), Abuzul i exploatarea sexual a
copilului, Editura SITECH, Craiova