Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
--
www.dacoromanica.ro
MEMORII
I
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
AL. TZIGARA-SAMURCAS
MEMOR II
I
(1872-1910)
Editie critics de IOAN SERB i FLORICA SERB
Prefata de DAN GRIGORESCU
CULTURA NATIONALA"
BUCURE$T1, 1991
www.dacoromanica.ro
ISBN 913-95403-0-3
973-95405-1-1
www.dacoromanica.ro
PREFA TA
subiectul tezei sale si nici in memoriile de fate nu pare sa-i acorde prea multi
atentie ; alegerea unei asemenea teme poate fi, insa, sugestiva pentru gustul Unarului Tzigara-Samurcas. In contradictoriul secol al XVII-lea !rancez, pictura lui
Vouet reprezenta, in viziunea istoriei de arts de la sfirsitul veacului trecut (5i
mai ales in aceea a scolii germane), o etapa caracteristica a confruntarii intra
estetica barocului $i cea a clasicismului. Intoarcerea din Italia, in 1627, a viitorului
pictor de curte al lui Ludovic al XIII-lea" era interpretata ca un moment impor-
www.dacoromanica.ro
VI
www.dacoromanica.ro
venerabilul
(impunator prin soliditatea" 5 artei sale), iar o expozitie a artistilor din Grupul
celor patru" e semnalata in termeni ce confirms o optics, in cazul de feta, exacta 6.
0 cludata exceptie o prezinta Cumintenia primintului a lui Brancusi. Nu atit
pentrU ca, la data expunerii sale, in primii ani al secolului, un cunoscator erudit
al artei taranului roman nu a descoperit relatiile creatiei brancusiene cu adincile
izvoare ale spiritualitatii ancestrale ale poporului nostru ; la urma urmelor, foarte
putine au fost glasurile care s-au rostit cu deplina admiratie la prima intilnire cu
sculptura astfel definite, mult mai tirziu, de Constantin Noica : Este ca si cum
Brancusi ar fi sculptat nu devenirea intru tin% a unui lucru de pe pamint, ci
devenirea intru fiinta, intru omenesc, a Pamintului insusi". Greu de explicat e
numai Ca, la atitea decenii de la primele impresii provocate de Cumintenie, intr-o
vreme cind recunoasterea semnificatiilor acestei opere devenise unanima, autorul
memoriilor isi pastra parerile exprimate cindva cu abrupta adversitate.
1 Cf. Udo Kultermann, Istoria istoriei artei, traducere de Gheorghe Szeicely,
Bucuresti, Editura Meridiane, 1977, II, p. 51.
2 Pictorul G. Pompilian, Convorbiri literare", XLI, sept. 1904.
VII
www.dacoromanica.ro
Dar aid e continua o trasatura vrednicd, in fond, de lauds, a lui TzigaraSamurcas : fermitatea opiniilor. Pentru el, studierea unei probleme nu se incbeia cu
publicarea rezultatelor ; cercetatorul revenea asupra lor, be confirma sau le modifica
in functie de noile date puse la Indemind de investigatille sale. Totul se supunea
unui studiu continuu, neobosit, pe care savantul nu 11 considera niciodata incheiat.
Cind ayes sa1/45i adune, de pilda, in 1936, citeva dintre studiile $i articolele sale in
volumul Muzeografia romaneascii t, Tzigara-Sarnurcas a folosit prilejul pentru ae
adauga elemente noi, reiesind din experienta mai recenta de cercetator, a sa $i a
altora ; in majoritatea cazurilor, ele veneau sa intareasca argumentele continute
in textul initial. Dar nu o data precizarile din aceste note finale ale studiilor
republicate in 1936 dau ocazie unor noi interventii polemice care dezvaluie aceea$i
trasatura caracteristica a carturarului ce credea neabatut in dreptatea ideilor sale..
Inflexibilitatea opiniilor nu e neapArat un semn al rezistentei fats de conceptiile altora. Tzigara-Samurcas isi sustinea concluziile cercetdrilor cu ardoarea celuf
care ajunsese la ele dupd investigatii indelungate si sistematice. A fost unul dintre
teand, era cea dintii parcurgere a unei istorii generale a artei (careia savantul
roman ii daduse numele de ,.istoria arheologiei") ; pina atunci, o asemenea tem&
stiintifica nu mai fusese tratata la nici o alts institutie de invatamint superior dirt
Europa
$i, probabil, din lume. Era, de fapt, ceea ce se cheama astdzi o istorie
a istoriei artei, prezentare critics a conceptillor care au prezidat asupra cercetarif
intr-un domeniu relativ nou in tam noastra. Influentata, cum remarca profesoru1
Virgil ratasianu 2, de Hegel, viziunea lui Odobescu se sprijinea pe urmarirea interdependentei manifestarilor spirituale $i sociale" a. Drept urmare, eruditul roman
introducea criteriile unei cercetari complexe a tuturor manifestarilor artistice ale
unei epoci, deopotriva a monumentelor de arhitectura, a picturii, sculpturii, graficii, ca $i a vestimentatiei, mobilierului, monedelor, caligrafiei $i tipariturilor.
Scoala german& de muzeologie instituia, in ultimele decenii ale secolului
trecut, o practica potrivit careia muzeul era transformat dintr-un depozit ar
valorilor artistice intr-o institutie de educatie, in sensul cel mai exact al cuvintului. La Hamburg, la Dresda $i, mai ales, la Berlin, istoricii de arta lucrau iii
muzee, obtinind rezultate comparabile intru totul acelora ale colegilor for de la
universitati. Figura cea mai importanta
recunosc toti comentatorii epocii
era Wilhelm von Bode. Fusese, in tinerete, jurist $i adusese cu sine in domeniul
istoriei de arta unele principii din profesiunea lui de odinioara ; la stabilirea
originii unei opere de arta folosea, de pilda, ceea ce se numea ,.proba dovedi-
VIII
www.dacoromanica.ro
admit ca era o fire despotica ; mai ales ca, la rindul lui, avea un caracter atit de
independent. Si tragem, oare, concluzia. din spatiul redus in care e relatata perioada berlineza a studiilor, ca studentul roman si maestrul sau nu s-au intcles
foarte bine ? N-ar fi, evident, exclus dar, dupa o jumatate de secol, cind sint
scrise paginile de fats, neintelegerea
daca va fi existat
era uitata si TzigaraSamurcas isi amintea numai de cistigul intelectual dobindit de contactul cu
marea institutie muzeistica germane.
De fapt, nici trecerii prin Paris din anii 1896-98 nu i se rezerva mai multe
pagini. Cu toate ca, si aid. a avut sansa sa-i intilneasca pe citiva reputati istorici
de arta si muzeografi. Andre Michel, despre care aflam ca tinea, la Ecole de
Louvre. cursuri pe care le audia Tzigara-Samurcas, a fost unul dintre stralucitii
elevi ai lui Taine $i ai lui Louis Courajod (cel pe seama caruia unii pun marele
avint atins de istoria francezd a artei in cel de-al treilea patrar al secolului
trecut
In 1896, rind tinarul roman sosea la Paris. Michel era numit conservator la Luvru ; studiile intreprinse aici de el, de-a lungul deceniilor, se vor
materializa. intre 1905 si 1929, intr-o monumentala sintezA a istoriei artei, in
17 volume (ultimele vor aparea postum), considerata si azi ca unul din pilonii
istoriei de arta franceze" 4.
Prin opera lui Miintz, s-a spus, istoria artei franceze si-a trait perioada de
I Vezi Werner Weisbach, Und alles ist zerstorben. Erinnerungen aus der
3 Vezi Frangois Fosca, De Diderot a Valery, Paris, 1960, pp. 188 si urm.
4 Lido Kultermann, op. cit., II, p. 163.
Vezi C. D. Zeletin, Cronologia din volumul Al. Tzigara-Samurcas, Scrieri
despre arta rorndneasca, pp. 28-29.
IX
www.dacoromanica.ro
renasterew t, Savantul francez i i arhitecturase un sistem in care fenomenul artistic era privit ca o component& a istoriei culturii, in ansamblul ei ; vastele sale
sinteze privind culture Renasterii sau arta curtilor papale au constituit argumente
pentru ca autorul for sa fie numit un Burckhardt al Frantei".;2 (dar viziunea lui
se opunea direct, in multe privinte, aceleia a marelui savant elvetian). Dar peea4
ce e esential, probalgil, pentru formatia muzeografica a lui Tzigara-Samurcas,
Miintz s-a ocupat indelung de celebrele colectii ale familiei Medici $i de cele
aflate la Muzeul Paolo Giovio din Como ; el punea aici la punct o metoda de
cercetare amanuntita a operelor de arta si, mai ales, a tesaturilor, broderiilor, ai
mobilierului, orfevreriei, pieselor de lemn.
Elev al lui Odobescu, al lui Bode, Andre Michel si Mintz, Alexandru Tzigara-
roman din cite au fost cuprinse vreodata in colectiile de arts ale muzeelor din
tara noastra. (Surprinzator, cel care, Inca din primul deceniu al secolului, Intregea
atit de inspirat expunerea de la Muzeul national prin aducerea unei case taranesti din Ceauru Gorjului, avea sa se pun& ideil unor muzee in aer liber" pe
care o sustinea pe atunci Romulus Vuia3. S-ar parea ca, dupe 1947
data la
care incepea redactarea paginilor de fats
poate si sub Inriurirea exemplului
constituit de Muzeul Satului de la Bucuresti, el va fi mai putin potrivnic unei
asemenea solutii.)
Interesanta e formullarea pe care, la inceputurile ei, o capata conceptia istoric-
artistica a lui Tzigara-Samurcas. Intr-un text din 1909, e explicate foarte limpede
relatia creatiei populare cu ansamblul artei nationale, intr-o viziune ce isi marturiseste obirsiile in ideile romantice ale generatiei de la 1848: ,,... numai cultivind
si dezvoltind arta populara, vom putea nazui sa avem vreodata o mare arta roma-
www.dacoromanica.ro
1933,
concurenta zdrobitoare a tirgurilor si influenta raufacatoare a semicultilor. Exemplele rele ale oragelor $i lipsa totals a unei educatii estetice in coals distrug
aplecarile artistice naturale ale poporului" r (s.n.).
Tinarul istoric de arta se formase, evident, sub influenta samanatorismului,
asa cum se, intimplase cu multi intelectuali a caror personalitate prindea contur
distinct la inceputul secolului. 0 marturisesc si rindurile scrise pe atunci despre
precizeaza el
nu
ne-ar dovedi cit de putin s-a schimbat, in unele privinte, mentalitatea de acum
mai bine de patru decenii". Nu stim la ce intimplari recente" se refereau
memoriile $i care puteau sa demonstreze ,,cit de putin se schimbase mental4tatea" de-a lungul a patru clecenii ce trecusera de la aparitia cronicii din 1903 ;
importanta' e. insa, aici consecventa unui carturar credincios unor principii despre
care avea convingerea ca sprijina insusi adevarul.
Putea fi subiecav ; dar niciodata ideile sale nu au fost fructul unor renunt.ari morale care ar fi avut drept stop obtinerea vreunui avantaj de un fel anume.
Avea un temperament razboinic ; se lupta pentru ca era convins de dreptatea lui.
XI
www.dacoromanica.ro
lui, eft de grele erau cuvintele folosite in articole semnate adesea de personalitati
de prim rang ale vietii noastre publice. Uneori, loviturile indreptate impotriva lui
Tzigara-Samurcas erau pornite dintr-o neindoielnica buns-credinta ; in multe cazuri,
insa, ele erau fie razbunari ale unor dusmani mai vechi, fie demagogice pretexte
jinul careia prefectul de politie roman a intervenit de multe on $i, mai intotdeauna, cu succes. Era nevoie, evident, de un mare simt diplomatic pentru a
obtine de la dusmani pastrarea unei oarecare legalitati, curmarea unora dintre
abuzurile cele mai scandaloase, repunerea in drepturi a unora dintre cei persecutati sau pedepsiti pe nedrept. $i toate acestea fare ca prefectul de politie, reprezentant al guvernului roman refugiat la Iasi, sa fats vreo concesie care sa lezeze
demnitatea nationals si sa dea satisfactii morale ocupantilor. Ramine, fireste,
inceputul acestui secol, aveau o viziune foarte clara asupra felului in care se
poate articula o metoda eficienta, capabila sa depaseasca studiul static al operei
de arta. Mare admirator, cum se stie, al lui Odobescu (despre a carui personalitate scria, intr-un articol aparut in toamna lui 1907, in Convorbiri literare", ca
e armonioasa si impunatoare in intregimea ei" 2), Tzigara-Samurcas considera ca
marele merit al profesorului sau este de a fi indicat deosebirile fundamentale
ce despart arheologia de filologie, cu care pins la el si chiar mai in urma era
confundata"
Un marcant istoric de arta din generatia afirmata in ultimele
1-am numit pe Vasile Dragut
scria cu prilejul aparitiei recentului
decenii
XII
www.dacoromanica.ro
XIII
www.dacoromanica.ro
operau intr-un domeniu de atare importanta. Si, deopotriva, fats de emfaza care
tindea sa inlocuiasca aclevarata elocventa a unei expuneri judicioase, intemeiate
pe un sever profesionalism.
ansamblu al acestei probleme. A fost unul dintre cei dintii carturari romani
care au dat acestei constiinte a valorilor un sens activ, implicind-o intr-o demon-
stratie cu caracter complex, orientate spre un stop patriotic afirmat fara nici
un fel de echivoc.
Tzigara-Samurcas era convins ca intreaga tara va putea fi mai, bine cunoscut& de straini data arta ei
si, in primul rind, arta populara
se va prezenta
intr-up chip care sa-i reveleze intelesurile specifice. Pentru intiia data
notpaza
el, yorbind despre sus-amintita expozitie din Berlin , arta romaneasca a trecut
granitele, ocupind locul ce i se cuvenea, caci la celelalte expozitii internationale
arta taraneasca, se pierdea Irt mijlucul atitor produse eterogene." Aceasta latura
a, activitatii lui Tzigara-Samurcas merits subliniata, cu atit mai mult cu cit asa
cum se poate citi nu numai in energicele sale interventii impotriva improvizatiilor si a lipsei unor principii stiintifice, ci $i in cele ale altor multi oamenl de
culture ai vremii
arta popular& era, nu o data, confundata cu pitorescul.
Cind, in 1944, va publica studiul Supravietuiri artistice din vremea dacilor,
el va incununa o indelungata opera de cercetare ce unea studiul arheologiei si al
etnografiei intr-o sinteza a carei forta de constructie nu poate fi regasita decit
in viziunea citorva, .putini, carturari din prima jumatate a veacului, interesati
de etnogeneza romaneasca. Mai greu de acceptat e, desigur, staruinta cu care
Tzigara-Samurca.$ minimaliza valoarea argumentelor filologice ; dar impresioneaza
juciditatea unei demonstratii valabile $i in situatia descoperirii, iptre Limp, a
unor date mai precise privind aceasta problem& esentiala a istoriei nationale :
Azi, ttaratiii romani se deosebesc de megiesii for nu numai prin limba lor,
clatina din primele secole ale erei crestine, dar, mai ales, prin arta lot, tot atit
de veche ca $i poporul insusi 1...]. Prin marturille artistice descoperite in tara,
din vremurile cele mai indepartate, s-a facut dovada peremptorie a adincului
sentiment artistic de care erau insufletiti stramosii nostri ; iar prin asemanarea
fundamental& a ornamentelor din acele vremuri cu acele ale tAranului de azi se
documenteaza descendenta direct& $i neintrerupta a acestuia din predecesorii.sai
indepartati
Intocmai dui:id cum unele triburi se multumesc cu vocabularul
restrinS numai la satisfacerea nevoilor traiului in comun, alte neamuri se intrec
in abstractiuni din care se alcatuiesc minuni, superflue din punct de vedere utilitar, dar asa de binefacatoare sufleteste, cum ej de pilda, Miorita> noastra $i
XIV
www.dacoromanica.ro
atitea alte legende sau doine ale etaranului roman" r. Concluziile lui TzigaraSamurcas sInt cu atit mai relevante cu cit le reiau, aproape intocrnai, pe cele ale
unor articole ptiblicate au cloud decenii mai devreme, pe cind, eel putin in, dome -
aiul istoriei de era, asemenea idei erau rostite destul de rar, glasul proaspatului director at. Convorbirilor literare" neaflindursi un ecou pe mdsura importantei parerilor afirmate de el3.
XV
www.dacoromanica.ro
Paris, printre ele) 51, pe atunci, chiar si medievisti dintre cei mai rigurasi nn
puteau erode ca nu aceasta era solutia cea mai potrivita I.
Altele sint, fars indoiala, nedumeririle pe care le provoaca lectura paginilor
publicata in revista (cu o existents, dupe cite stim efemera) Le Journal des
Balkans", a fi o opera in care useaciunea unei documentatii precise, ce trebuie
prin forte lucrurilor
sa constituie baza oricarei opere de eruditie, e amplt,
compensate de forma gratioasa si atragatoare". Poate ca nu numai prestigiul
premiului acordat de Academia Franceza, nici sentimentul fats de o indepartata
vara" de-a autorului recenziei au decis tonul mutt prea cald al recenziei : en
premiu de asemenea rezonanta decernat unei romance era, cu siguranta, de natura
sa stirneasca mindria nationals si, implicit, s indemne la exagerarea meritelor earth.
Inca si mai greu de explicat altfel decit prin marele respect, marturisit de
nenumarate ori, fats de protectoarea sa. Carmen Sylva, e admirati a fats de o literatura altminteri farm calitati deosebite. A spune, tusk ca traducerile semnate de
Carmen Sylva au raspintlit peste hotare faima operelor romanesti, asigurindu-ne
$i un loc respectabil in literatura universals prin diversele sale opere in proza si
in versuri ca $i prin gindirile filosofice" inseamna a comite o abatere de la bunul
gust, abatere neasteptata la un om cu o asemenea culture.
In deceniile care au trecut de cind Tzigara-Samurcas isi formula concluziile
studiilor s-au produs multe modificari ale datelor fundamentale din istoria culturii
in volumul de fats, au devenit incomparabil mai dare decit la inceputul secolului. Cercetarile lui Tzigara-Samurcas au fost intreprinse cu incontestabila sagacitate $t s-au intemeiat constant
lucru rar pe vremea aceea in teritoriul istoriei
de arta
pe o metoda coerent articulate ; dar orizontul for era fatalmente limitat
de o cunoastere insuficienta a structurilor eulturii din trecutul nostru. Nu numai
pentru ca, intre timp, istoricii au descoperit foarte multe elemente ale artet 51
arhitecturii medievale, au pus in lumina sensuri ideologice ale imaginilor, tar etnografii 5i antropologii au demonstrat functia simbolica a unor semne ce fusesera
interpretate multa vreme drept simple dovezi ale simtului artistic, inclinat spre o
XVI
www.dacoromanica.ro
au fost definite mai clar, specificul, personalitatea for distincta au fost relevate cu
argutnente pe care generatia 1ui Tzigara-Samurcas nu avea cum sa be intuiasca.
De aceea, nu trebuie sa pare ciudate unele afirmatii referitoare la aspecte
dintr-o perioada, bineinteles, mult mai recent& decIt aceea in care el o expunea in
conferinta %hla la Viena. Chiar dac5. nu se iau in consideratie edificiile inaltate
XVII
www.dacoromanica.ro
De asemenea, se cuvine retinut faptul ca multe cldxliri de proportii monumentale ridicate de maghiari in Transilvania, ulterioare deci secolului al XI-lea,
au folosit, prin natura lucrurilor, un material traditional autohton (lemnul) $i, in
consecinta, $i o tehnica adecvata, preluata tot de la populatia locals, atita vreme
cit noii veniti nu aveau o e.xperienta de constructori, folosind pind atunci
ea
toate popoarele migratoare
corturile, Ceea to s-a petrecut Si cu slavii, ei neavind
o arhitectura supraterana i.
Nu pot fi ignorate nici constructiile de dincoace de munti, descoperite, e
foarte adevarat, mult dupa ce Tzigara-Samurcas f$i prezentase concluziile in susnumita conferintd. Nu se $tia, de pada, pe atunci de biserica descoperita sub
pardoselile actualului Sfint Nicolae domnesc din Curtea de Arges (constructia
originals datind din prima jumatate a secolului al XIII-lea), nu se studiasera
ruinele de la Cetateni, pe Valea DImbovitei, nici ale paraclisului Curtii voievotlale
de la Niculite12. Viziunea istorica a conferentiarului din 1911 (conforms, cum bine
este cunoscut, cu conceptiile dominante in epoca) nu i-au ingaduit sa se refere la
monumentele romanesti din Transilvania secolului al XIII-lea ; astazi, cind se
$tie mult mai mult despre relatiile dintre provinciile romanesti din aceasta vreme
a Evului Mediu, constructiile de la Densu$, Sintamarie Orlea, Strei, Mica-Minastirea, Voivozi, Pe$teana, Nucsoara pledeaza pentru recunoasterea unei traditii ce
X VIII
www.dacoromanica.ro
care se desprindeau din innoirile de la edificiile din epoca lui Stefan si a lui
Hares. 0 privire mai staruitoare ar fi descoperit, desigur, cit de importanta era
particularitatea constituita de folosirea, la bisericile maldovenesti, a arcelor etajate
diagonal, ceea ce dubla numarul pandantivelor si asigura un raport armonic intre
constructie $i pictura 1. $i, mai mult decit atita, ar fi observat cum, In impreju-
XIX
www.dacoromanica.ro
A fast una din personalitatile proeminente ale istoriei artei medievale si ale
etnografiei romanesti. Parerile lui sint, cum e si natural, contrazise adesea de
evolutia faptelor si a ideilor, de noile date aduse la lumina de dezvoltarea shin-
telor, de cercetarile din aceste aproape patru decenii care au trecut de cind a
inceput el sa-si scrie memoriile. A avut, fara indoiala, vocatia memorialistului ; a
nia de-a lungul a opt decenii ; s-a aflat in relatii amicale sau de colaborare cu
oameni de stiinta dintre cei mai ilustri din Europa $i s-a bucurat de stima lor.
Toti acestia apar aici, in notatii a caror culoare o da, in primul rind, temperamental memorialistului, simtul ascutit de observatie si subiectivismul unui om ce
refuza net orice compromis.
amintiri, se contureaza o imagine vie (nu o data intregita cu fapte putin cunoscute
pins aici) a unei epoci ce merits, fara indoiala, cunoscuta si la intelegerea mai
exacta a careia Tzigara-Samurca.s contribute mult cu insemnarile sale din volumul
de Lap. Valorificarea operei unuia dintre cei mai reprezentativi oameni romani de
DAN GRIGORESCU
www.dacoromanica.ro
XXI
www.dacoromanica.ro
rare sau adversitate cu unele dintre cele mai prestigioase personalitati culturale
romanesti (S. Haret, N. Iorga, I. Bianu, I. Mincu, Gr. G. Tocilescu, Dr. C. I. Istrati,
V. Parvan, S. Mehedinti, Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, Ov. Densusianu,
pasaje in limbile franceza, italiand $i indeosebi germand, Memoriile lui Al. TzigaraSamurca$ reprezinta o adevAratA mina de informatii istorice *i cultural-artistice de
o inestimabila valoare.
XXII
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
MEMORII
1
(1872-1910)
www.dacoromanica.ro
NA$'rEREA
pauvre garcon t'a aussi beaucoup carte et que tu aurais voulu etre
aupres de nous... Je ne puis me consoler : Je crois toujous le voir,
car, comme tu sais, is ktait nichi garcon bien aime ; je l'aimais plus
3
www.dacoromanica.ro
que tous les autres enfants. La mort de Tomita ne m'a pas Cant col:de
que celle de Tudosiea ; crois-moi, je ne puis rester seule dans ma
chambre. Je pleure et je tombe dans la plus grande tristesse.
voila pourquoi le bon Dieu m'a tellement frappee. Pauvre mere ! J'ai
mes deux garcons clans as terre ; au mois de septembre l'un aurait
era viabil, fericitul tata porni sa cluea stirea cea bung surorilor sale
din mahala, pornind, adauga mama, cu capul gol, pe atunci tinuta
neobisnuita, ba chiar rau vazuta. Tot iubitul meu tata se grabi, a
doua zi de la nastere, sa scrie iubitei cumnate" la Bruxelles va aduc
vestea nasterii fui Alexandru, ieri dimineata. Eleni este fericita si, slava
Domnului, sanatoasa oa si copilul eel balan si cu ochi albastri".
Pe mine, necugetatorul plod, misterioasa innodare a firului vietii
www.dacoromanica.ro
les cicatrices de mon coeur qui sant bien grandes. Chore Marie, je fais
tout mon possible pour oublier mon Tudersica ; run s'en est elle et
l'autre cher est venu.
Quelques heures avant d'accoucher je revels notre pore qui me
dit : +(Helene, Alexandre va venir ! Je lid ai demande d'oit it savait
cela, it me dit : to vas voir !* Enfin Alexandre est venu, son dernier
voeu s'est accompli".
Iar matusa mea, Catherine C. Saegiu, soil mai mare a mamei, scrie
surioarei de la Bruxelles, in aprilie 1874, Alexandre est gentil, charmant et gros, it a herite la blancheur, tant enviee du teint d'Helene
et avec ses boucles blondes et ses beaux yeux bleus ga fait le tete
d'un cherubin".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
II
BOTEZ
Dintr-o scrisoare a iubitei mele marne, catre sora sa, citez urmatorul pasaj revelator al acestei procedari neobisnuite. De fried sa nu
ma piarda si pe mine ca pe cei doi frati inaintasi, parintii s-au rasat
ademeniti de superstitia ca botezarea de catre un necunoscut si anume
de un asa-zis nas de la Dumnezeu, ma poate scapa de moarte. Cedind
sfaturilor moasei, s-a procedat astfel cu mine : Pour qu'il nous vive
nous avons envoye le (petit avec la sage femme le deposer a la porte
dune eglise ; la un garcon de pretre le vit et cria : <4uite un copil
lepadat.. La sage femme se trouvait tout pros lui dit : .qu'il to vive,
prends-le et viens le baptiser.. Ainsi Alexandre fut baptise par un
garcon de huit annees, Nous avons tout fait pour qu'il nous vive".
Cit de raspindite sint in papor asemenea credinte, sau mai bine-zis
eresuri, ne confirms, pe linga Simion Marian si altii, si seriosul cercetator doctorul Charles Laugier, fost inspector sanitar al Olteniei si
Intemeietorul Amicilor Stiintei" din Craiova, la care am conferentiat
si eu adesea. In ale sale Contributiuni la etnografia medicaid a Olteniei
(fara data, Craiova) aflam, la pag. 30, ca : Copilul care se naste dupa
altii morti, carora nasul nu le-a adus noroc, capata un nas de la Dumnezeu.-, ales la intimplare. Copilul se pune la raspintie si moasa it
pindeste dupd tufis sau zaplaz. Primul trecator care se abate in directia
copilului e salutat de moasa cu cuvintele :
traiasca, riasule !.Trecatorul trebuie sa boteze"... Intocmai cum s-a petrecut si cu mine,
la 10 zile dupa nastere, nasul meu fiMd fiul unuia din preotii bisericii
Sf. Vineri, din Calea Vacaresti, in tinda careia fusesem depus. In loc
de un act de botez al parohiei mele (precum cerea traditia), s-a inscris
pe Buletinul meu de nastere urmatorul adaos, cu chirilice : Aceasta
taind a botezului s-a savirsit de catre preotul bisercii Sfintei Vineri,
din culoarea de Negru, Protopop Teodor Iconomu, 1872, aprilie 21".
Numele-mi fusese dinainte hotarit a fi Alexandru, dupa tatal mamei, de la care mi-a revenit gi icoana cu inscriptia greceasca. : O agios
Alexandros Konstantinopoleos" daruita dupd cum ara.ta insemnarea, in
frumoasa cursiva greaca, celebiului (nobilului domn) Alecu Samurcas".
Ea mi-a fost trecuta de matusa mea Maria, in 1899, cu dedicatie in
frantuzeste ; iar eu am daruit-o iubitului meu fiu Sandu, care, data
Drept multumire pentru botezul meu in biserica cu icoana facatc,,are de minuni, parintii mei au promis si s-au tinut de cuvint, sa
inchine de Pas ti daruri sfintului Altar, ca luminari, untdelemn pentru
7
www.dacoromanica.ro
avint si de curaj (mai ales cind se gaseste in fata unor greutati sau
obstacole). Nu merge pe cal laturalnice. Este energic si curajos.
Sensibil, cu toate ca exteriorizarile sint tihnite, ii place a se arata
www.dacoromanica.ro
Totusi, cea mai frurnoasa realizare ce poate obtine este aceea dea se stapini pe sine insusi, de a-si controla pornirile, nerabdarile, miniile
Poate, in acest fel sa face mai mult decit a realizat ; poate pro-
Trebuie mai ales sa cauti a-i dezvolta capacitatile sale de conducere si de creatie, caci nu are aptitudinile unui deschizator de drumuri noi. Ii place a-si crea singur drumul sau in viata si a iesi din
comun.
oculta sau de orice alts nature. Daca notita n-ar fi tiparita, as putea
banui pe iubita mea maica de inspiratoarea ei ! Vioiciunea mi-o reeunoaste si Titu Maiorescu, care in ale sale notice zilnice citeaza pe vioiul Tzigara".
Numeroasele-mi procese, dueluni, polemici, de asemenea se potrivesc cu prevederile oroscopului.
www.dacoromanica.ro
cind a fost din nou condamnat si sper ca urmasii mei se vor servi
de aoeste condarnnari spre a nu se la'sa pacaliti de acest escroc recidivist (nr. 1422/941).
III
Implinisem d-abia sapte ani cind 1-am pierdut pe iubitul meu tata,
ca ferastrau, amnar, tire-Bouchon, sula, cimbrista etc. bun la intrebuintari diferite. Cu o lama speciala a aceluiasi briceag tata claponea
cocosii, care in urma cresteau mari si gustosi dupa aceasta operatie
la care singur eram a.dmis. Pustile franceze de vinatoare si celelalte
dichisuri cinegetice ale tatei si le-au insusit fratii lui, eu nefiind luat
in seams ; mi-a scapat mama numai pantalonii de piele de caprioard
cu care mergea la vinat. Mare bucurie ne mai producea tata, cind venea
de la Oltenita on de la Bucuresti incarcat cu cutiile de tinichea continind pesmeti, stafide, smochine, mosmoane si alte bunatati d-ale gurii,
www.dacoromanica.ro
Dupa sarbatorile Pastelui din 1879, mama s-a intors singura din
Bucuresti, taticu adormit fiind pe veci in urma unei crize de cord,
provocata de discutia avuta cu fratele sau mai mare, Hristache. care
nu achitase Eforiei cistiurile mosiei pe care tata i le trimisese totusi.
Doliul maicei, dar mai ales desele ei crize de plins si de deznadejde, tare ne impresionau ; in jurul ei ne pomeneam cu totii jelind
pe taticu disparut, Med sa-1 fi vazut mort. Cu cit lipsa tatei era mai
simtita, cu atit dragostta pentru maica crestea, simtind ca acum numai
pe ea o aveam ca ocrotitoarea noastra. Dorul de ea ne era si mai mare
cind era nevoita sa lipseasca de la tara pentru o rinduire a numeroa-
11
www.dacoromanica.ro
dra era la bratul sotului ei, zvelt si mai malt decit ea, dupe cum se
vede 'din frumoasa fotografie de la logodna lor, in care mama apare
decoltata si cu malaeovul de anatase, iar tata in ves.nic corecta sa tinut.5.
Mai adaoga mama CA din cauza frigului, a iesit cu fata asa de ingrij rata.
Din dosarul de acte ale tatei lipseste actul sau de nastere, ramas
la vreo autoritate, careia a trebuit s-1 prezinte. Datele pot insa fi
completate prin copia Extractului nr. 565 al Circ. II din 23 aprilie
1879", de care mama a avut nevoie la regularea drepturilor sale la
pensie. Din acel act rezulta ca Toms Tigara de 65 ani, rentier, pen-
lelor", pe banderole data de : 1832, iar jos semnatura Directorului Scoalelor : P. Poenaru.
Din acest atestat reiese ca tata a urmat in colegiul Sf. Sava din
Bucuresti Invataturiie klasului IV de umanioare cu silinta si ca la
si a lui Thoma Tigara, de 666,25 lei pentru doua termene numai cit
service. Intre hirtiile ramase de la tata se mai gasesc si unele rapoarte
ale sale ca inspector precum si corespondenta sa cu ministrul justitiei
Vasile Boerescu.
12
www.dacoromanica.ro
Redau aci o parte din aceste scrisori fratesti, dintre care aceea
a fratelui mai mare, Nae, este asa de inimoasa :
Sarut ochii, frate Tomito,
Hristache:
ce 'dau la fia mea Elena la casatoria cu d-nu Toma Tigara, 1865, sept. 9 :
vDoo icoane a 1VLaicii Precistii imbracata in argint ; o truce de argint
ru pietre de rubin ; o icoana a Sfinvtului Pantelimon ; apoi in galbeni :
13
www.dacoromanica.ro
3 000 adica trei mii galbeni imparatesti in natures ; 78 galbeni, o pereche cercei de diamant ; 68 g. o brow de diamant ; 54 g. o truce de
diamant ; 25 g. un inel cu o piatra de diamant ; 8 g. alt inel de diamant ;
72 g. serviciu de argint pentru mass de 12 persoane ; 25 g. o pereehe
sfesnice de argint ; 21 g. diverse inele, cercei si alte maruntisuri de
aim, 25 g. 0 pereche de motanii de chihlimbar ; 213 g. garderoba, asternute, plapumi si perne ; 175 g. diverse obiecte de lengerie ; 200 g. in
natures spre completarea trusoului ; in total 4 000 de galbeni, peste tot.
Aceasta cu blagoslovenia noastra, iar mila, inaintarea, spor si viata
lungs in sanatate si fericire de la milosul Dumnezeu. (ss) Alex. I. Samourcassi si Zoe Samourcassi".
Doctorul G. Georganta, ginerele lui A. Samurcas iscaleste ca martor ; iar tata, ca toate aci aratate le-a primit. La cererea tatei, actul
a fost transcris la trib. Ilfov Sec. III dos. 6/25 octombrie 1868. De mina
mamei mai exista o lista amanuntita a hainelor si rufelor. Din obiectele mai sus mentionate a mai ramas, mie, serviciul de masa de argint
si sfesnicele ; iar bijuteriile impartite surorilor si apoi trecute de eae
in mare parte fetitelor noastre Mitzi si Ancuta.
Despre -nunta, spunea mama ca, deli in cerc restrins, s-a petrecut
cu multa veselie in caca noud cle peste drum de a parintilor ei. Mindru
si multumit era tata, ne istorisea mama, conducind-o in casa de el construita $i mobilata, in care au vietuit in cea mai perfecta intelegere din
12 sept. 1865 pind la 20 aprilie 1879, in care rastimp de 14 ani de casnicie fericita. Din confruntarea datelor rezulta ca deosebirea de virsta
era de 31 de ani ! Tata nascut in 1814 si decedat in 20 apr. 1879 in
etate de 65 de ani, iar mama nascuta in 1845 s-a stins in iunie 1921
in virsta de 76 de ani. Au avut nu mai putin de opt ..ml'adite" si anume
pe Tomita, decedat de difterie ca prune, pe Zoica (t 15 iulie 1993),
Tudosica (t martie 1872), Elena (t act. 26, 1940) Olga calugarita catolica (t 18 dec. 1922), Alexandru, Anette-Nety (t nov. 1893) si Marioara, singura supravietuitoare alaturi de mine.
De la iubita mama (nascuta in 1845 si decedata in 4 iunie 1921)
ne-a ramas nestinsa dragostea si devotamentul cu care, in ciuda greutatilor vaduviei si a averii risipite, si-a crescut copiii, pentru care s-a
sacrificat, renuntind la refacerea vietii, clesi multa vreme Inca si-a pastrat frumusetea si fragezimea infatisarii ei albe, mostenite numai de
o parte din copii, pe cind Zoica, Elena si Marioara aveau aspectul brun
al tatei. Statura zvelta $i mai inalta decit a mamei am mos'enit-o de
La tata, incumetindu-ma a-mi insusi celebrele versuri ale lui Goethe :
Vom Vater hab' ich die Statur, / Des Lebens ernster Fiihren, Von
Mitterchen din Frohnatur...", nu insa si die Lust zum fabulieren", pe
care nici maica n-a avut-o. Desi, fares a fi comas versuri, cu mare insufletire ne povestea cle anii fericiti ai casatoriei sale ce Se insirau ca
scumpe salbe de margaritare albe", ce si noua ne-au ramas ascunse,
dar neuitate, in sufletele noastre.
14
www.dacoromanica.ro
IV
iulie
(Cock.
I,
erau de mai multa vreme stabiliti in tara ne-o dau diferitele numiri
15.
www.dacoromanica.ro
betele bunicului din portret sint inlocuite prin barba alba ce-i inconjura fata.
www.dacoromanica.ro
si a Terei Moldovier'. dupa cum reiese din scrisoarea publicata in Monitorul Oficial. (Ms. 2591 al Bibliotecii Academiei Romane, 426 foi, infolio, a Lost folosit de prof. P. P. Panaitescu si de C. Grecescu clasat
fhnd in sec. 18-lea. Amanunt in vol. II (Ms) al Bibliotecii F.U.C.I.).
Publicatiile Samurcasilor mai sint : D. Dimitrie Samurcas : lava;aura" sau poviifuire pentru facerea piinii etc., Iasi, 1818 1; Roxana Samurcas : Erast, povestire dupa o tragedie pastoreasca, 1822 2 ; Comisul
Iordache Samuras : Spiteria casnica, dupd Hufeland, Iasi, 1848.
Despre gradul de cultura in care au fost crescuti copiii lui Alecu
Samurcas, ne dd cea inai buns dovada biblioteca de peste 3 500 volume,
din care 1 104 vol. au fost daruite Fundatiei Universitare Carol I, inregistrate sub nr. de inventor de la 2 100 inainte.
In casa pardosita cu carti, dintre care nu lipseau i cele de peda-
unde unchiul meu a fost secretor la Agentia romans, coleg cu M. Eminescu, de la care mi-au ramas scrisori, dintre care una e publicata in
Convorbiri literare din 1919, p. 393, iar altele utilizate de Scurtu in
lucrarea sa asupra lui Eminescu. De la mAtusa Marie ne-au ramas, intrq
altele, corespondente cu scriitorii straini si urmatorul raspuns trimis
de Ernest Legouve :
Din : Seine Port, Seine et Marne. Madame, je regois avec bien
limbile, biblioteca bunicului mai continea si tratatele lui Fichte (anthropologie), ale lui Froschhammer3, care dovedea, predilectia lui pentru
un teism rational, liber de autoritate si de dogme, pe care 1-a propavaduit, probabil, i copiilor sal putin habotnici, dupa cum a fost i
generatia mea.
Cdlinescu, 1st. lit. rom., 1941, p. 6.
2 Ibidem, p. 71.
www.dacoromanica.ro
Casa bunicilor ocupa coltul dintre str. Po lona si cea Ita hand, in
fata casei tatei, compusa din doua corpuri : locuinta stapinilor, spre
stracla, iar in fata, despartite printr-o large curte, dependintele servitorilor, grajdurile si alte acareturi. La marginea orasului de atunci, pe
locul ocupat azi de casele nr. 25 si 27 din str. Icoanei, azi str. General
Lahovary, se afla via bunicului, la care nu se putea merge decit cu
caleasca, deoarece trebuiau strabatute mlastinile din str. Crinului, a
Salciilor (azi str. Masaryk), continuind prin marile mocirle constituind
azi Gradina Icoanei si imensa cladire a Scoalei Generale de fete. Via
a fost, dupa asanarea regiunii, incorporate de clad:rile joase constituind
hanul Samurcas, iar gradina cu casa ei a ramas locuinta matusei noastre
Caterina Saegiu, la care ne duceam des, ca copii, pe vremea strugurilor.
www.dacoromanica.ro
oat. 1877 al revistei sale : Columna lui Traian, pag. 518. Inscriptia greceased din jurul portretului suns astfel : Icoana luminatului domn Zotu
Tzigara din Ianina, marele spatar si ginerele serenisimului Principe a
toata lVLoldovlahia, Domnului Domn Petru Voievod". La dreapta por-
tretului : de ani 37-", iar la stinga insigna reprezentind un brat stringind in mina un pumnal. Hasdeu insists asupra importantei acestui
portret ea si a cartii care, dupa D. Russo, a aparut in 16 editii intre
1631 $1 1798 la tipograful Gliki din Venetia, fiMd tradusa in romaneste,
in p. XCICI.
81
19
www.dacoromanica.ro
Tot aci Iorga publics o scrisoare din Venetia, din 20 dec. 1593,
a lui Zotu catre socrul sau Petru Schiopul.
In afard de pgrintii tatei mai am stire despre stolniceasa Efrosina
Tigara, care prin jalba sa din 5 oct. 1825, cere sa, i se plateasca datoria
ce are a lua de la Mgria-sa loan Caragea Voievod 1.
1866, 18 pp., pe care mama 1-a cunoscut, ca var al tatei. Avea casa
si grading renumita in Sararie si cunoscut pentru glumele sale. Generalul Prezan pretindea ca printr-o fats a lui se inrudea cu mine.
In argtatul articol din 1877 Hasdeu afirma ca o ramurg din familia Tzigara exists ping astgzi in Tara Romaneasca, unii in Vlasca,
al jai peste Olt", si In Moldova dupg cum vazuram. Daca nu chiar din
Zotu, care pare-se nu a avut decit fete, dar foarte probabil din fratele
acestuia, Apostol, tats a unar fii, se trage neamul Tzigarestilor din
RomAnia, de la care tata a pastrat in sipetul sau impreund cu pergamentele fostelor for mosii, portretul si sigiliul lui Zotu, precum si cro-
www.dacoromanica.ro
dei Greci din Venetia, in axa altarului, sub cerul liber, piartra mormintala a marelui Sp5tar Zotu Tzigara, mort in 1599 si al carui nume
nealterat din tats in fiu, sper a-I fi purtat cu demnitatea traclitionala
familiei.
MANASTIREA SAMURCASESTI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
casesti-de-Jos, iar cununiile se vor face Ia biserica Sfintilor Mari Mucenici Gheorghe si Dimitrie.
muma noastra sufleteasca Zoie Samurcasi, adica cu dare da lei una suta
pe hula, cincisprezece care da fin portarete pa an, 10 pogoane da ara.
tura pa an, fara dijma, sloboda pasune vitelor manastirii, si macinisul
fara oem la moara mosiei pentru trebuinta maicelor, care aceste toate
sa poate socoti numai pa obrazul nostru, iar noi dupa rivna ce avem
a asigura viitorul acestui dint local, a-1 inainta si a-1 vecinici, si dupa
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
si surorile care nu stiu carte precum $i copiii din sat". Scoala a functionat in fosta trapeza pind in 1875, cind s-a desfiintat.
In sept. 1866, domnitorul Carol vizitind manastirea si dindu-si
Aci s,r. refugia Tudor Vladimirescu cind venea la vornicul C. Samurcas care .avea mare putere in sufletul lui Tudor, fiind fost in slujba
d-sale si am al casei de aproape". (Dupa cum afirma Naum Rimniceanu
in Bis. ort. Tom., vol. XIV, p. 337, iar Otetea, p. 103, afirma ca Samurcas
era unixl din patronii lui Tudor).
Cladirea solid construita a fost mistuita de un incendiu cc nu s-a
descoperit aecit dupa ce a mocnit o zi intreaga in podul ce a luat foc
de la un cos defect, in 26 sept. 1914.
Multi vreme cladirea a rajmas in stare de ruing, Lind mai tirziu
www.dacoromanica.ro
191.01
fiind sustinutd, ziddria tare crdpatd, prin sustineri, dupd cum arata
fotografia. Amenintind a se ddrima, biserica a fost ddrimatd, inlocuita
p-
traditia, pergamentul a fost semnat de patriarh, ctitor ccl. N. Gheorghiu, g-ral Popescu si de prof. Al. Tzigara-Samurca,. Pc.--ramentul a
lost pus_.apoi impreund cu moastele sfinte in piciorul de piatra al Sfintei
Mese din Altar, s-au turnat aromatele, cintindu-se <<Ve4nica pomenire-
27
www.dacoromanica.ro
pentru ctitorii si slujitorii acestui lacas de inchinaciune. Peste pergament si moaste s-a pus piatra de marmard, simbol reprezentind piatra
dupa mormintul Mintuitorului.
In acest timp arhiereul si ctitorul au lost imbracati in .alb, imaging
evanghelica a Ingerului Pazitor. Soborul de preoti a primit luminari
de ceara cu servete albe. Incet, cu piosenie si cucernicie slujba sfintirei noului lows se desfasaara in solemnitatea ei cu aclevarat unica.
I.P.S.S. Patriarhul Nicodem, luind prajina pe care se gasea Sfintul si
marele Mir, impreuna cu ctitorul au facut ungerea altarului, a cata-
si
ODOARELE MANASTIRII
Din odoarele si obiectele de cult cu care ctitorii au inzestrat manastirea lor, am mai gasit, inainte de 1944, urmatoarele bucati pe care
le-am f otografiat.
www.dacoromanica.ro
5. 0 cruce mai mica, pe lemn de chiparos, cu sculpturi reprezentind pe Mintuitorul rastignit, pe fates, jar pe alta botezul Domnului.
Suportuil e de argint si are 4 pietre de topaz.
Icoanele in majoritate imbricate in argint, sint la locul lor, la portile imparatesti si altar.
www.dacoromanica.ro
Inseriptii pe morminte
an al vietii sale".
Pe o piatra de mormint :
Sub aceasta piatra zace roaba lui Dumnezeu, Smaranda Zinca
nascuta Samurcas, decedata la 14 aprilie 1871".
loan I. Samurcas (senator) mort la 1873, 27 noiembrie in etate
de 68 ani".
Despre averea manastirii greu se mai poate vorbi dupa ce atitea
din danii au fost irosite.
Dupa moartea bunicilor, unchiul Ion Samurcas a subventionat
www.dacoromanica.ro
VI
copacilor, rasare turnul verde al Muzeului de arta nalionala din $oseaua Kisselef. dindu-mi satisfactia ca totusi de mine e ridicata cea
mai inalta si fatoasa cladire din intreaga regiune, magulindu-ma totodata cu gindul c'a nu pentru folosinta-mi proprie, ci pentru aceea a
intregului neam ea a fost conceputa si realiz.ata cu pretul atitor greutati consul-mate mai ales in volumul de Muzeografie romaneasca ce i-am
inchinat.
Atenuind regretele fiului prin folosinta locuintelor oficiale de care
www.dacoromanica.ro
Dintre incaperi, drags -mi era odaia turceasca, care mi-a ramas
mai bine intiparita in mince, desi a fost prima desfiintata la citiva ani
dupes moartea tatei. Tapisata in verde, odaia cuprindea o sofa mare,
imbracata ca si jelturile in matase verde, ripsata. In fata for o masa
rotunda, La nivelul sofalei pe care erau insirate scrumierele si chiseaua
Helene Cigara, 1806", fara ca nici mama sa-mi Li putut spune tine era
acea cocoana frantuzita la 1806, cind in societate se vorbea Inca greceste.
www.dacoromanica.ro
duiosie imi amintesc de acele zile fericite, In care din plin m -ani bum-,
rat de proverbiala : hochste Gliick der Erdenkinder".
dupes disparitia lui, reducindu-se intreaga gospodarie potritit moii situatii financiare.
dire pe locul viei bunicilor, vindu -pest citva timp casa ce cu atita
www.dacoromanica.ro
de scinduri, de celelalte gradini inconjuratoare cu care impreuna ailedtuiau o mare oaza de verdeata. Era sadi-ta la intimplare, fara arttficii
iar in restul gradinii, fara alee ci numai poteci prin iarba verde, erau
saditi numai pomi roditori, multi din ei ca migdali, caisi, nuci, piersici,
ciresi batrini de mai bine de o generatie, printre care se furisau si
smochinii plantati si special ingrijiti si adapostiti contra frigului. In
acestei gradini, pe o movila, chioscul adumbrit de vita tamiioasa
sub care parintii obisnuiau sa ia, la racoare, gustarea for de dimineata
MAHALAUA BUCURESTEANA
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
Asonanta strains a numelui se datoreste, dap& mai toti comentatorii, lui Baptista Vel/eli, pe care Radu Voda Mihnea 1-a cunoscut
in calatoria sa, la Padua sau in Venetia. Aducindu-1 in tars, 1-a inzestrat cu o grading de pomin.a.", pe care venetianul Baptista ar fi rid_cat
o capeld de lemn, probabil in locul careia vataful Manchu a zidit; in
1764, biserica ce dainuieste pins azi.
Ar fi prezumtios din parte-mi, s pretind ca-mi amintesc de infatisarea arhitectonica si ornamentals de. odinioard a bisericei. Lipsa amanuntelor este insA implinita prin frumoasa stampa a lui Preziosi, rcprezentind biserica din prima decade a copildriei mele, artistul fiind decedat in 1882.
Bisericuta vatafului Manchu are, prin dimensiunile ei reduse (25/
8 m.) aspectul unei capele in still]. particular al celei a doua jumAtati
a veacului al 18-lea, dupa ce, prin splendoarea maretului Horez brincov enesc si prin miniaturile de la Fundenii Doamnei si Stavropoleosul
bucurestean, se impamintenise tipul elegant ca proportie si placut ornamentat al arhitecturii autohtone. Nespus de pitareasca este pentru ziva
de azi stampa lui Preziosi in care pulseaza viata ce cautam sa evocam.
www.dacoromanica.ro
Pasti se scurgeab tot asa de banal si ire viteza, popa, ca si noi fiind
incht.at s lerminam cit mai curind asemenea ceremonie" lipsita de
insemnatatea de cel in drept de a o face.
Aspectului mahalalei mele, insusi maestrul Nicolae Grigorescu a
contribuit prin eternizarea unor infatisari ale vietii cartierului Batist,.o.
Locuind mai multi ani de-a rindul apartamentul de sus al casei clri
col(ul strazii Batistei si Pa lona, Grigorescu a imortalizat, printr-o serve
de schite in creion, principalele tipuri ce se perindau prin fata ferestrelor sale. Ni s-a fixat astfel sacagiul, calare pe butoiul montat pe
doua roate, aducind abonatilor apa din Dimbovita, ce trebuia, irna,
decantata cu piatra acra, in recipiente de piatra poroa.sa ; pe zarzavagiul purtind pe umeri cobilita cu cosuri incarcate cu legume, fructe,
oua si alte merincle ; pe taietorul de lemne cu capra, fierastraul si
toporul in ,epinare ; pe bragagiul au fes pe cap, vinzind braga rece
i salep cald Lama ; pe plotogarul sau cirpaciul de ghete, sezind la
dulapul sau de lucru fixat la intrarea bisericei. Toate aceste tipuri, as
si multe altele, ca birjarul, cosarul si altii, alcatuiesc cea mai pretioa)a
ilustrare a vietii mahalalei Batistea.
Cu enuntarea unor asa de insemnate documente inchei amintirile
referitoare la mahalaua copilariei mele, a vremii fericite dintr -o viata
ulterior atit de schimbatoare.
37
www.dacoromanica.ro
VIII
HERR BABY" $1 CASTELUL FERMECAT"
www.dacoromanica.ro
prin spatiile libere dintre scindurile putrezite ale zaplazului dintre gradint, dupa cum se istoriseste in nuvela.
Prietenia dintre copiii vecini devenind tot mai intima, ei trecura
printr-o deschizatura anume facuta in gard, cu aprobarea parintilor, in
gradina in care intr-IS bung zi planuira s cerceteze si vechiul si darapanatul chiosc zidit in fund.
Descoperira intii o placa de marmura cu inscriptie sustinuta pe un
trunchi de copac gros. Cu ajutorul unui felinar mai dibuira, atirnind de
tavan, un sac, care dadu la iveala un schelet omenesc ! Survenind o furtuna grozava, copiii se retrasera in casa de unde inspaimintati Inca de
descoperirea facuta, priveau la cladirea din gradina, care deodata, sub
presiunea vintului si a ploii torentiole, se narui impresionind grozav pe
aceia care d-abia o parasise.
Din cercetarile acute de doctorul Kremnitz se constata ea scheletul descoperit era al unei tinere fete, iar inscriptia greceasca a placii
www.dacoromanica.ro
nat pentru India oars sunetele cu impresiile vizuale. Nici nu $tiu care
din impresii au predominat. Mi-aduc aminte numai ca, dupa o asemenea
Inca
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
dinainte.
cloud familii :
1 Parerile asa de entuziaste ale lui Billow despre Regele Carol I, considerat Ca cel mai intelept rege din citi a cunoscut" gint consemnate in Convorbiri
literare, mai 1931, redate si in volumul Din viata Regelui Carol I, publicat la
www.dacoromanica.ro
nous &ions de si bons voisins ; comme la vie a etc dure pour vous et
pour moi depuis... Dimanche dernier j'ai etc pour la premiere fois
Frankfort et j'ai vu le bracelet magnifique que vous avez donne a la
femme de Georges. Ma bru le portait au bras quand elle m'a revue et je
vous avoue que j'ai etc toute saisie de la splendeur de ce bijou. Vous
vous etes privee pour rendre le jeune couple plus heureux et plus fier
d'une amie comme vous... Votre Alexandre a etc comme un vrai fils pour
lieu... Le bijou que vous avez donne a Ina est d'une beaute surprenante.
qui le lui a donne. Je lui ai dit comment vous avez souffert toute votre
vie, combien vous etes sacrifice pour les votres. A vous de tout cceur,
Mite Kremnitz".
Pe cind eram prefect de Politic al Capitalei. de la 1916-1918, calpitanul G. Kremnitz, vorbind perfect romaneste, a Post detasat la Comandamentul militar din Bucuresti, aducindu-mi reale servicii in aplanarea
unor inevitabile conflicte intre bastinasi si ocupanti ; pe cind fratele sau
IX
INCHISOAREA DE LA PENSION
(lath, s-a
reluat in bejania, pribegia razboiului din 1916, denumit, in deriziune fug boierii".
43
www.dacoromanica.ro
ungureste si romaneste.
in 1897-1899.
44
www.dacoromanica.ro
vreme bunt erau placute in carte, altfel ne intorceam ,in aceleasi sali
Au mirositoare care de-abia le para.sisem. Timpul dintre mese era
consacrat cursurilor, dindu-se precadere limbei franceze, care intr-adevar
se invata Mai bine ca +In orice alts scoala din tara. Si in timpul recrc..tiilor vorbirea in frantuzeste era obligatorie : recalcitrantii fiMd pedep-c
Rolul profesorilor parea, de altfel, a fi mai mult sa pedepseasca pe
cei cu lect;ile nepregatite, decit sg-i lamureasca asupra continuiului unoi
card destul de rudimentare. Orele de curs se scurgeau intr-o atmosfera de
generala plictiseala, lipsite fiind de orice animatie din partea dascalilor,
www.dacoromanica.ro
Era asa de mare contrastul Intre scoala vi acasa, ea, dupd vaeantele petrecute in familie, plingeam amarnic cind trebuia sa ma intorc
la benevola inchisoare !
pentru ca toti
prin asta se vede cit de joasa era incaperea
care-I vedeau sa-mi anunte sosirea baragladinei mele. Intr-o simbata
insa, nu mai 5tiu pentru ce pozna fiMd Invinuit si neprimind biletul
de voie", tiparit dar cu semnatura proprie a directorului, cu care ne
legitimam fata de portar, i-am spus lui Ivan ca sint oprit de a merge
elasei
www.dacoromanica.ro
cei midi d-a leap$a sau baba-oarba, iar cei mari se imparteau in doua
tabere dusmane ale asa-zisului bar sau volintirii lui Tudor si turcii, altii
se jucau cu mingea, cu margele la borta sau mai ales cu ar$ice, minclri
fiMd cei cu ichiu mai bine plumbuit.
Dintre stersele figuri ale dascalilor voi cita pe ingrijit frizatul
elvetian Tosche
zis le torchon"
pe care-1 necajeam dimineata
cind fiind lard dintii falsi, deci mut, nu ne putea dojeni. Tot de franceza,
in clasele superioare si impunatorul Chardon,
zis Baba , prieten
al decedatului intemeietor al pensionului Schewitz. Dupa care a dcvenit director elvetianul Florentin Thierrin, predindu -ne aritmetica, geografia, desenul $i caligrafia cea curenta ca si cea gotica, ronda si
batarda pe care le executam cu mare placere si indeminare. Dupa cum
reiese din caietele ce am mai pastrat.
In clasa a IV -a $i 1-a ginmaziala, intr-un local nou, luminos si bine
buna purtare, rezulta ca n-am fost dintre elevii cei slabi si, in afara
de prirnele impresii de inchisoare, trebuie sa marturisesc ca mai ales
in privinta limbii franceze am parasit scoala destul de bine preparat
pentru a putea continua cu usurinta studiile gimnaziale la stat.
Cu prilejul aniversarii a 85 de ani de existents a Institutului
Schewitz & Thierrin, condus acum de fiul celui de al doilea director, s-a
www.dacoromanica.ro
'mete. (In revista Natures dares. de seams a prof. Longinescu. Vezi Oir
Institutul Schewitz-Thierrin, schita istoricA, ,Buc., Minerva, 1906, in care
se dau fotografii vechi 9i cele not ale constructiilor cu sali .de baie, bazin
$,-.0aiai era cea mai serioasa din acea vreme in capitals in Para. i daces
IL -.rn drept reale., chiar in parte numai, atrocitatile expuse de La 6orntesse
LA GIMNAZIU
cei mai multi cu totul straini de limba propusa. Dupe mai multe intrebrtri ale congestionatului Tanase Tanasescu (intentionind sa se duca la
Paris 11 comandase carti de vizita : Than Thanasesco, iar colegul sad
48
www.dacoromanica.ro
irni
fu de indata schimbata, fats mai ales de cei marl. Dupe Craciun, vre'
trei din ei, in genere oboreni, n-au mai vent la .coals, fiind retinuti
pentru serviciul militar, recensamintul facindu-se in acea vreme, in
ianuarie. Atit de mare era deosebirea de virsta intre elevii aceleiasi
clase ! Tot Tanasescu apastrofa pe elevii turbulenti, invitindu-i sa-1
asculte, asigurindu-i : O voi boilor, eu sint tatal vostru !" Acei galigani
care chiar in acea dimineata fusesera amenintatori, acum speculau ajutorul ce le puteam da la lunarele concursuri scrise, ei ma luara sub a
for ocrotire, aparinduema chiar impotriva acelora care pefsiflau pantalonii scurti, pe care, in curincl, i-am si parasit.
De aci incolo totul merse strung : eram traducatorul clasei din frautuzeste, impartind in toate directiile biletele la concursurile scrise. Un si
mai neasteptat succes fu acela al angajarii ca meditator pentru frantuzeste de catre colegul Zaharescu, fiul unui bogat rnosier, platit fiind pen-
adaugau neprevazutele fructe si dulceturi si peltea ce ne asteptau in gospodaria imbel-,ugata a elevului mult mai batrin ca mine. Numai aceia care
la ass frageda virsta au reusit sa cistige, in mod onorabil, fie numai un
poi pe lung, aceia pot aprecia. bucuria ce mi-au facut piesele de our cu
efigi; diferice. cu si Lira Vicalie, mai ales ea nu erau in schimbul unei
istovitoare sudori a fruntei, pe care c resimtea numai elevul ce greu pronunta pe u si eu, asa de usor prins de mine din gura mamei mele. Tare
mindra era maicuta aflind Ca copilul ei
mosul- ei
reusise sa cistige bani de buzunar Si pentru cartile de la anticar.
Cornul profesoral era la noua mea ,coals ca pretutindeni si ca intotdeauna bun si rau, cu reactiunile respective ale elevilor : Celor constienti de datoria for le raspundeau printr-o emulatie corespunzatoare
bunelor for intentii, ignorind sau persiflind pe ceilalti. In fruntea color
apreciati era directorul C. Stoicescu, predind limba romans si latina in
clasa a IV-a (autor a mai rnultor bune manuale didactice), era sobru la
vorba, demn, cu toata figura devastate de variola, se impunea fara ex49
www.dacoromanica.ro
in anul precedent, cu macedoneanul Mihaileanu, agasinat de un coreligionar politic. Pandele Ionescu era elegant nu num_ai ca imbracaminte,
dar in toata tinuta si vorba lui a stiut sa ne destepte intr-atit dragostea
pentru disciplina predates incit, fard a ne fi obligat, unii dintre noi invataram pe de rost dialogurile lui Lukian, ce eram tinuti sa traducem numai. Felul insa cum tinarul nostru dascal ni le recita, traducea si interpreta fard ajutorul cartii, ne impresionase punindu-ne in ambitie de a
face la fel. Tentative le noastre, nu prea reusite la inceput, incurajate de
simpaticul nostru mentor, au dus la neasteptatul rezultat : azi Inca, pot
reproduce fragmente din invechitul dar nostimul Lukian. Ca staruintele
laudabile nu ramin fara recompense neasteptate mi-a dovedit urmatoarea intimplare : Dupes intoarcerea din strainatate, numit intr-o oomisie de
examen de bacalaureat la liceele particulare, am fost nevoit, la ref uzul
celorlalti colegi. sa primesc ca proaspat dr. phil.
ce fals se interpreta
ca specialist in filologie
sa primesc a fi examinator de greceste, deli
nu mai eram deice familiar cu aoristele si alte complicatii gramatim1e.
Norocul a vrut ca primul examen sa fie tocmai din Lukian, al cerui text
profesorul respectiv se grabi sa mi-1 prezinte. Inlaturind cartea oferita, cerui sa mi se traduces dialogul cu porcul de cline de Menippos",
pe care incepui sa-1 recit pe de rost, spre marea consternare nu numai
a elevilor, dar si a profesorului, care presupunind vasta mea cunostinta in
materie, se grabi sa corecteze el greselile scolarilor, salvindu-mi astfel
prestigiul prin lipsa unei interventii din parte-mi. 0 alta examinare de
greceste, totusi, nu am mai primit.
Pe simpaticul Pandele Ionescu 1-am mai Intilnit si in Cismigiu, unde
amindoi ne sileam sa alunecam pe gheata. El sarrnanul, necistigind destul
cu lectiile tot mai reduse, a luat licenta in drept, dar nereusind a face
avocatura a cautat sa-si satisfaca setea de cultures elina prin nectarul
clasic, care 1-a dus la pieire.
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
La 29 iunie 1945, Implinindu-se 80 de ani de la intemeierea Gimnaziului Mihai Bravul, devenit Liceul Mihai Viteazul, din Bulevardul
Facile, 72, directorul noii institutii, prof. Tudor, aflindu-ma printre cei
s
52
www.dacoromanica.ro
mai vechi elevi ai fostului gimnaziu, m-a invitat sa vorbesc la festivitatea .aniversArii. In sala cea mare si frumoasa a liceului, IntesatA de
scalari si in fats autoritatilor scolare, In frunte cu fostul ministru
dr. C. Angelescu, am al-Mat enormele progrese realizate in rastimpul
celor optzeci de ani, omagiind pe ministrul mentionat si pe harnicul fost
XI
LA LICEU
Deosebirea intre gimnaziu si Iiceu consta, in primul rind, in drumul ce aveam de parcurs ; de acasa la Mihai Bravul, drumul era scurt,
coboram, usor, dar totusi pe o pants, din Batiste pins in str. Masaryk pe
atunci str. Salciilor, ce cresteau pe rnalul mlastinei ce se intindea pins la
biserica Icoanei si indata dam de str. Rotarilor. La Matei Basarab, dimpotriva, era lung drumul pe la biserica din Scaune, taind Calea Mobilor
pe la biserica Coltei si de acolo d-a curmezisul strazii Calarasilor prin
Mircea Voda in Lucaci. Cu intortochierile strazilor
farA bulevardurile
de azi
parcurgeam peste un kilometru, care de patru on pe zi fi:cea
un total de aproape cinci km.
www.dacoromanica.ro
tractiei, si in special lecturilor care ocupau tot mai mult spiritele noastre
setoase de orizonturi noi.
Biblioteca bunicului, amanuntit catalogata de mine, ne oferea tentatdi lesne de satisfacut. 0 variants placuta constituiau excursiile duminicale la manastirile din jurul capitalei, incepind cu cele mai apropiate
ca Plumbuita, Fundeni, Vacaresti, si apoi Samureasesti (13 km), Cel,nica
si Pasarea sau chiar palatul in ruins al Brincoveanului de la Mogosoaia.
Mares mea bucurie a fost ca, deli venit intr-un mediu cu totul
nou, am avut norocul sa intru in cele mai bune raporturi cu colegii cei
noi, care repede s-au convins ca nu venisem cu gind sa tulbur ierarhiile
stabilite, respectind traditia vechilor bursieri, colegi de seama, deosebiti
numai prin frumoasele for unifonme si chipiuri cu galoane de culoare. Cu
lin, care ne-a facut sa apreciem tot farmecul lut Horatiu, din care de
atunci am invatat pe de rost unele ode, pe care ni le lamurea cu atita
pricepere si entuziasm suplinitorul lui Ghedem, venit, din pacate, asa de
tirziu si pe un timp asa de scurt, la finele anului scolar !
*tiintele naturale ni le preda C. F. Robescu, zis C.F.R., vice-prese-
www.dacoromanica.ro
brescu de la gimnaziu.
La matematici schimbare de dascali pind ce intr-a VII-a am avut pe
blajinul Popescu, fratele d-nei E. Pogoneanu, ajuns profesor de geografie
la Iasi, care ne-a la'murit tainele cosmografiei.
www.dacoromanica.ro
ministru in 1922-23 la Culte, unde mi-a lost de ajutor. Mitica Constantinescu, fost director al liceului Matei Basarab, Babuta Tanasescu, inginer
de mine si secretarul lui Mrazec la ministerul acestuia, la Industiie ;
T. Pisani, ziaristul cunoscut si prin lupta de expulzare a neologismelor,
XII
BACALAUREATUL
Idealul, culmea fericirii oricarui licean, a fost si este Inca, probabil, obtinerea diplomei de bacalaureat, ea era asteptata cu o febrila si
nestinsa nerabdare ca liberatoare de jugul scolariei. Un ultim help mai
era de trecut sau mai bine-zis, un hap amar de inghitit, inainte de prezentare la examenul salvator si anume scurgerea vacantei de vat* cad
56
www.dacoromanica.ro
sesiunea bacalaureatului Incepea, pe atunci, cu citeva zile mai devremedecit Incheierea cursurilor liceale nepermitind proaspetilor absolventi de
a se inscrie.
Profitind Ca ministru al *coalelor era tocmai fostul nostru profesor
www.dacoromanica.ro
ch inerul nereusind sa linisteasca spiritele, cheful se terming cu plecarea mai timpurie decit era socotita.
Pentru a compensa e5ecul chefului de la Sosea si a ne aerisi dupa
munca grea a bacalaureatului, un grup restrins de colegi consimti sa
intreprinda excursia ce fa'cusem in trecut de la Sinaia la Cimpulung.
Conditiile pentru participanti erau gologani pentru trenurile la Sinaia
si de la Cimpulung, precum si pentru cavalcada peste munti si pentru
de-ale mincarii pentru cloud zile 51 mantalele de ploaie respective.
Proviziile fury consumate din prima seara la pestera Ialomicioara foarte
admirata de toti. Cu mare entuziasm se efectua suisul pe Virful cu Dor,
pe care cei mai multi it urcau pentru prima oars.
Incomoditatea insa a culcusurilor pe fin, inlocuirea cafelei de dirnineata prin lapte crud cu mamaliga, indispusera pe unii dintre tirgoveti, colegi pentru care farmecul naturii nu compensa avantajele
materials de acasa. Din cauza impedimentelor grupului celor nemultumiti ajunseram seara d-abia la mandstirea Namaesti, uncle cu greu
am adapostit si ingrijit pe cei dintre noi prididiti de oboseala si nemincare. Mare inc.Trijorare ne-a produs in special colegul cam hapsin, Vilacros, care potrivit ordinului tatalui sau nu voi sa se dezbrace de mantaua sa de ploaie in tot timpul cavalcadei : ajunsese intr-un hal de nesimtire ingrijoratoare, din care cu greu a fost reanimat. In urma el se
casatori cu fiica miliardarului Alecu Constantinescu (zis Porcul). a trait
mai Inuit in strainatate neluind parte in nici un fel la viata generatiei
sale din tara.
A doua zi, Sf. Ilie, fiind mare tirg la Cimpulung, ne-am putut
bucura de mindrele costume ale tarancelor de la munte, privelisti pitoresti cum nu se mai vad decit in acuarelele lui Satmary 5i ale altor artisti mai vechi.
www.dacoromanica.ro
XII bis
TENTATIA CELUI AL 12 DECEMVIR
matriculat de Universitate.
Ma aflam Intr -o situatie interrnediara, a unuia .,Mulus academicus",
adica nici cal, nici magar. Nelasindu-se convins de ref uzul meu, No lica
reveni cu Eliescu zis chioru, seful delegatiei, care de asemenea insists
expunindu-mi marile avantaje : drum gratuit, dus-intors la Paris, cu
www.dacoromanica.ro
chiar o expunere in frantuzeste a tezei ce urma sa fie pleclatk terminind printr-o expunere plina de farmec a vietii din Paris precum si a
minunilor din Versailles, unde urma sa se Incheie conferinta. Spre a
pune capat acestei momeli invocai, ca argument, fail replica, nevoia de
a insoti pe maica-mea, boinava, la bane de la Elopatac Furdii", unde si
plecai cu familia. In Inc de Versailles ma pomenii deci la Vilcele, cum
se zice pe romaneste acelor bai, fara a mai fi preocupat de soarta celor
12 decemviri dintre care era sa fac parte.
Dupa scurgerea de peste jumatate de veac, argumentele refuzului
meu mi se par foarte valabile, bucurindu-ma eh' am staruit sa nu pri-
cei mai multi dintre cei cu care era sa ma bag in aceeasi corabie.
Hotarit e ca am avut norocul sau bunul simt de a fi ales solutia cea mai
buns cAci e cea mai cuminte.
XIII
VILCELELE IN LOC DE VERSAILLES
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Prin insistentele multilateralului fotograf avem Frupul intregii familii in jurul iubitei noastre mame, completat prin prezenta madamei
Mina si chiar a ciinelui meu Cuminte". Tot el a insistat sa ma fotografieze impreuna cu mama spre a dovedi mares noastra asemanare.
E prima mea infatiare cu inceputul portului barbii, pe care de atunci
nu am parasit-o decit in 1928 pentru rastimpul de 9 ani 1.
De ispravile decernvirilor
citi vor fi lost, nu stiu
n-am aflat
decit la intoarcerea in capitals , la ElOpatak nefiind ingacluite ziare
din Regat, una din dovezile asupririi ungare contra centrelor cu populatie romaneasca. Cu toate necontestatele succese a trebuit, totusi, sa
mai asteptam peste 20 de ani, sub regele Ferdinand incheierea razboiului de intregire, pentru ca sa se fi realizat unitatea culturala" daca
nu a tuturor romanilor, a unora numai cel putin.
Solicitata colaborare a noului bacalaureat ce eram, chiar de as fi
luat toga celui al XII-lea decemvir, nu ar fi precipitat solutionarea problemei in discutie si de aceea nu regret a fi preferat farmecele Vilcelelor celor ale palatelor si parcului Regelui Soare, pe care am avut
prilej sa le cunosc pe indelete mai tirziu si sa le apreciez mai bine.
Tout vient a point a qui salt arttendre".
XIV
www.dacoromanica.ro
pe de rost a Orezului si a poruncilor, care [se] memorau ca si prepozitiile latine cu acuzativ sau ablativ, cu nimic nu ne-am ales. Nici
macar cunoasterea Bibliei nu ni s-a procurat, cel putin in pantile frumoase ale psalmilor lui David sau sfaturilor intelepte ale 1w Solomon
sau preceptele morale ale Ecleziastului. Din istorisiri morale, ca ale
Suzanei din care reiese judecata dreapta a lui Daniel, nu ni s-au semnalat, deli tocmai in domeniul artei ele erau asa de des interpretate de
artistii tuturor vremurilor. Dispretul total pentru Vechiul Testament
se intindea si asupra celui nou, nevorbindu-ni-se nici macar despre
rolul inaltator al predicilor Mintuitorului sau de cele epistole ale evan-
ghelistilor care nu trebuie sa lipseasca din zestrea intelectuala a oricarui om cult. Toate aceste goluri si atitea altele a trebuit sa le implinim in afara de scoala, prin carti cumparate de la anticarii Pinchas sau
Pohl, cind nu le imprumutam, pentru mine si doi, trei prieteni mai
apropiati, din biblioteca bunicului, de care a mai fost vorba.
Dar mai ales cu nici o indeletnicire practica nu ne-am ales, tot
invatamintul fiind pur teoretic : gimnastica, in loc de a ne obisnui cu
miscari rationale ale corpului, dupa sistemul suedez, se reducea la unele
acrobatii ; muzica, inexistent& ; iar desenul consta in copierea unor
modele stupide, ce circulau in class, transmitindu-se chiar din generatie
in generatie. Cu un, bagaj asa de usor si in buns parte impropriu vietii
de toate zilele ne-am fi ales cu putin, dupa cei opt ani de curs superior
petrecuti in scoala, daca nu am fi avut fericirea sa-i completam si sa-i
amplificarn prin activitatea asa -zisa extrascolara.
www.dacoromanica.ro
dupa fotografiile vremii, pe care se vad Inca finete intinse acolo uncle
azi se inghesuiesc vilele sau hotelurile. In gazda la familia Kremnitz,
luat ca Insotitor al prietenului Baby, faceam excursiile sub conducerea
institutorului acestuia. (Primul pedagog angajat de dr. Kremnitz a 'fast
dr. Wilke, ajuns mai tirziu sef al socialistilor din Berlin, unde 1 -am
intilnit ca student acolo. Copil fiMd, de la el m-am molipsit de unele
vagi principii asa-zise socialiste si ca atare ca student in Bucuresti am
luat parte la intrunirile cu acelasi caracter ale tinerilor medicinisti in
frunte cu Paraschiv Stoianoff din Rusciuc, coleg la Schmitz si apoi la
Univ rsitatea noastra ; a fost expulzat mai tirziu din Elvetia si din Paris
pentru tendintele sale asa-zise anarhiste ; Vranialici, Parhon, Popescu
si altii de care m-am despartit insa definitiv si pentru veci prin repedea
mea plecare in strainatate unde nu mai aveam vreme sa ma gindesc
la asa ceva.
Dr. Wilke a fost curind inlocuit prin dr. Traugott Tamm, membru
corespondent al Academiei Romane, si autorul scrierii aratate, asupra
originii romanilor si ajuns mai tirziu Secretar particular al principelui
Ferdinand. De la acesti doi institutors am profitat enorm, mai ales in
perfectionarea limbei germane. (Cu Tr. Tamm am devenirt apoi prieten
vizitindu-1 si in retragerea sa de pe lacul Ratzburg in Lanenburg unde
a compus romanele sale, premiate in diferite rinduri.)
Excursiile prin munti, care uneori depaseau puterile noastre, dar
ne incintau tocmai prin neasteptatele surprize prin nevoia de a schimba
itinerariile de acasa stabilite. Tot prin parintii lui Baby am fost introdus la de curind inauguratul Castel Peles, in a carui sala de teatru se
jucau si piese cu actori copii si pentru copii, la care luam parte. Vorbind tot mai curatel nemteste prin exercitiu in familia protectorilor in
care eram considerat ca adoptivsohn" ; de aceea invitarile la palat
erau mai frecvente decit pentru altii si eram chiar insarcinat cu con.vocarea tinerilor de virsta /Ilea pentru diferite festivitati. Astfel, intre
altele, pentru marea serbare pentru copii din Parcul Cotroceni, din
duminica de 28 mai 1888, a carui descriere arnanuntita, aparuta in
l'Indepen.dance rouiruline de marti 31 mai 1888, am regasit-o intre
hirtiile pastrate de maica-mea, probabil pentru ca era citata si odrasla
ei in lunga insirare semnata de cronicarul monden al vremii : Claymoor, sub care se ascundea R. Vacarescu, descendent autentic al vestitilor inaintasi si luptatorilor pentru cresterea limbei romanesti, pe care
64
www.dacoromanica.ro
65
www.dacoromanica.ro
ensuite ce fut le Guignol, dans lequel Mr. Davila a fait jouer ses
de tot felul si orizontul de viata, asa de limitata prin simpla frecventlre a scoalei.
Si mai instructive au lost excursiile mult mai importante facute
de la Brand in Voralberg, unde am petrccut atitea veri impreuna Cu
prietenul Baby. Tare. s-a largit orizontul si cunostintele prin peregrinarile in Engadinul apropiat de resedinta noastra de vara. Prin anume
parti retrase ale muntilor elvetieni unde am aflat chiar populatii ale
eiror denumiri de animale casnice si obiecte uzuale semanau cu ale
noastre, provenind din aceeasi sorainte a qraiului latin popular, care
din Alpi s-a intins ping in Carpatii nostri.
I Claymoor ma da Ca macelar, pe cind in realitate am facut pe bragagiu].
Costumul alcatuit din salvari caramizii, o vest& albastra ornata in fats $1 in spate
cu gaietane negre, briu rosu, lat de o palms $i lung de peste trei coti, fes ro$u ;
www.dacoromanica.ro
la virsta de lg ani.
Folosul acestor excursii conta nu numai in largirea cunostintelor
geo-ethnografice altfel decit prin abstractiile din carti, dar si prin
patrunderea farmecelor diferitelor faze ale naturii si a variatelor aspecte
www.dacoromanica.ro
dant sur-sa propre experience du pass : mais vous pourrez deja savoir,
par celle des sages de tous les temps et de tous les pays, que la. vie
ordinaire est le plus souvent miserable, et qu'on s'en tire la bouche
mere et le coeur desseche ! Preparez-vous done des a present par vos
etudesune vie intellectuelle, parallele a la vie de tous les jours et dans
laquefle vous puissiez vous refugier le plus souvent possible : vous y
trouverez la fontaine de jouvence qui vous conservera la fraicheur du
coeur et de l'esprit et vous donnera de supporter le reste avec calme.
J, A. Cantacuzene."
adaugati si cei din clasele primare, deci cei 11 ani legati de banca,
ne-au dat o sums de cunostinte exacte, lasindu-ne sa presupunem ca
prin ele ni s-a dat cheia priceperii lumii. Cu vremea, numai amplificind cunostintele, ne-am dat seama Ca cu cit mai mult stim, cu atit
ne convingem ca stim mai putin si ea niciodata nu vote ajunge la
cunoasterea tuturor tainelor firii. Aceasta maxima de inalta intelegere
www.dacoromanica.ro
XV
RUDE LA IERUSALIM
Apreciindu-se meritele, el fu numit medic sictind al doctorului Pazelt, la Spitalul Brincovenesc ; in urma retragerii d-rului Patzdlt, el a
ceascA era yecunoscuta, unii dintre colegii sal, spusu-mi-s-a din diferite
paririt primeau, dace nu chiar pretindeauf rasplata in nature : putine
cu brinzh de la mocani, lemne de la padurari; care cu fin de la mosieri,
Kremnitz era
sau ovaz pentru caii d-lui dr. s.a.m.d. Caracterul
recunoscut ca leal, franc si de un impecabil stint al dreptatii, recunos-
www.dacoromanica.ro
Ce elogiu mai frumos se poate aduce unui medic asa de raspindit ?! (sic !)
www.dacoromanica.ro
La reconnaissance est une fleur divine, qui orna aussi bien le palais
que la chaumiere... Dans le convoi funebre d'un medecin je saltie le
depart de l'humanite."
Din cauza inundatiilor in Tyrol, doamna Kremnitz n-a putut sosi
decit in mare intirziere la Sinaia, uncle suveranul a primit intre timp
vizita principelui Bulgariei. Sosirea vaduvei, decedatului este astfel relatata in l'Independance roumaine din 24 iulie 1897: La Reine trey
emue et le visage en pleurs, a regu la veuve dans ses bras a la descente
du train ; puis Elle l'a fait monter dans sa voiture et l'a conduite au
monastere, ou le corps de son maxi est expos. S.A.R. la Princesse
Marie kart la priant et pleurant.
La veuve se jette a genoux pros du corps de son maxi et pleure
-silencieusement ; mais tout a coup elle s'evanouit et it faut la secourir.
Quel spectacle desolant que celui de cette Reine et de cette Princesse,
en larmes, secourant cette veuve accablee par le malheur qui la frappa
au point d'en perdre le sentiment. La Reine. se multiplie pour rappeller
M-me Kremnitz a la vie, lorsque ce resultat est obtenu, Elle fait des
efforts inouis pour arracher la veuve au spectacle de cette chapelle
ou git aujourd'hui, froid et inanime, celui que it y a quelques joursa peine, elle await laisse plein de sante et de vie.
71
www.dacoromanica.ro
patrie adoptiva. La parasirea schitului pravoslavnic, pfarrer-ul protestant, din Bucuresti, a luat conducerea convoiului mortuar si in osanalele
corurilor si numeroaselor delegatii germane, trupul decedatului fu
inhumat pe veci la locul ales de Regina, pe domeniul regal, la marginea
padurii seculare dinspre Poiana Tapului ; acolo s-a ridicat apoi o impozanta cruce de marmura, pe care s-a fixat o placa de bronz gravata cu
o poezie a Carmen Sylvei. Locul ferit prin impunatori stilpi de granit,
reuniti prin lanturi groase, e menit sa eternizeze memoria acestui nobil
suflet disparut in asa de tragice imprejurari.
Am dat o amploare mai mare a stirilor despre acesti doi ai mei
donimul Dita u. Idom. Bogata ei activitate de apoi i-a asigurat frumosul renume de care se bucura in istoria mondiala a literaturii contemporane, iar ca opera ei capitals e considerat .romanul in doua
volume Ausgezvanderte, care descrie pataniile unor nemti emigrati in
Romania. Romanul intereseaza ambele natiuni deopotriva ; fara ca sa
impartasim paradoxul berlinez pretinzind ca : cel mai valoros roman
al Rornaniei ar fi aceasta opera germana".
Mite Kremnitz mai este si autoarea celor patru volume ale Memoriilor Regelui Carol I 1.
Enumerarea binefacerilor pentru care datorez acestei nobile pereche adinca mea recunostinta fiind mult prea lungs, ma voi margini a
Aus dem Leber' Konig Karl von Rumanian, aufzeichnungen einer Augenzeugen 4 vol. Cotta, Stuttgart 1894-1900. In editia a doua, cu prealabila autorizatie a regelui, anonimul martor ocular a fost Inlocuit cu numele autoarei carpi,
Mite Kremnitz.
72
www.dacoromanica.ro
arata ca, din prietenul de joc al micului lor baiat, Baby, am fost con
siderat apoi ca un fiu adoptiv al lor ei sfatuindu-ma si ajutindu-ma
ca adevarati parinti adoptivi. Gazduirea mea in timpul vacantelor de
yard la Sinaia si apoi in a lor Waldhaus din Brand, in Vorarlberg, si: t
numai o parte din binefacerile de care m-am bucurat din partea lor.
Gratie certificatelor doctorului, care constatase defectele cordului meu,
am fost scutit de exercitiile violente de gimnastica, care mi-ar fi putut
fi fatale. Dar in afar& de asemenea multiple ocrotiri, marele avantaj a
fost de a fi trait in mediul aa de select al casei lor, unde am facut
atit de numeroase cunostinte de care am tras folds in viata. In primul
rind cunoasterea minitrilor germani, pentru trecerea carora de la Legatia, lipita de casa noastra, se deschisese o poteca prin gradina noastra
i
gonUl tiganilor insa fara perdea insemna, fara orice rusine, dupa cum
a rezultat din gesturile obscene i cuvintele injurioase ce le insoteau,
dintpe care, pe cele turcesti ministrul le eunostea din Stanbulul de uncle
venee. Jocul fu indata oprit, iar tiganii izgoniti, spre a lor nedumerire
si a copiilor nemultumire ; de atunci cunosc si eu sensul ascuns al
perdelii 1. Unul din baietii Busch a revenit ca ofiter german in 1916 si
nil-a' dat binevoitorul sau concurs in protejarea populatiei capitalei.
Dar in afara de acesti musafiri straini i trecatori, in Castelul fermecat', cum zicea T. Maiorescu caminului cumnatilor sai, 1-am cunoscut
www.dacoromanica.ro
Schopenhauer. Billow mentioneaza chiar in memoriile sale ca. la Bucure5ti i-a fost dat sa cunoasca opera filozofului, compatriotul tau. Serlintale literare alternau cu seratele muzicale, amfitrionul de cele mai multe
absolvent al Conservatorului din Dresda
sau
on cu N. Burghele
in cazuri mai rare conu Petrache cu conul Toderita executau, la pian,
sonata de Beethoven si alti clasici germani. Stdpina casei, Tante Mite,
cum autorizase pe fiul ei adoptiv s-o numeasca
citea on o noua.
traducere din Eminescu sau un fragment din ultima nuvela sub tipar.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
XVI
MENTORII MEI
mi-au fost mai mult decit atita. Pe mai toti i-am cunoscut in casa
binecuvintata a parintilor prietenului meu Baby ; in afara de principiile
tul sau, e nelipsit, ca o icoana, din preajma mea, imi aminteste Inca
sfaturile lui binecuvintate care mi-au ramas ca litere din evanghelia
mole. Tot el mi-a acordat din subventiile ministerului sau subsidii pentru studiile mele in strainatate.
www.dacoromanica.ro
nu-mi poate garanta vreun ajutor, pe cind opozitia imi va pune toate
piedicile dacd voi fi inscris aiurea. Prevederile sale s-au adeverit, primele-mi numiri in invatamint s-au facut de libcrali. Soarta a voit insa
ca tot conu Petrache, ca ministru de finante sa inscrie in bugetul statului din 1912 suma de. cinci milioane prevazute pentru Muzeul national.
Ain apreciat serviciile aduse de Dv. cu acest prilej, atit pentru organizarea expozitiei in timpul scurt de care ati dispus, cit si pentru gestiunea financiara care lass, din fondul prevazut pentru cheltuieli, un
excedent de peste 2000 lei". Principiul carpist de a nu depasi fondurile
prevazute pentru cele 12 expozitii ce am organizat in urma in principalele centre europene a fost strict respectat; chiar cea mai reusita
participare a noastra la mareata Expozitie din Barcelona, in 1929, s-a
In 1916, raminind in capitala ca insarcinat al regelui cu reprezentarea Casei Regale si a Domeniilor Coroanei, tot conu Petrache ma
77
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
intre timp, Societate anonima, prin scrosoarea din 24 martie 1909; imi
comunica, printr-un administrator Indescifrabil", ca am dori sff not
sa continuant cu publicarea discursurilor d-lui P. P. Carp, dar numai
anonimi sint eternizati prin statui pe pietele publice sau cel putin prin
busturi de marmura sclipitoare in salile Parlamentului, imaginea lui
conu Petrache nu se mai gaseste, ea este pitita, dar cald pastrata in
inima citorva din admiratorii sai sinceri.
Chiar marele sff justul rege Carol I, ademenit de lingusirile interesate sff zvonurile false ce prietenul de o viata, a lui Carp, T. Maiorescu a stiut sa raspindeasca in preajma tronului, s-a lasat inselat,
incredintind conglomeratului guvernamintul, cu dizolvantul Take Ianescu, ca factor principal, incheierea atit de subreda a asa-zisei Pact
de la Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
de el, am pastrat totusi un colt din inima mea pentru batrinul, cinstitul
gentlemen, care mi-a spus in viata deseori adevaruri.
Acum e in. pace. Aiba Domnul sufletul sau".
Multi dintre cei marunti la suflet nu vor fi putut infringe resen-
In rindul mentorilor mei, un loc de cinste se cuvine conului Toderita Rosetti sau mai bine zis mosului Toderita, caci ma inrudeam, prin
strabuna mea Rallet cu sotia sa coana Pulcheria, nascuta Beldirnan. El
face parte din grupul boierilor moldoveni care au contribuit la faurirea
Romaniei moderne. Cumnat cu Voda-Cuza, Doamna Elena fiind sora lui,
Rosetti nu a profitat de aceasta situatie raminind presedinte al Curtii
de Casatie, de unde, numai in 1875, intra sub L. Catargiu in minister,
fiind chemat chiar de Presedintele Consiliului in 1888, ca cel mai indicat spre a linisti spiritele dupa lunga si abuziva guvernare liberala a
batrinului Bratianu. A fost apoi guvernator al Bancii Nationale si fon-.
datorul Bancii Agricole ; a mai fost primul agent diplomatic al Romdniei la Berlin, uncle a avut ca secretar pe unchiul meu Ion Samurcas
dind un real ajutor si studentului Mihail Eminescu, dupa cum reiese
din scrisoarea acestuia catre unchiul meu, publicata in Convorbiri
literare.
publicat in Ramuri.
C. Gane : P. P. Carp Sl locul sau in istoria politica a flint 2 vol., 4, Editura
www.dacoromanica.ro
Cu tot adaosul coloanelor de la intrare, locuinta si-a pastrat aspectul modest rezumat prin inscriptia parva domus magna quies" ce corespundea in totul caracterului de o rara modestie si profunda omenie a
sfatosului si deloc vanitosului stapin, caruia toate maririle cu care
Mercur, a mostenit-o nepoata lui Buiuo casatorita cu profesorul Popovici-Biznoseanu, de aceeasi origina armeana, ca si generosul testator.
Cartile si documentele, in genere orientale, au fost din vreme daruite
Academiei Romane, dupd ce a publicat unele studii asupra relatiilor
armene cu Tara Romaneasca).
Pe mos Toderita it mai intilneam in Castelul fermecat, ca si la
Zizine Cantacuzino, cu care era aproape vecin.
1 Pe cit de modesty i-a fost viata, pe atit de pompoasa ceremonia tumormintarii, la care a asistat Principele Carol, reprezentantul regelui, intreg guvernul
cu I. I. C. Bratianu in frunte, reprezentanti al B.N.R., ai Academie] Romane, a]
si culturale.
82
www.dacoromanica.ro
Din mijlocul nostru dispare cu dinsul Inca unul din cei din urma
reprezentanti ai generatiunei care a cladit Romania moderns. De numele acestei generatiuni sint legate sfortarile, sacrificiile, propasirea,
viata intreaga a vechiului regat, in care totul era de creat si a carui
existents era puternica chezasie a intregirii unui neam nedreptdtit si
asuprit.
83
www.dacoromanica.ro
XVII
ZIZINE
I. A. Cantacuzino, mai cunoscut sub porecla Zizine 1, dupd asemanarea sa cu eroul cu acelasi nume, dintr-un roman al epocei, mi-a
fost nu nurnai un simplu mentor, ci un adevarat dascal de la care asa
de multe am invatat.
Fiind putin raspindit in biografiile noastre, ma cred dator a scrie
aci cele ce stiu despre el. Descendent al neamului Pascanilor, s-a nascut in 4 ianie 1828, facind primele studii la Lemberg, apoi la renumitul
pedago; R. Teopffer din Geneva 2
Teopffer ii citeaza ca prince moldave" in ale sale Voyages en
Zigzag". Posesor al unei maxi averi, se duce in America si apoi dupa
casatoria sa cu Olga Sutu din Iasi, se stabili la Paris, unde a dus viata
de print, fiind invitat ca atare si la seratele de la Tuileries 3. Un alt
carton albastru, pe cind primul era portocaliu, continea aceeasi invitatie
pentru Madame la Princesse Cantacuzene. Anul nu 1-am putut fixa,
dar trebuie sa fi fost pe la finele sederii for la Paris, deoarece nu au
flat urmare invitatiilor ce, altfel, ar fi trebuit sa fie depuse la intrarea
Palat.
Veniturile mosiilor scazind, printul fu nevoit sa se intoarca in Ora,
2 De Anul nou 1897, Zizine mi-a daruit volumul poemelor lui Horatiu (ed. de
la Haga, 1721) care a apartinut profesorului Toepffer si a fost trimis de fiii acestuia lui Zizine, in amintirea scolariel la Geneva. Volumul are o nepretuita valoare
oral cele 31 vignete desinate de Toepffer in marginea versurilor dup5 cum arat5
-ronicarul Charly Clerc in articolul sau din Journal de Geneve (24 oct. 1925) cind,
cu prilejul expozitiei romanesti de acolo, am aratat acest volum unic, in felul sau.
3 Intre hirtiile ra.mase de la el se ga.sesc si urmatoarele dou'a invitatii
adresate A Monsieur le Prince Cantacuzene, 73 rue du Faubourg St. Honore. Par
ordre de l'Empereur le Grand Chambellan a l'honneur de prevenir Monsieur le
Prince Cantacuzene qu'il est invite a passer la Soire au Palais des Tuileries, le
mercredi 19 Fevrier a 9 heures. (ss) Duc de Bassano. (En uniforme. On est prig de
remettre cette carte en entrant").
84
www.dacoromanica.ro
batut, spusu-mi-s-a, primele monede (napoleoni) de our cu efigia domnitorului Carol. A mai fost agent diplomatic al tarii in 1866 la Belgrad
si Cetinie si apoi director al Tipografiei Statului, uncle a tiparit in
1874 splendida editie cu frumosul frontispiciu al volumului Pseudo
Kynegetikos, precum si brosura hazlie, ilustrata : Fumuri archeologice
scoase din lulele preistorice de un om care nu fumeaza., ale prietenului
sau A. Odobescu.
Din 1880 el se izola la ultima sa mosie Hantesti, pe care pierzind-o, din cauza datoriilor, fu nevoit sa se retraga la Bucuresti, fard
sir et ce n'est pas une maniere de parler quand je vous dirai qu'elle
m'est parvenue quand moi-merne je me preparais a ..rafriiehir les
Vous faites des allusions a St. Jean, mais auquel des deux pensiez-vous ? car j'ai de commun avec le I-er l'habitation au desert et
avec le 2-me le gout de la peche ; d'autre part, it est vrai, aucune
Salome ne demande ma tete ni ce que recris n'est l'Evangile.
J'ai en effet regu le Slavici par M-e Kremnitz qui se montre pour
moi d'une bonte qui me touche ; cela me reconforte : it faut done que
je vaille quelque chose pour que des Bens que je prise haut s'interessent a moi.
www.dacoromanica.ro
fi
86
www.dacoromanica.ro
dies Pacchen weiter". Sau : Wenn ich durch Deine Hand auch nur
hinschwand, Liess meine Hulle Ich Dir doch als Liebes pfand". Sau :
Wie gerne ich auch bei Dir bleibe, Ich machte doch nur base Triebe,
Drum gieb mich moglichst schnelle fort an den fur mich bestimten
Ort". Sau, in fine, pe un obiect ce ii revenea lui Zizine chiar : Wenn
Dich der Staat auch hat verschont Hier wirst Du schliesslich doch
bewohnt !" Insotit de aratatele Julklappverse" si mie mi-a fost dat, cu
asernenea prilej, albumul mentionat aiurea in care mi-a scris si Zizine,
in 18 dec. 1890, rindurile reproduse in capitolele XIVXV.
Principiile recomandate tinarului sau prieten, Zizine si le insusisa
singur acum cind, dezamagit de toate vanitatile si placerile lumei, se
retrasese la Bucuresti in cautarea unui nou fel de trai, impus mai ales
prin lipsa mijloacelor banesti si prin deficienta mereu crescincia a sandtatii sale. Spirit vioi si cultivat, interesindu-se nu numai de problemele
literare si filozofice, dar si de cele stiintifice, el cauta, in recluziunea
benevola ce si-o impuse aci, ca in afara de traducerile din Schopenhauer
sa se distreze si prin unele incercari din dorneniul aplicatiunilor stiintifice. Intr-acest scop a instalat un intreg laborator fotografic alaturi
de o mare luneta astronomica, prin care urmarea eclipsele si alte fenomene cosmice, urmind, la un moment dat, cursurile de embriologie si
morfologie ale profesorului D. Voinov, care intr-un articol din revist
Pagzni ie.Fene, pare-mi-se, a si semnalat pasiunea acestui interesant dar
intirziat elev al sau. In vederea acestor studii
procurat microscopul
si chiar microtonul cuvenit. Cititor asiduu al revistei La Nature, el se
pasiona de o multime [de] alte experiente si indeletniciri, ca de reproduceri in sulf Si gips, instalind chiar si aparatele electrice pentru obtinerea de tipare galvanaplastice in arama. Intiia data m-a convocat in
apartamentul sau de la Fintina rosie", cum ii scrie Alecsandri, apoi in
casa din str. Cometa, azi str. I. G. Duca, nr. 28, unde avea un laborator
in toata regula. La toate aceste lucrari si experiente, ce, in chip firesc,
ina interesau, Zizine, in izolarea lui, cauta sa ma initieze adoptindu-ma
ca un fel de ajutor-laborant, un famulus al acestui dr. Faust, pe care
el asa de bine it intruchipa. De toate cite am vazut si invatat de la el,
si de care m-am folosit in viata, ii sint azi adinc recunoscator. Cu
vremea, asa se obisnuise cu prezenta mea, incit de Ia Climesti, unde
petrecea vara la verisoara sa Cozzadini, nascuta Ghika-Budesti, imi
telegrafia dinainte invite dejeuner lundi 6 Juillet. Cantacuzene". Altadata, printr-una din cartile postale inchise
azi suprimate
ma
aviza : Mon cher Alexandre, je suis ici depuis hier matin, et bien que
je vous sache... au plus ardent de la fournaise je voudrais cependant
vous voir ] venez done a l'heure qu'il vous plaira, vous ennuyez un
moment chez un invalide qui ne marche que d'une jambe. A vous
I. A. Cantacuzene. Ce 11/23 juin 1892". Cu citeva zile inainte, Ia 2/14
iunie 1892, primisem de la Climesti urmaloarea scrisoare : Rendezmoi le service de passer a la maison chez moi ; vous y trouverez mes
deux lanternes rouges de laboratoire qu'a l'aide de Sophie it faudra
87
www.dacoromanica.ro
soigneusement envelopper et amballer dans une caisse de facon a pouvoir les envoyer par poste a Roman. D'apres un premier essai, j'ai tout
espoir de bien pouvoir travailler avec la photosphere. Je vous remercie
d'avance pour la peine que vous aller vous donner ; j'aurai le plus
grand plaisir a recevoir de vos nouvelles et croyez-moi tout a vous.
I. A. Cantacuzene". De farmecul conacului de la Climesti cu vastul si
frumosul sau parc nu mi-am dat seama decit dupa ce prin decesul
Eugeniei Cozzadini, nascuta Ghica-Budesti, vara lui Zizine, mosia a
fost mostenita de Eugen E. Ghica-Budesti, care prin casatoria sa cu
Elena Cantacuzino, sora, dupd tat; numai, a sotiei mele am devenit
cumnatul lui Eugen Ghica, care ma invita la Climesti. Ad am mai gasit
amintiri despre Zizine,
odaia musafirilor se mai numea odaia lui
Zizine",
jections. Si cele vous fait encore plaisir venez egalment, et si Mr. Tocilesco s'interesse a voir la dimension des projections ainsi que les autresdetails d'installation, it me sera ties agreable de le recevoir. A vous
s.s.) I. A. Cantacuzene". Am aratat aiurea ca la prelegerile lui Odobescu faceam proiectii pregatite la Zizine. Tocilescu ar fi dorit si el sa
alba proiectii, dar s-a dezinteresat, nevenind nici la Zizine, desi imt
promisese.
Din strainatate unde am plecat in 1893, am continuat corespondenta. La felicitArile mele de Sf. Ion am primit urmatoarea scrisoare
din 15 ianuarie 1894 : Mon cher Alexandre, Votre lettre du 11 c. m'a
fait un sincere plaisir ; car bien que j'eusse souvent de vos nouvelles
par M-e. Kr., des nouvelles directes font toujours une autre impressi n.
Loin de vous en vouloir de votre silence, je suis moi-meme coupable
envers vous, et j'etais sur le point de vous ecrire depuis bien longtemps, surtout pCur vous dire la part que j'ai prise a votre chagrin ;
bien que je n'ai jamais connu la pauvre defunte, on m'en a dit taut
de bien, que j'ai compris et croyez-le, partage vos regrets. Pourquoi
faut-il qu'ici bas ce soient toujours les meilleurs qui s'en aillent les
premiers ! Mais un esprit un peu energique doit savoir vaincre bientot
un premier abattement, et se consoler d'une perte par le souvenir, non.
sans douceur, de l'etre que l'on a perdu. Mortii cu mortii si viii cu viii.
Je suis bien content de ce que vous me dites de vos etudes, et si j'ai
un conseil a vous donner, a cote de vos travaux speciaux, occupez-vous
www.dacoromanica.ro
vous parle avec la plus profonde conviction. Vous aprendrez non sans
surprise que j'ai ete a Vienne ou je ne suis reste que 4 jours, et ofi
j'ai achete le materiel photographique dont j'avais besoin : dans quelques jours les caisses seront a Bucarest et alors je travaillerai ferme.
Quant a la chromophotographie elle viendra aussi a son heure. Je finis,
mon cher Alexandre, en vous assurant que je suis tout a vous de coeur.
I. A. Cantacuzene, 28 str. Cometa."
Din pacate bunele lui sfaturi n-au avut urmare caci dupe cum
am aratat, desi am recunoscut insumi lipsurile semnalate, nu am mai
avut vreme sa repar greselile trecutului. tntors in Ora de la studii din
Germania si din Paris, relatiile cu veneratul meu mentor au devenit
mai intime si mai interesante._ Cu atit mai adinc am fost mihnit cind,
in 18/30 ianuarie 1898 am aflat ca in acea dimineata fusese gasit neinsufletit si rece in patul sau. Anevrism ?... Sub conducerea lui T. Rosetti am indeplinit formalitatile cuvenite la Cimitirul Belu, unde i s-a
asigurat pe veci locul nc. 39 din figura 50, nu departe de prietenul sad
Odobescu. Corpul sau fu depus in vechea biserica Sf. Visarion din fata
locuintei lui. Prin contributia citorva prieteni s-a acoperit apoi mormintul cu o lespede de marmora purtind numele si datele nasterii si
mortii lui. Iar din ordinul varului sau D. A. Sturdza, atunci presedinteal Consiliului, casa lui fu sigilata, deoarece in lips& de mostenitori,
statul era singurul beneficiar. Inaintea aplicarii sigiliilor oficiale, impreund cu T. Rosetti constata,,em disparitia unor obiecte pretioase :
ca brelocul de our cu armele familiei si altele. Cercetarea ordonata de
primul ministru nu a dat nici un rezultat, menajera Sofia si bunul ei
prieten, avocatul M., din mahala, fiind gasiti nevinovati ! Bogata biblioteca si alte obiecte de laborator fury ridicate de ministrul Domeniilor,
reprezentant al statului ; 1557 volume literature si filozofie, neinteresind acel minister, au lost trecute, la cererea mea, in inventarul Fundatiei Carol I, unde sint catalo_ate cu mentiunea fostului for posesor.
Pared mai simt si acum c.-,Troaznica deznaciejde ce rn -a cuprins in
fata modestului parasit in biserica rece si paraginita in care sinuur
cram de veghe la capatiiul aceluia care atitea tari cutreierase, atitea
idei vinturase si atitea bunuri irosise in decursul celor 70 de ani impliniti pe aceste meleaguri.
A doua zi a fost dus la locul de veci unde 1 -am insotit impreund,
numai cu D. Sturdza, LascAr Catargiu, T. Marinescu, T. Rosetti,
A. Marghiloman, Menelas Ghermlni, Gr. Buikliu si Gr. Tuduri. Sic
transit gloria... Cantacuzeni.
82
www.dacoromanica.ro
XVIII
BUDDHA
trebuie sa fie o eroare din partea generalului, caci conu Toderita nici'90
www.dacoromanica.ro
figura apare azi mai putin hieratica, capatind un aspect mai uman, dar
nu mai putin impunator.
Desi cu tot suportul in forma de floare de lotus, nu masoara mai
mult de jumatate de metru, Buddha, sezind pe picioarele-i incrucisate,
doming intreaga incapere, profilindu-se admirabil pe rosul, de nuanta
singelui inchegat, al covorului oriental ce-i serva acum drept fond.
Forme le ample ale trupului sau molatec in parte numai usor drapat in cele 7 cute traditionale pe spate, figura sa rotunda, pleoapele
d-zbia intredeschise, gura ingrijit modelata schitind un surfs enigmatic,
miinile impreunate prin contactul tuturor degetelor, contribuie toate
la desavirsirea impresiei de completa liniste a celui stapinit numai de
puterea profunda de care e ammat misteriosul idol cu lucitoarele pietre
de pe frunte si din parul cel stilizat din care apar urechile, exagerat
lun,gite, inenite sa nu scape nimic din cele ce se spun. La mine urechile
n-ar fi fost un pericol de a se lungi, caci nu i-am adresat nici o ruga,
rugaciune sau rugaminte, multumindu-ma a-1 contempla si a ma bucura
de invioratoarea infatisare a acestei desavirsite opere de arta. Vazuta
din Ltd, statueta apare normal asezata pe soclul ei orizontal ; privind-o
din laturi insa, constatam usoara inclinare a planului, anume astfel
amenajat spre a da iluzia linistitei fatade. S-au aplicat aceleasi mestesugite dar neaparate corectari ale statuariei eline si ale coloanelor Partenonului spre a se obtine din partea privitorului perfectiunea viziunei
ce singura caracterizeaza adevaratele opere de arta.
Impunatoarea infatisare cu sclipirile aurii ale lacului invechit ce
acoperd intreaga statueta redesteapta doctrina veche de mai bine de
cloud milenii, a acelora care pentru intreg Orientul indepartat, din
China si din Indii ping in Japonia, reprezinta cunostinta absoluta a
tuturor fenomenelor vietii". Caci prin realismul tot mai accentuat al
infatisarilor umane sub care se prezinta, vechiul zeu Buddha arata cum
indata ca acest mijloc era cel mai sigur pentru aprecierea vechimei acestor
statuete.
91
www.dacoromanica.ro
intorcindu-ma :n.
Bucuresti am reluat lecturile noastre favorite ca si plimbarile in splendidul Cismigiu in compani a prietenilor Costache Banu si Timoleon.
Pisani (Al. Slatineanu-Turcul
I. Ghica-Beizadeaua
insurindu-se
cu surorile gemene Metaxa s-au grabit sa fuga la Paris, primul urrrind
medicina, al donee Scoala de Mine.)
Locul intilnirei era in gradinita din jurul lui Mihai Vit'azul, deli
calare el parea mic fata de statuetele de marmura din dreapta si din
stinga care-1 strajuiau, Ca doi impunatori pedagogi, pe eroul simb lie
al unirii tuturor romanilor. (Spiru Haret cocotat pe un soclu mai inalt,
pare-se, ca ale celorlalti nu era Inca imortalizat in vremea aceea. El
, st
www.dacoromanica.ro
curind prins in mrejele ziaristice din care n-a mai putut scapa, dupd
cutn se recomanda, atras tot mai mult de temperamentul impetuos dar
mai ales de caracterul leal al lui Nicu Filipescu, fondatorul Epocei, la
care tindrul coleg a ajuns curind factor important. Filologie a mai
facut
totusi spre sfirsitul carierei sale ziaristice prin lupta apriga
dusa in chestia neologismelor. Fratele Costache din dascalia lui de
istorie a ajuns si in Parlament, unde de la inceput s-a distins prin
darul elocventii sale, fiMd apreciat ca atare chiar de dificilul conu
Petrache Carp, care numai pe el si pe Stere i-a felicitat pentru miezul
si expunerea tezelor ce sustineau, desi erau contrarii parerilor sale
conservatoare. Cu primele zile tomnatice s-au indesit si discutiile noas-
Primariei centrale.
93
www.dacoromanica.ro
nistratie, am avut pe studentii Lazar Munteanu, nepot a lui I. Kahnderu si ajuns membru al inaltei Curti de Casatie si apoi comisar al
guvernului roman la Paris, precum si pe Misu Baranga, fost prefect si
deputat, ambii numiti o data cu mine, Inca numai cu gradul de copisti,
corespunzind dactilografilor de azi ; cu toate ca cel mai finar dintre
toti functionarii, dar nu cel mai mic in grad, eram eu ; colaborarc a
mi-a fost cu toti colegii foarte placuta in fosta casa Lahovareasca din
preajma fostului Minister de Interne din str. Academieie Cu prilejul
unui cutremur zdruncinindu-se tare vechea cladire, am avut norocul
sa scap de prabusirea masivului dulap de carti care a zdrobit masa mea
de lucru din fata, de undo, din fericire, tocmai in acel moment cram
absent.
Sefia lui Krupenski imi era nu numai placuta dar mai ales foarte
instructiva, totusi orele de birou corespunzind, in bung parte, cu cele
mai importante ale rnele prelegeri universitare, am preferat sa demisionez pe ziva de 1 sept. 1892, ontind pentru libertatea universitara.
Ea nu fu lunga, caci Tocilescu, pe baza celor mai sus aratate, ma arnagi
cu ingaduinta de a putea urma si cursurile, si astfel fui numit custode
preparator" al Muzeului de antichitati, prin adresa Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice, nr. 380/12 oct. 1892. Salariul redus la 120
lei lunar, fata de cei 200 lei avuti ca bibliotecar dar era compensat
prin libertatea larga de frecventare a cursurilor, ceea ce valora mai
mult ca gologanii de fisicuri. Am preferat noua slujba pentru satisfacerea nazuintelor Inca nepronuntate dar totusi inconstient persistente
ale amatorului si pastratorului de vechituri si amintiri familiale pe care
de la mama am invatat sa le iubesc si apreciez, dovedindu-se in urma
drept calitati asa de pretioase pentru urn viitor muzeograf.
www.dacoromanica.ro
tind insa asupra parerilor lui Furtwangler, azi in genere admise. Prin
articole si comunicari in Ora si in strainatate, Tocilescu era atit de
preocupat de aceasta chestiune incit nici nu vrea sa auda de vreo revizuire a colectiilor din Muzeu, reducindu-mi rolul la tinerea contabiRath institutiei destul de incurcate, sau la inspectii ale transporturilor
pictrelor din Dobrogea, ocupatii ce nu ma interesau, caci starea de
delasare a asa-zisului Muzeu singura ma ingrijora si prin contrast incepusem sa reflectez la totala reorganizare a invechitei institutii. In
aceasta stare de spirit si cu binevoitorul concurs al lui Odobescu care-mi
aproba vederile, am obtinut, in aprilie 1893, un concediu in strainatate
95
www.dacoromanica.ro
XX
PRO'ESORII MEI UNIVERSITARI
Acura mai bine de o jumatate de veac, ca si acum, tagma dascalilor se deosebea la fel, intre profesori eminenti, altii buni si, poate mai
multi, indiferenti, de care to mirai de ce si-au ales aSemenea cariera.
Din categoria celor din urma voi vita, pe scurt numai, fara prea
cu notele luate la cursuri, completate prin lecturi similare din literaturile straine, care insa nu se refereau la tara noastra. Mai pastrez si
azi caietele de note. Cernatescu le revedca fara interes si fard a relief a
vreun f apt sau personaj, episoade fara vadita legatura intre ele. Cursurile
lui ce curgeau ca o ploaie de toamna, erau de aceea si foarte slab free% entate. Ca profesor de istorie ni-1 semnaleaza P. P. Carp intr-unul din
discursurile sale din 1881, p. 263 prin urmatoarea apostrofa : MS intre-
www.dacoromanica.ro
atragatoare erau conferintele de filozofie pura ale maestrului C. Dimitrescu-Iasi, popularul Coco, la care sala cea mare, asa-zisa a lui Maiorescu, era vesnic plina. Avind la trecutul sau o distinsa teza la Universitatea din Leipzig, nber den Schonheitsbegrif", Coco veni la Bucuresti precedat de o bung faima iesana. Nu prea regulate dar, totdeauna
invioratoare si pline de miez, prelegerile sale de o perfecta tinuta oratorica se mai distingeau si prin jovialul si simpaticul sau surfs sustinut
de o verva neobosita si, bineinteles neobositoare. Usor se treceau jongleriile cu batista de matase cu care-5i eponja usoarele broboane de pe
frunte produse atit de caldura launtrica cit si de apasatoarea atmosfera
a salii. Dupd cursuri Coco se retragea in fundul Bodegei lui Cosma, din
apropierea Universitatii, unde sirota tizanele nesfirsite, inconjurat de
ziaristi si parlamentari care
it aveau in mare stima. Rasunatoare
indeosebi reforma invatamintului a lui Spiru Haret, treceau gratie Raportorului lor, pe cind intervenea alts reforma a Scoalei propusa 5i
sustinuta de Maiorescu, ea fusese respinsa provocind caderea intregului
cabinet...
97
www.dacoromanica.ro
tezei sale expusa cu convingere si caldura comunicativa, Du Bois-Reymond instruia si fermeca pe nesimtite pe auditorii sai. Un alt exemplu
mi-a fost acela al filozofului-pedagog Paulsen, care ne-a lamurit asa
de bine, intre altele asupra subtitlului Ding an sich" incit mi-a ramas
bine intiparit, deli expus fard artificiile ieftine ale oratories bucurestene.
Bine spunea, nu mai stiu eine, Ca prin comparatie se lamuresc elar
cele mai complicate chestiuni. Cursurile de logics alternind in aceeasi
saptamina cu cele de istoria filozofiei moderne,
oprindu-se la
Kant,
se bucurau de aceleasi admiratii. Daca in prelegerile universitare cumpatarea dusa chiar ping la pedantism poate fi ingaduita, ea
nu poate fi scuzata in discursurile parlamentare" publicate de insusi
Maiorescu.
acestea ca si cursurile sale sint interesante si instructive
www.dacoromanica.ro
1822, prin care intervenind sfatul divinului autor Carmen Sylva afirma
sententios : non lasciati Speranza, viene it Cie lo !"
0 figura impunatoare intre toate, nu numai dintre cele universitare, era aceea a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, ajuns popular sub
denumirea : magul de la Cimpina". N-am sa ma incumet nici chiar sa
rezumez aci activitatea prodk,Tioasa a acestui geniu multilateral al vremii
accent basarabean imi sung inca placut in ureche iar figura lui de
99
www.dacoromanica.ro
Slujba la Muzeu devenind din ce in ce inca mai penibila reducindu-se la tot felul de servicii personale cerute de seful meu fard a
se tine seams de dorintele mete de a activa in domeniul muzeografic,
cu ajutorul lui Odobescu am reusit sa obtin concediul dorit pentru stra-
www.dacoromanica.ro
XXI
MAESTRUL ODOBESCU I (23.VI.1834-10.XI.1895)
un tratat de istoria arheologiei, primul de acest fel in literatura mondiala, acel al lui Stark fiind ulterior, dupd cum s-a aratat aiurea
(C. B. Stark, Systematik u. Archeologie der Kunst, Leipzig, 1880).
iuliesept. 1934 slut special consacrate lui Odobesdu, publicindu-se si o parte din
ineditele si bibliografia operelor sale.
2 Imi permit sa adaog c In 1947-1948, m-am servit pentru prima instructie
a nepotului meu, Alexandru Berza, de un asemenea exemplar, pe care-1 pagtram
cu piozitate pentru ale sale alese exemple de curafa aimba romaneasca...
101
www.dacoromanica.ro
rinta maioresciana, mai sus expusa. Ace lasi subiect fusese tratat la
Berlin de celebrul Ernst Curtius, descoperitorul tezaurilor din Olympia
si autor al istoriei poporului elfin, in anii 1874-1880. Savantul incdrcat
tumea insa sa dea numai parerea sa, fara mentionarea altor pareri,
Magister dixit" ! Odobescu, dimpotriva, dupa ce expunea pe larg parerea lui Curtius, interpreta si orinduirea realizata de Georg Treu, in
Albertinum din Dresda, recunosqindu-i avantajele, ce si azi mai sint
valabile, in mare parte.
www.dacoromanica.ro
Cartea mud a lui Furtwangler o comandasem de citeva saptamini si acum o si citesc 3, iar pentru catalogul de modelaturi ce mi
1-ai trimis, iti multumesc foarte mult ; it voi folosi desigur pentru
I Statuetele de lut din Tanagra si in special cele din colectiunea Esarcu de
is Ateneul roman din Bucuresti, descrise si reproduse de Aurelia M. Bragadir,
licentiate in litere, I. vol. 37 x 28 cm., 41 pp. text si 30 pp.. descrierea celor 21
plane, unele colorate. Socec 1894. Contributia profesorului nesemnalata de autoar.
se recunoaste atit in prea bogata bibliografie. bazata pe biblioteca magistrului cil
si prin uncle aprecieri ex ungue leonem, astfel, intre multe altele, observatia de
la pag. 28 in care se nareaza efectul remarcat de profesorul Henzey al draperiilor
de pinza de case tesuta de tarancele noastre-, a costumelor nationale din seetiunea romans de la Expozitia universals, din Paris, la 1878, organizata de Al.
fi fost si, deci,
Odobescu, si la care autoarea contimporana mea. nu poate
sa sa
103
www.dacoromanica.ro
Fie-le rezervat generatiilor viitoare sa implineasca ceea ce contimporanii si fostii sai elevi n-au reusit sa realizeze pentru glorificarea
pururi cuvenita Maestrului Alexandru Odobescu.
XXII
BURSIER LA MUNCHEN
Regele Carol I, aflind prin autoarea Memoriilor sale (Mite Xremnitz) sfatul ce-mi fusese dat de Odobescu, imi acorda, motu proprio, o
www.dacoromanica.ro
I mai 1893, am pornit spre Munchen, insotit la gars de mama cu surorile, familia Kremnitz, prieteni si colegi universitari. Unul din ei mi-a
facut farsa de a anunta prin Adevaria, nr. 1515/6mai 1893, primit la
Miinchen, ca am fost trimis ca bursier pentru a studia epigrafia", ceea
ce nu era deloc in intentia mea tocmai pentru ca, prin editarea, impreuna cu Banu, a acelui Delectus inscriptiorum latinarum" a lui
Tocilescu, eram cu totul dezarnagit de asemenea specialitate. Beneficiari
ai aceleiasi burse regale de 200 lei lunar, au mai fost artistii Oscar
se acord5
105
www.dacoromanica.ro
Ubungen im Seminar" ale prof. Hergel mi-au lost de folos, mai ales
cele din urma, prin interpretarea documentelor originale ale vremii.
In rezumat, afara de cursurile si demonstratiile sfatosului \V. H. Riehl,
care-si gasea corespunzatori la unii din dascalii bucuresteni, celalti
profesori nu erau h inaltimea asteptarilor cu care plecasem in straindtate. 0 enorma compensatie insa oferea atmosfera de inalta si str.iveche civilizatie ce se respira la orice pas din frumoasa si atragatoarea
capitala a Bavariei. Bogatele muzee de renume mondial, ca cele cloud
Pinacoteci si Glyptoteci cu frontoanele de la Egina si atitea alte originale din epoca de splendoare a artei eliiae, ar fi ajuns singure sa
..,atisfaca pretentiile celor mai desavirsiti esteti, iar nu numai ale simplului invatacel ce cram. Varietatea si frumusetea monumentalelor palate, biserici si cladiri, ce la fiecare pas ornau orasul, contribuiau ca o
ilustrare vie a teoriilor profesorului Reber, pe care it audiam la Politehnica. Concertele filarmonice, spectaculoasele inscenari wagneriane
atunci foarte pretuite
precurn si galantele reprezentatii din ma-
www.dacoromanica.ro
FUrstenhaus, pentru ca peretii exteriori erau ornati cu fresce reprezentind figuri legendare din istoria tariff. Eram in gazda la prof. dr. Bermann, pensionat rector, adica director, al unui gimnaziu. Batrin sfato,,
imbia sa asist si intre altele la marea procesiune anuala de ziva Domnului, la care de la Frauenkirche pina. in Ludwigsstrasse luau parte
toate bisericele cu stindardele si odoarele lor, urinate de Printul regent
cu toata Curtea si inaltii demnitari, profesori, studenti si popor, toti
in costume istorice care dau procesiunii o infatisare medievala. Foarte
impunatoare si prin cintecele ce o insoteau. Amintesc anume de aceastd
procesiune, deoarece prin citarea ei in fata catolicului general bavarez,
Koch, comandant at Bucuretilor, sub prima ocupatie germana, am
reusit, ca prefect al Politiei, sa salvez moastele Sfintului Dumitru care
fusesera ridicate in timpul noptij din Mitropolie, de catre bulgari, dupe
cum se va relata la timpul sau.
Tot prin amabila recomandare a gazdei mele am fost primit in
Kunstler-Verein, luind parte nu nurnai la sedintele festive din interesantul club local, dar si la excursiile organizate de Societate la Feldafing, la Starnberger See si la somptuoasele palate cladite de vizionarul
rege Ludwig al II-lea, care si-a gasit sfirsitul in acest loc. Tot prin
si
chen, cunoscut mai ales prin portretele lui Wilhelm I si ale lui Bismarck. Dupa regina Elisabeta, se afla in Bucuresti, in posesie particulara, un desen in marime naturals, care n-a fost insa desavirsit in
picture. Pe A. v. Keller 1-am mai intilnit in Comitetul Expozitiei inter-
www.dacoromanica.ro
tativ sculptor al Bavariei ; din insarcinarea ministrului C. Anion obtinusem ca Hildebrand sa execute bustul regelui Carol I, cu prilejul Calatoriei proiectate de M.S. la 1VIiinchen, proiect ce nu s-a realizat, comanda
fiind contramandata de ministrul Haret. Atelierul in marmura a spectaculosului Stuck, pictor si sculptor s-a bucurat de o mare celebritate,
trecatoare insa.
XXIII
LA BERLIN
Curtius aproape orb, dupa cum se vede si din semnaturile lui tremuratoare din al meu Anmeldebuch", el 10 pastra elocventa despre care
a mai fost vorba cu precedenta ocazie. Retras de la Universitate, a
www.dacoromanica.ro
din figurile cele mai reprezentative ale vremii, in jurul fetei rase numeroasele plete argintii pluteau ca o aureola in jurul acestei figuri
clasice luminata de doi ochi patrunzatori.
Molcome dar interesante si instructive erau cursurile profesorului
Reinhard Kekule, director al sectiei sculpturilor din Muzeu ; din colectiile neexpuse ale caruia ni se dau exemplare spre identificare in orele
linistit firul rosu al gindurilor sale, oprindu-se din mers cind avea
Karl Frey, editorul biografiilor mai alese ale lui Vasari, comenta-
www.dacoromanica.ro
Din rezumatul prelegerilor, dupa caietul de cursuri Anmeldebuch", se vede cit de intensa imi era activitatea academica" aci talc-a
de eel de la Mtinchen. Nu erau inscrise in caiet conferintele publice
si gratuite ale lui du Boys-Reymond si Paulsen, clespre care a fcst
vorba si nici acele ale lui Treitschke, reprezentantul oficial al istcliei
germane contemporane, pe care nu le-am putut audia din cauza obosi-
1 carelor sale scacleri si urcari de voce, inerente surzeniei sale. Dupd cum
reiese din programarea cursurilor. diminetile erau de-a intregul prinse,
si
www.dacoromanica.ro
von Gradesco lois( er tief betrunken war. Cam aceasta era, de altiel
si soarta multora dintre Bruder-ii acestor asociatii in care discutiile
cle rivalitate intre diferitele corporatii primau fan de alte interese, din
care cauza nici nu i-am mai frecventat.
Romani studenti, regulat inscrisi, erau putini : fratii Longinescu,
S. Mehedinti, Stefan Minovici, Capitanovici si Emanuel Antonescu,
singurul pe care -1 vedeam uneori, precum si H. Streitmann si Braunstein-Branisteanu, care m-au intimpinat in sala revistelor romane din
Biblioteca. In afara de acestia, in trecere numai spre Paris, tinerii
licentiati din Bucuresti, P. P. Negulescu, Dragomirescu, Evolceanu si
altii de care se interesa Odobescu in scrisoarea sa, publican anterior.
Mai multi romani erau la Politehnica ; intre acestia, Alexandru Martinescu
desi mai in virsta
despre care va mai fi vorba in urnia
ca mine, ma alesese ca un fel de tutore al lui, insarcinindu-m sa-1
apar atit la Legatie cit si la Rectoratul Scoalei contra studentilor germani care, in mai multe rinduri i-au flcut diferite farse, incurajati
de infatisarea lui tipica de burghez oriental, vorbind o nemteasca suigeneris. Astfel colegi de ai lui, dupa ce inchiriau, sub numele de Martinescu si dupa ce imprumutau bani de la E7 azda. plecau fare a fi achitat
chiria ; patroanele pagubase se plingeau la Rectoratul Politehnicei sau
www.dacoromanica.ro
Berlinului.
XXIV
DOCTORATUL
Profesorul Furtwangler, deli protestant, fu totusi, printr-o derogare de la traditie, chemat ca succesor a lui H. Brunn, la Universitatea
catolica din Munchen, incredintindu-i-se si conducerea bogatelor colectii
www.dacoromanica.ro
taire, se cuprindeau artisti si opere, care, la o mai de aproape confruntare a datelor, nu aveau nici o legatura cu le grand Roi". Predecesorul acestuia nu se interesa cum pretinde Voltaire numai de vinatori si pescuit, ci si de arte, el insusi fiind .autorul mai multor aquarele
113
www.dacoromanica.ro
intele lui Ludovic al XIII-lea si ale lui Vouet se pune capat influentelor
straine ce amenintau sugrumarea artei franceze prin chemarea a unui
Leonardo da Vinci si apoi a lui Andrea del Sarto la Curtea lui Francisc I. Simion Vouet inaugureaza instaurarea unei arte cu caracter
national, ce se repercuta prin pleiada unor : Le Nain, Callot, Poussin,
Reusind sa inchei manuscrisul tezei, care fu primita de profosorul B. Riehl, am fost admis la examen rigorosum" in ziva de 11
martie 1896, ore 5-7, in fata comisiei prezidata de decanul prof dr.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
XXV
DEZAMAGIRI IN TARA
Am incercat sa -mi valorific cunostintele si activitatea muzeograin strainatate si despre care directorul Muzeului din Bucuresti era in curent, dupa cum dovedeste corespondenta ce-am avut cu
el in acestea privinta. Astfel la 25 ian. 94 imi scrie Iubitul meu, sint
Si ramin foarte atins de cuvintele binevoitoare ce-mi adresezi de Anul
Nou, ca si alts data i-ti multumesc din fundul sufletului. Este asa
fica avuta
www.dacoromanica.ro
o alta lume, decit cea in care traiesc. Minciuna, zavista, calomnia sint
arme, fata de care nu pat lupta... In fine, cu speranta ca-mi vei scree
mai des, iti string mina cu amicitie. (ss) Gr. Tocilescu.
P.S. Am primit chiar acum felicitarile pentru Sf. Grigore ! Sufletele nobile nu uita". Iar la 29 iulie 1894, ma ruga : sa-i trimit cit mai
curind catalogul manuscript al Muzeului, impreuna cu redactiunea primitive, pe care ai rezumat." [La] 10 sept. 95, din Karisbad : Iubitul
meu, in sfirsit, prin d-ta aflu stiri precise despre Congresul din Colonia,
pentru care iti multumesc din suflet. Nu mai putine multumiri iti
datoresc pentru osteneala copierii manuscrisului lui Muhlbach. Desenurile dace le ai gata, te rog a mi le trimite indata". Acestea dovedesc
si sa-mi spui conditiunile cele mai avantajoase in care s-ar putea forma
sau completa o atare eoleetiune". Toate aceste -rplrente preocupari
muzeale ale lui Tocilescu, mai ales vizita sa la muzee din Berlin, in
aug. 18942. Prin toate acestea eram indreptatit a crede ca colaborarea
mea, in aceasta drectie, va fi binevenita, cu atit mai mult cu cit sinQur
117
www.dacoromanica.ro
pentru care regele arata cel mai viu interes, autorizindu-ma a expune
cazul Presedintelui Consiliului, caruia ii si cerui o audienta intr-acest
scop. Batrinul D. Sturdza, om de vasta cultura, dar indirjit politician,
spre a nu indispune pe neofitul liberal Tocilescu, nu-mi acorda audienta
ceruta, iar suspiciosul director al Muzeului, in loc de a fi multumit ca
reusisem a interesa, pentru institutie, inaltele foruri, la care el voise
sa apeleze, cauta sa ma inlature, ca periculos, amintindu-mi ca nu eram
decit simplu custode preparator", el ma obliga sa alcatuiesc niste chitante fictive dupa vechi facturi ale librarilor straini ce-i recomandasem
posibilitate de a fi incercat a reforma muzeul, m-am intors in strainatate unde, dupa cum se va vedea, mi-am desavirsit cunostintele muzeale. Si m-am ales cu o pretioasa, desi oneroasa experienta si anume
cit era de usor sa emiti o idee, sa concepi un plan, dar cit de greu
este implinirea lor. Ideea o plasmuiesti singur, realizarea ei, insa. cere
colaborarea cu altii si de aci naste greutatea desavirsirii gindu' d.
XXVI
PRACTICA MUZEOGRAFICA IN STRAINATATE
Aceasta fu prima din numeroasele urmatoarele infringers intimpinate in lupta pentru infaptuirea Muzeului national.
www.dacoromanica.ro
reuter, am profitat foarte mult luind parte la noua organizare si catalogare a acestor bogate colectiuni. Totodata am lucrat si in vastele
biblioteci din cladirea de sub directia prof. I. lessen, vecin cu muzeul,
dependinte de acesta ; lessen avea ca colaborator direct pe dr. Lonbier.
Amanunte mai ample asupra activitatii muzeale la Berlin sint date in
vol. II din Muzeografia romdneascci in ins. Stadiul meu la Berlin a
corespuns epocei de cea mai intensa activitate muzeala din capitala
Germaniei : atunci s-a intemeiat Muzeul Kaiser Friedrich si acel al
artei germane sub directia lui W. von Bode. La conferintele directorilor eram admisi si not de la Kunstgewerbe. Astfel ne-am imprietenit
cu colegii Jara Springer, fiul lui Anton Springer : profesorul de arta
al regelui Carol I ; cu Valeriu von Loga care, vizitind tablourile lui
Greco de la Peles, le-a studiat in Festschrift ftir bildende Kunst N. f.
XXIII 97". Alti colegi am avut pe dr. Graul, ajuns director general
al muzeelor din Lipsca ; pe dr. H. Mackowsky, autorul unei bune monografii asupra lui Michelangelo. Memoriile lui W. v. Bode in care dupa
ce insira febrila sa activitate, se plinge de neluarea in consideratie a
intentiunilor sale, dovedea cit de slaba atentie se acorda muzeografiei,
generala a muzeelor certificatul nr. 96 1368/20 martie 1897 (in traducere legala fata de Leg,atia romana) prin care se adevereste ca la
noua orinduire a colectiilor precum si la prelungirea catalogului
dr. A. Tzigara a dovedit Ca poseda pe deplin cunostintele necesare
pentru a fi putut lua parte activa de la inceput la lucrari si a redacta
definitiv parti din catalogul cel nou.
D-1 dr. A. Tzigara a mai lucrat si in Biblioteca si in colectiunea
de stampe si a cautat sa se familiarizeze cu intreaga administrare si
organizare a institutiei. In aceasta colaborare am dobindit impresia
ca d-1 dr. Tzigara va fi capabil sa conduca in mod avantajos muzee
de arta, atit din punct de vedere stiintific, cit si al folosintei practice...
Director (ss) Dr. Julius Lessing".
Acest certificat, corespunzirid unei situatii reale, mi-a fost de cel
mai mare folos in implinirea intentiilor mele muzeale si bibliotecaresti,
dupa cum se va vedea.
Interventia lui Beldiman s-a dovedit neintemeiata si cu drept spunea conu
Petrache Carp ca atunci cind vrea sa obtie ceva din Berlin se fereste sa" afle
Beldiman planurile lui, pe care le incurca si le comunica lui D. Sturdza, a carui
slug& plecata era.
119
www.dacoromanica.ro
XXVII
DASCALIE NEPREVAZUTA
Ajuns la Bucure*ti, dupa indemnul secretarului general al Ministerului de Instructie, o amara deceptiune ma a*tepta : batrinul C. St:ancescu, obtinind o noua pasuire la catedra de la Bele-Arte, in vederea
careia parasisem postul de la Berlin, numirea mea fu aminata. Con*tient de partea sa de responsabilitate, loialul Sihleanu insista sa primesc suplinirea catedrei de limba franceza la
tutori din Bucure*ti, una din institutiile de elita ale vremi. Faute
de grives"... Limba franceza nefiind predata inca la Universitate, profesorii acestei specialitati se recrutau fara examen de capacitate, impus
pentru celealte ramuri de invatamint. La *coala de curind infiintata,
elevii se recrutau prin examen, dintre absolventii *coalelor normale
de invatatori si erau pregatiti pentru directiile *colilor urbane. In
corpul profesoral am gasit doi din fo*tii mei profesori, pe N. Cosacescu,
prof. de matematica la Mihai Bravul" *i Th. Speranta, suplinitor de
filozofie la Matei Basa'ab". Alti colegi erau directorul Caloianu,
G. Ionescu-Ginn, dr. Mar el Brinza (Brandia), ref ugiatii ardeleni preotul Simion Popescu, Vas'ie Borgovan si altii pe larg comentati de Tuculesou in cartea sa. Borp.van, imortalizat de Caragiale sub numele de
Mariu Chico* Rostogan cu aplicatiunea metoaghii lui Pe*talotiu". Nepregatit pentru predarea limbei franceze, pe care o cuno*team numai
din practica indelungata, am primit numirea convins ca cu staruinta
voi reu*i a-mi in.deplini sarcina si fara veleitatile aplicarii vreunui
savant sistem pedagogic, ci proceclind prin grairile directe cu elevii in
noua limba cu care aveau sa se familiarizeze. Elevilor deprimi cu analiza premergatoare a fiecarei fraze inainte de a o traduce, li s-a parut
ciudat inlaturarea acestor disecari ve*nic acelea*i si rapitoare de timp.
Lasindu-ma deocamdata sa perorez singur, pe cind ei surideau, s -au
gasit totusi cite unul care sa se incumete a-mi raspunde, intrebuintind
emulatia s-a ivit intre ei, reu*ita sistemului fu asigurata, unii au incercat sa ma boicoteze la inceplit lipsind din clasa de cursuri si retra*i in
camera de meditatie ; constatind ca acolo erau in mai mare numar,
am propus sa ne mutam cu cursul la cei multi, care insa ru*inati de
a fi descoperiti si fata de intentiile mele binevoitoare, au protestat
reintorcindu-se cu totii la curs. Fara pedeapsa sau denuntari la directie,
www.dacoromanica.ro
Rezultatul metodei practice, usurata de ingradirile treptelor formale si alte cerinte pedagogice, a fost intr-atit apreciata, incit la plecarea colegului Em. Grigorovitza, la Berlin, in vederea doctorataIm
pentru catedra universitara de limba germane, directorul scoalei si
profesorul de pedagogie m-au recomandat ministrului pentru suplinirea noii vacante produse.
Drumul de la locuinta-mi, din str. Icoanei, fiind lung, it parcurgeam dimineata cu una din birjele ce ma pindeau in fata easel,
deoarece pe linga taxa cuvenita de 1 leu, mai ofeream un bacsis de
10 bani ! 0 tempora !
Pe elevii silitori la germane, mult mai anevoioasa decit franceza,
www.dacoromanica.ro
1nsasi pecetea individualitatii lui, intru pregatirea si galvanizarea caracterului lor" ; si sfirseste prin a marturisi ca in preajma sa, sufletul
meu stingher, vinzolit de lipsuri si nevoi, simtea un fel de inviorare...
in acei ochi de limpezimea cerului, ceteai oricind probitatea intentiei,
care desi o impline-un cu toata rivna, era totusi in afard de preocuparile studiilor si aspiratiunilor mele. In vacanta de vara din 1893,
plecind cu d-rele von Bardeleben si calauza Meyer din Brand am trecut
peste ghetarul Scesaplana in Elvetia si la intrarea in Ragatz am intilnit, la 18/30 august, pe regele Carol I cu fratele sau. Oprindu-ne, ne-a
povestit a fi facut ca student aceeasi excursie, enumerind, fard gres,
toate statiunile prin care trecusem si noi.
In decembrie a aceluiasi an am fost, de vacanta Craciunului la
www.dacoromanica.ro
organizarea bibliotecilor de acolo. Dorinta, cu intentie destul de transparenta, a fost satisfacuta si consfintita prin mentionatul certificat
berlinez in urma caruia am fost asigurat a fi numit in octombrie la
Fundatie. Intr-acest scop se schimbase regularnentul Institutiei suprimindu-se postul de director, conducerea incredintindu-se bibliotecarului
sub privegherea Rectorului Universitatii. Dar despre toate aceste acte
oficiale nu va mai fi vorba aci, ele fiind pe larg consemnate in volumul
ce am publicat in aprilie 1933 cu titlul Fundatia Universitard Carol I,
1891-1931" un vol. 4- mare, 167 p. cu zece ilustratii in text, 26 planse
libere, numeroase desenuri si diagrame si un rezumat francez. In afara
de acest volum, cu caracter oficial, mai este gata, in manuscris, un al
doilea tom, completind pe primul, iar aci se vor insera numai stirile in
legatura cu evenimentele ce ma privesc personal. Numirea mea fiind deci
fixate de rege, mare mi-a fost nedumerirea neimplinirii ei, desi modificarea aratata a regulamentului Fundatiei aparuse in Alonit. Oficial din
10 oct. 1898, asigurarea reginei ca o aminare, de trei luni, a fost necesara, ma linisti ; iar explicarea acestei intirzieri nu mi-a fost data decit
123
www.dacoromanica.ro
prin urmatoarea scrisoare a lui Haret, dind cheia intrigii ce acesta urzise
pentru inlocuirea mea printr-un devotat (era vorba de liberalo-socialistul D. Teodoru, apoi secretar general al Ministerului Instructiei) pentru ca astfel partidul sa dispuna de masele tudenteti la manifestkile
politice.
duceri din presa for sint redate in lucrarile mentionate. Regele era
acuzat de tragere pe sfoara" a studentilor, care asigurau ca nu de
trei luni...
urzea impotriva mea reiese clar din urmatoarea scrisoare din 12/24 oct.
savais rien et je fus tout aussi surpris que to l'auras ete tai en le
lisant. Cela ferait 8 heures par semaine de plus et 226 fr. aussi. J'ai
cette nomination non aspiree par moi. Et en effet hier je Fai appris
chez Conu Iancu Kalinderu qui avait ete joue par le ministre qui l'a
assure que j'avais ete nomme en une bonne fonction, pour qu'il n'insiste
plus pour mon decret a la Biblioteque. J'en ai cause et lui ai explique
le true et it m'a dit que je puis compter sur ma Bibliotheque. Amusant
124
www.dacoromanica.ro
detail : it m'en parlait comme d'un grand secret que personne, hors
nisterului, de care nu depindea institutia. Nu stiu in urma caror int,-rventii, delegatul lui Take, veni, a doua zi chiar, sa se scuze ca ordinul
Ministerului fusese rau interpretat, nefiind Niorba de Fundatia regelui,
caruia nici nu trebuia sa se raporteze incidentul.
Multumirea augustului ctitor de noul sau bibliotecar mi-a fost data
de regina Elisabeta care, de sarbatorile Craciunului din primul an de
125
www.dacoromanica.ro
Desfasurarea ulterioard a institutiei, culminind prin marirea localului in amploarea sa actuala si inaugurata de catre augustul ctitor in
9 mai 1914, precum si descrierea amanuntita a cladirli si a organizatiei
Bibliotecei sint cuprinse in volumul tiparit, care se incheie cu sarbatorirea din 9 mai 1933 a celor 40 ani de existents, sub regele Carol IL
Volumul II inedit inca, revine asupra acestor parti cu anfiinunte
neoficiale, dar nu mai putin interesante, ba chiar uneori savuroase, si
continua istoricul, cu toate numeroasele peripetii ale institutiei, precum
si cu pataniile conducatorului ei, fostul bibliotecar inaintat la 1 aprilie
1914, in ajunul inaugurarii localului marit, da director independent de
rectoratul Universitatii ca pins atunci. Toate aceste capitole isi vor gasi
locul for in insirarea cronologica a evenimentelor.
XXIX
PROFESOR LA $COALA DE ARTE FRUNIOASE
Suplinitor prin dec. ministerial nr. 14276/27, II, 1899 : provizoriu prin D.M.
7765/3 sept. 1901, in urma concursului in fata comisiei prezidata de C. Dimitrescu-
Iasi, prof. de esteticA la universitate, Al. Djuvara, autor a mai multor scrieri de
arta si G. D. Mirea, directorul Scoalei ; iar profesor definitiv prin I. Decret Regal
nr. 3099/3 dec. 1904 (Mon. Of. nr. 204/9/22 dec. 1904).
2 Un exemplar al acestor note dupa lecl,iile stereotipe ale profesorului Stancescu se afla depus la Biblioteca Fundatiei Carol I. Histoire des peintres de touter
les ecoles a lui Charles Blanc, aparuta la Paris In 1862 si Grammaire des arts du
dessin de acela4i, publicata la 1870, erau Biblia artistica a profesorului.
126
www.dacoromanica.ro
special a lui Stancescu, prima mea lectie a fost o deziluzie, de asta data
din punct de vedere al continutului. Declaratia Ca Scoala de arte frumoase nu trebuie considerate ca o fabrics de arti$ti, asigurind absolven-
scrie nu sint prin aceasta chiar scriitori, tot astfel si aceia care $tiu sa
redea prin desen un obiect sau o figura $i sa amestece culorile nu sint
inca arti$ti creatori. Scoala poate da surcelele cu care sa se aprinda
focul ; scinteia insa care da foc depinde numai de insu$irea,
sa-i zicem
talentul,
celui ce a preparat materialul de incadrat. De asemenea s-a
www.dacoromanica.ro
Adaug insa ca cu elevii de la Bele-Arte se tineau, in orele de seminar si prelegeri de estetica aplicata, cu demonstratii facute in laboratorul
de opted al profesorului Bungheteanu asupra organului vizual, al culorilor complementare etc.
In dorinta de a cunoaste mai de aproape pe elevi si totodata a-i familiarize cu monumentele capitalei si ale mandstirilor din imprejurimi,
am organizat excursii duminicale ; iar de apropiatele vacante ale Pastilor
m plecat pentru citeva zile la Curtea-de-Arges, fiMd gazduiti si in 10calul, liber de sarbatori, al seminarului local. Splendorile Catedralei, frescele si mormintele vechei biserici a Sf. Neculae domnesc si ruinele Sf.
Nicoara au impresionat adinc pe tinerii mei insotitori.
Tocmai cind incepeam cursul de estetica, chestiunea asupra teoriei
artei si a esteticei era in mare discutie de care am profitat. In Italia disputa Intre A. Venturi si Barzellotti iar aiurea E. Bertaux si Aug. Vermeylen expuneau noile for vederi pe linga lucrarile fundamentale ale
De asemenea s-au relevat asa-zisele principii de estetica aplicata, incepind cu studiul organului vazului, a functiunilor lui, a formarii impresiilor vizuale ; discul lui Newton-Goethe, teoria ondulatiilor eterice, spectrul solar, combinatii binare si triade, schimbarile culorilor prin contrast
si in fine infatisarea operei de arta din punct de vedere al formei, luminei si culoarei, pornind de la lucrarile lui Wollaston, Helmholz (care
tocmai fusese tradus si in frantuzeste) si ale altor autori ai vremii. Lectiile asupra spectrului solar si descompunerii culorilor si altele s-au facut
in laboratorul prof. Bungheteanu, unde se aflau aparatele unor asemenea
analize.
ale acelor vremuri. Mai tot tinerii artist si artiste ai vremii sint fosti
elevi ai mei : unii dintre ei ajungind sa-mi fie chiar colegi : ca profesorii
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
XXX
www.dacoromanica.ro
toriile peste hotare ; vacantele de yard mi le-am petrecut din 1890 pins
in 1898, cu citeva exceptii, la Brand, in Vorarlberg, de unde am newt
excursiile pins in Switera, si Italia de ;lord, iar la intoarcere ma opream,
ocolind prin principalele orase din centrul Europei. Favorizate erau asemenea abateri si prin preturile asa de reduse ale c .F.R. si cele straine.
Astfel de la Bucuresti se calatorea la Predeal cu 13,50 lei cl. I si
9,65 a II-a ; la Virciorova 30 si 20 ; Ungheni 37 lei si 27 lei ; la Sinaia
11,75 lei si 8,20 lei ; Bucuresti
Viena 56 lei cl. I si 41 lei cl. II ,
la Berlin x.33 lei si 96 lei ; Colonia 165 lei si 123 lei ; Dresda 113 lei
si 81 lei ; Geneva 188 lei si 136 lei ; Paris 236 lei si 173 lei ; Roma
prin Budapesta, 100 lei si 73 lei, dar sub regimul tarifului pe zona in
Austro-Ungaria, se calatorea in cl. II de la Predeal la granita german&
Oderberg, ocolindu-se insa Budapesta, cu numai 24 lei !
Valoarea monetelor din acea vreme era : francul fracez, italian,
lira sterling : 25 lei ; lira turca : 22 lei ; imperial rus = 20,60 lei. Aceste
calatorii ma tineau in curent cu miscarea artistica strains, puteam vizita
cit mai multe muzee si audiam cursurile aratate mai sus. Convins de
adevarul maximei batrinului La Bruyere "il n'y a aucun mtier qui n'ait
son apprentissage", nu m-am dat in laturi de la nici o ucenicie capabila de a ma ajuta la realizarea gindului
ambitiei
ce ma stapinea :
crearea unui Muzeu national. Iar acelora care vor fi deplins saracia unei
asemenea restrinse ambitiuni, le raspund cit de imbucurator ar fi fost
pentru progresul general, daca fiecare din aceleasi zise spirite largi, chel-
gind, sa realizeze o singura opera perpetuindu-le numele. In locul vorbelor frumoase si ale unor ambitii vane, posteritatea s-ar fi bucurat de
atitea realizari, care le-ar fi perpetuat si numele tor, altfel date uitarii
pe veci.
Facind parte din "Kunstgeschichtliche Gesellschaft'' si din "Verein
www.dacoromanica.ro
resti un Salon extra-oficial" in mai 1896, sub presedintia lui N. Grigorescu si Al. Djuvara, promotori ai miscarii fiind S. Artachino, t. Luchian, N. Vermont, pictori, si Al. Bogdan-Pitesti, de curind sosit din Paris
mai mare favoare. Sosirea in Bucuresti in 26 ianuarie 1898, a reprezentantului noului curent mistico-simbolist, Sar Peladan care prin conferintele sale si sedintele cu raspunsuri la intrebarile din public au
produs mare senzatie.
Sar Peladan nascut la Nimes sau dupa altii la Lyon, se zicea ultimul descendent al chaldeanului Merodak Peladan sau Baladan, inrudit
cu regii magi.
132
www.dacoromanica.ro
ciatie oculta si androgina a vremii. El Alai era unul din reprezentantii de frunte ai pretinsilor esteti, care sub acest cuvint inglobau
toate tendintele unei not conceptii cu totul nebuloasa despre arta. Cheltuielile extraordinare ocazionate de aceasta ciudata vizita a lui Peladan
precum si reclamarea artistilor cu operele expuse, ce nu 11 se inapoiau
de arta, care nu avu insa viata mai lunga decit Societatea asa de curind
compromise.
Galeriei regale de tablouri vechi din Castelul Peles, care fiind rezervata,
prin locul expunerii, numai unui anumit public, nu a putut avea vreo
www.dacoromanica.ro
lucrari inferioare, a acuzat ca ele se pot executa cu elevii de la BeleArte. Refuzul meu de a intreprinde, in asemenea conditii, lucrarea a
fost cauza unei not deceptii a omului scoalei" despre capacitatea mea 1.
Lenau al lor, deli originar din Timisoara noastra de azi sub numele
de Niembsch von Strehlenau (1802-1850). Printr-acest volum si alte
traducer' in proza ale Mitei Kremnitz ca RumInische Marchen din 1882
si Rumlinische Skizzen si unele traduceri din Caragiale am putut raspunde acelora care, pe cind studiau in Germania se interesau de produ-
www.dacoromanica.ro
Ttioaselor istorisiri din Halbasien" ale lui K. E. Franzos, destul de raspindite in Occident printr-o anurnita presa antiromaneasca cu substrat
politic. tin alt pamfletar, Marcu Brociner, autos al romanului Ionel
30 iunie 1899.
Placuta amintire am de duelul oratorio dintre sfatosul ironizat presedinte si nu mai putin abilul si elocventul sau interlocutor Coco, precum si de cuvintele ce mi le adause Hasdeu gasind o mare asemanare
probabil din cauza aceluiasi intimplator port al !Arbil.
intro mine
-si spatarul lui Petru Voievod, Zotu Tzigara, al carui portret a fost
reprodus pentru prima Gard in revista Columna lui Traian, din 1897,
de sub conducerea fostului meu profesor la Universitate.
Dem. C. 011anescu-Ascanio, prieten al unchiului meu, ma angaja,
fara a ma fi putut deroba, pentru o conferinta la Asociatia lui : Literature 5i arta romand" pe care o prezida ; m-am executat tinind, la
"20 ian. 1898, la serata literara din casa ministrului Stolojan, conferinta
despre arta in Romania, fara vreo alta participare insa la Societate. A
fost prima dar si ultima data cind am tinut o conferinta in fata a5azisei lurni mondene, incapabila de a asculta, fiind impacienta de a trece
la farmecul dansului si la deliciile bufetului, ce, de asta data, era intradevar suculent, ca la un ministru liberal, nu numai in credintele politice, dar si in cerintele pintecelui. Cu asemenea incercari neizbutite s-au
incheiat tentativele mete artistico-literare din secolul al 19-lea.
XXXI
TRAIUL IN VEAC NOU
135
www.dacoromanica.ro
fiul printului Grigore Sturdza, a ramas vaduva dupe citeva zile, fiul
1936, care fiind copiate de Maria constituiesc 1071 pagini, format ministerial a 40 rinduri pagina !
In acea zi senina si primavaratica s-au savirsit toate formalitatile :
la amiaza : Ofiterul Starii Civile, primarul maior Obedenaru, a incheiat
!
1900),
iar la noi populara mai ales prin Dunarea albastra" a lui Strauss.
Din capitala Austriei am trecut in acea nu mai putin atragatoare a
www.dacoromanica.ro
drumul spre manastirea San Lazzaro dei Michitaristi, din fata Venetiei, cind gondolierul, fie din nestiinta sau din intentia de a economisi
timpul, parasind ruta curenta, s-a aventurat prin regiunea algelor. Acestea ca niste caracatiti monstre cuprindeau gondola impingind-o la supra-
Sansovino, refacuta din miile de fragmente de sub darimaturi. Cu invioratoarele impresii avute pe asa interesantul circuit Viena
Munchen
Budapesta
Bucuresti, am intrat in
Verona
Padua
Venetia
arm' cel nou, impartind acum, atit placerile cii. si cele mai grele raspunderi cu ingerul insotitor si protector, mindra-mi insotitoare in viata, ce
dupa urma binefacatorului meu dr. Kremnitz, fara de stirea lui, mi-a
Post harazita.
www.dacoromanica.ro
XXXII
Unul din evenimentele de seams ale anului 1900 a fost cu siguTanta Expozitia internationals din Paris, la care participind si Romania
mi s-a dat si mie una din cele 80 delegatii la cele 125 congrese internationale, la care tara noastra a fost invitata.
www.dacoromanica.ro
manie, (I br. apr. 486 pp.) Paris, Frank editeur, 1868, cuprinde studiul lui Odo-
www.dacoromanica.ro
toarea frescei din amfiteatrul Academiei de Convert si a volumului Fresca vietii mele", si lui Costin Petrescu, autorul, in afara de fresca de la
Ateneu, a interesantei sale lucrari La fresque", rezultata din prelegerile
sale la Lyon, unde a fost invitat ca specialist in materie, si clespre care
am ref erit in Cony. lit....
Parasind Parisul, m-am oprit la Munchen unde, cu prealabila autorizatie a ministrului C. Anion, am obtinut de la renumitul sculptor Adolf
Hildebrand invoirea sa execut bustul regelui Carol I, cu ocazia viitoarei
calatorii a suveranului in capitala Bavariei, Hildebrand, autorul mult comentatei cart Problem der Form", era cel mai de seams sculptor al
vremii, la care sobrietatea si perfectiunea formei erau implinite prin
expresiunea sufleteasca a modelului. Dar urmasul lui Anion la minister,
Sp. Haret, a contramandat intelegerea, sub pretext ca bugetul sau nu
poate suporta cheltuiala sumei de 8 000 MK, cit ar fi costat bustul, desigar mai bun decit pompoasele lucrari ale lui Dubois si ale altora, infei ioare serioaselcr lucrari ale artistului polonez Hegel, profesor la $coala
noastrA si autor al busturilor regelui, al monumentului lui C. A. Rosetti
de pe Bulevard si al altora tot atit de reunite lucrari.
XXXIII
REDESTEPTAREA ARTEI NATIONALE
141
www.dacoromanica.ro
Incercarea unei noi tentative a infiintarii unui muzeu national, viu, spredeosebire de cimitirul oropsit si cu vicleana patima pazit de cioclul cunoscut al asa-zisului muzeu existent.
Intr-acest stop am publicat in revista Albina din 28 oct. 1901 1.
Acest prim articol cu titlul de mai sus, din care voi spicui cit mai multe
pasaje, valabile Inca azi dupa aproape o jumatate de veac
aratind cite
anume din dezideratele exprimate au si fost realizate in urma.
Dupa ce constatam ca din toate ramurile activitatii romanesti, arta
singura a ramas in urma, aratam datoria sa reinviem si trecutul nostru
cultural, fara de care e istenta unei natiuni civilizate nu se poate inchipui. Caci vechimea vietii intelectuale a unui neam se masoara dupa mo-
numentele literare si artistice ale lui, intocmai cum dupa inelele din
ramas insa numai niste ruine sau odoarele scumpe si obiectele din muzee,
ci o mostenire cu mult mai pretioasa caci, ea este Inca vie : ne-a ramas
acel instinct artistic pe care-1 regasim Inca la taranul roman din acele
parti unde traditia nu a disparut Inca cu totul si unde influenta strains
nu a patruns Inca". Acest instinct s-a mentinut si s-a intiparit in portul,
in uzurile si cintecele populare si in intreaga infatisare armonioasa care
distinge pe muntenii nostri de vecinii for de alte nationalitati. Poezia
populara si arta casnica taraneasca sint, pe linga credinta strabund, cele
mai pretioase si curate mosteniri ale noastre." Dupa cum poezia populard a fost o sorginte nesecata pentru imbogatirea si Infrumusetarea
limbei noastre, tot astfel si arta populara va servi drept punct de plecare in redesteptarea si reinoirea simtului nostru artistic.
$i precum
pretios este pentru folclorul roman un crimpei de doing sau o variants
de basm, tot astfel trebuiesc adunate si pastrate orice scoarte, orice
ulcior sau lemn sculptat, in fine orice obiect care ar putea servi ca document artistic... Din nefericire insa pins acum nu am avut Inca un
artist de frunte, dupd exemplul bi#dului de la Mircesti, sa culeaga cu
aceeasi dragoste si pricepere toate izvoarele artei pamintene, oricit de
modeste ar fi ele si din a for maiestrita adaptare si ingenioasa imbin are,
sa creite motive noi mai frumoase Inca, ca cele vechi"....
Data nu din punct de vedere artistic eel putin din cel economic,
aceasta problems trebuie sa intereseze pe aceia care intr-adevar se preAlbina, revista enciclopedica populara (anul 5, nr. 4) condusa de un comitet de redactie liberal fiind treats de Sp. Haret, caruia nu putea sa-i scape articolul ce anume ii era destinat, alte interventii din parte-mi nefiind bine primite de
ministrul liberal.
142
www.dacoromanica.ro
ocupa de soarta taranului, dindu-i o noua sorginte de cistig prin inviorarea industriilor casnice, producatoare de cistig".
ter sau crestaturi artistice ; olarie din vremea preistorica, chiupuri, olane decorative de la bisericile lui Stefan cel Mare, oale si strachini,
scoarte si costume din toate regiunile locuite de romani ; instrumente
muzicale si in fine, mice obicct purtind urma indeletnicirii artistice,
ca ouale incondeiate etc.
Si pentru ca aceste tezaure pind aici necolectionate, sa nu ramina
mai departe ignorate, s-au organizat conferinte in muzee si in principalele orase din tail in afard de cele 12 expozitii in principalele centre
din Europa, ducindu-se astfel peste hotare faima artei taranului roman..Prin publicatii in revistele din tara si din strainatate si prin cataloagele expozitiilor, toate ilustrate, aceste tezaure, pina aci necunoscute,
furs popularizate servind de modele. Eficace au fost mai ales concursurile, cu recompense banesti si diplome, printre olarii din tara, precum
si, in privinta tesaturilor, infiintarea, sub inalta ocrotire a reginei Elisabeta, a Societatii Domnita Maria", cu atelierele ei, in care se reproduceau cele mai frumoase scoarte din muzeu, Bind astfel posibilitatea
publicului de a-si procura adevarate produse artistice in schimbul ororilor
de pe theiurile Dimbovitei.
Despre Concursurile de mobile, a publicatiei straine : Tapis roumavns, a albumului de Izvoade de crestaturi ale taranului roman ; des-
143
www.dacoromanica.ro
X X XIV
PROCESUL TOCILESCU
precizam ministrului alte abuzuri ale directorului Muzeului si al Seminarului de arheologie, unde nu se procurase cartile, pentru care directorul Incasase insa subventia pe mai multi ani. Numai dupa reclamatia
mea si in intentia de a ma dezminti, s-a adus in sala Seminarului un
-dulap cu citeva carti care nu erau insa ale Seminarului.
Consiliul Facultatii de filozofie si litere, convocat la 16 martie
pentru discutarea acelei afaceri colegiale delicate" a luat act de declaratia lui Tocilescu ca Ministerul a dispus cercetarea cazului sau.
Intr-adevar, cu toata ocrotirea lui Tocilescu din partea presedintelui Consiliului D. Sturdza, care utiliza pe neofitul liberal, fugit de la
-conservatori, ca raportor al legilor sale in Senat si cu toata bunavointa
lui Haret, afacerea luind proportii, ministrul se vazu nevoit sa insarcineze cu ancheta pe inspectorul general P. Wascanu, profesor la Universitatea din Iasi. Batrinul dascal desi liberal, ofta din greu de cite
on ii prezentam cite o noua proba, o fotografie sau un manuscris al
a vinovatiei acestuia. Dupa raportul lui Rascanu nu am
lui Tocilescu
putut obtine o copie, ce nici tribunalului nu a fost remiss, desi oficial
144
www.dacoromanica.ro
ceruta, in prima *edinta, de catre C. Anion, in numele apararii, cu aprobarea judecatorilor. Tocilescu niciodata nu a facut mentiune la aceasta
ancheta, la care a fost chemat i de care aflase cit ii era de favorabila.
Oprirea acestei anchete a fost singura favoare pe care Haret a putut-o
www.dacoromanica.ro
stoarce din pietre nimeni nu 1-a putut intrece. Lind a fost vorba de a
seri despre trecut, a tipa'rit area Dacie inainte de roman, un plagiat
fare seaman.
www.dacoromanica.ro
si in special din partea d-lui Gr. Tocilescu, cla cetire urmatorului Procesverbal : Astazi 17 iunie 1902 subsemnatii avocati ai d-lor Gr. Tocilescu
si Tzigara-Samurcas, intrunindu-se spre a delibera impreuna asupra inci-
chemat la dejun la Castelul Pe les, regele flind multumit de felul terminarii procesului asupra caruia fusese tendentios informat
probabil de
147
www.dacoromanica.ro
CUIBUL DE LA CATINA
Catina 1, mosia mamei sotiei mele, unde, din 1901, mi-am petrecut
vacantele renuntind a mai lua drumul lung ping la Brand. Despre care
a mai fost vorba. Schimbul avea avantaje ca si dezavantaje : nu era
placut sa to cobori din o vale de mai bine de o mie de metri altitudine, la mai putin de jumatate, si in locul privelistei (in departare) a
ghetarilor eterni in toiul verii, sa ai in juru-ti mai multe ripi golase
ciecit paduri de brad. Aci aveam insa marea multumire de a fi in
libertate si Ia aer curat numai cu ai mei, putindu-ne bucura de evo:
luarea celor trei vlastare, care rind pe rind ne-au imbogatit si infrumusetat existenta, in ciuda atitor altor privatiuni sau necazuri din afara.
pot avea nici o incredere, voi intrebuinta totusi, negasind alta mai nimerita, comparatia ca in rai" pentru momentele de multumire, de fericire
vaste curti centrale : dau acestei gospodarii infatisarea unei cetati infarite. Casa cu balcoapele ei si cu chioscul imbracat in vita, dind spre
sosea, inchizind patratul, avea Infatisare pitoreasca, Zavoiul, sau Crivina
cum i se zicea, Prins intre iazul din fata casei si Bisca cea impetuoasa,
era cimpul de joc al copiilor, ferickti de asa libertate in societatea viteilor
si a oitelor mai tinere decit ei. Scunda casuta a vechiului proprietar,
izolata in mijlocul patratului inconjurator servea acum drept manoir"
pentru invitati si administrator. oselele judetene, cea dinspre Buzau
Comuna rurala in jud. Buzau, pe apa Biscei Chiojdului. Griul neputindu-se
cultiva, localitatea e renumita pentru livezile de pruni. Zona a fost multa vreme
considerate ca bogata in petrol. Prof. L. Mrazec in raportul sau din .,Monitorul
intereselor petrolifere" nr. 465 din 1902, p. 3, intre zacamintele neogene din Muntenia pretinde ultima zones neogena care trece valea Buzaului e acea de la TegaCtslau, taiata prin scufundarea bazinului levantin de la Calvini. Pe marginea N.E.
a acestui bazin trece zona de la Catina, una din cele mai interesante, brusc intrerupta pe malul drept al Biscei Chiojdului".
148
www.dacoromanica.ro
cu cea de la Ploiesti
in muntii Buzaului, din care, dupa citiva ani, n-am mai gasit nici urmele
bisericii si a chiliilor, iar din elesteu a ramas doar o groapa fara pic
de apa. Ruinat aproape In intregime, am revazut si schitul Gavanu
din sus de Lopatarii cu focul nestins, care nu se capta spre utilizare,
Inca arzind in continuu in zadar.
Excursiile la manastirea Cheia din jos de Bratocea si toate celelalte din Buzau le faceam calare, imprumutind, pe timpul verii, calul
nazdravan al finului pops din Chiojdul cel Mare. Rareori, numai, familia din Mina ma insotea in caruta cu boi, In asemenea expeditii, cum
scrisesem din chirilica I-am predat spre publicare profesorului Grecu din
Cernauti, neavind timp sa termin editia critics ce planuisem prin corn-
dau reproducerea titlului ms. Tz., cit si alte pagini din acelasi memoriu.
149
www.dacoromanica.ro
XXXVI
S. T. R.
Cea mai concreta realizare a hoinarelilor mele, datind din scoala,
continuate la Sinaia, dar mai ales prin excursiile de la Brand in EIvetia,
a fost infiirrtarea, impreuna cu prietenul Mrazec, a S. T. R. Locul infiin-
1.-nai bine reputata din regiune 5i se bucura ca si fiul sau, profesorul, de un foarte
bun renume, pe care nu-1 mai poate revendica tinarul C. C. Giurescu, care a
mostenit de la tatal sau conceptul istoriei romanilor ramasa nepublicata. Tinarul
cuvenite.
150
www.dacoromanica.ro
S. Mehedinti, L. Mrazec, G. Munteanu-Murgoci, Th. Nica, Al. TzigaraSamurcas, dr. A. Ureche, A. Vlahuta si M. Vladescu. Scopul S. T. R.
-era de a dezvolta sportul excursiunilor, de a Inlesni cunoasterea fru-
Iodoform (Dr. Ur.) ; Cobcirirea Bistritei pe plute de G. C. ; Cheile Brebului de Braileanu ; ginictia
Frigaras
Rucar de dr. Ratacitor ; 0
excursie tragica de V. Pop ; Malnufalul aspirantului excursionist de Ur. ;
Excursia .Stefan eel Marie de C. Calmuschi ; Valera Teheajenului de Murgoci ; Informatii sigure de Fonograf ; Aforisme seteriste de Urechia ;
Statutele si lista membrilor. Alte anuare mai voluminoase si mai frumos
La distanta de peste treizeci de ani, cu ocazia a celei a 25 ani-versare a U.F.S.R. (Uniunea federatiilor sportive romane) din dec. 1937,
1 Intemeiata sub pre$edintia principelui Ferdinand, S.T.R. i$i incheie activitatea prin publicarea pretioasei descrieri a pamintului romanesc de insu$i intemeietorul regatului roman. Societatea Turi$tilor Romani aduce prin aceasta publicatie
un omagiu de adinca veneratie memoriei aceluia care a $tiut, si prin fapta $i prin
pilda, sa fie cel dintii in cele mici ca $i in cele mari" incheie Introducerea publicata $i in bro$ura Din carnetul de turist at Regelui Carol I, Buc., Tip. G. Ionescu,
1915, I br. 4, 7 pp. $i 10 ilustratii. $i aceasta bro$ura, ca $i toate traducerile din
operele reginei $i ale principesei Maria au aparut anonim, fare indicarea tra-
ducatorului.
151
www.dacoromanica.ro
decernat medalia sportive Pentru merit" cl. II, ca si celor mai tineri
dintre sportivi !
XXXVII
INDUSTRIA CASNICA $1 ARTA NATIONALA
In afara de cronicile precedente a aparut de asta data, sub initialele mele numai si in liberala Vointa nationals, deoarece era vorba de
o reform& a lui Spiru Haret, la 7 oct. 1903 o dare de seams asupra
produselor scoalelor de meserii de curind infiintate. Observatiunile formulate acum mai bine de patru decenii, fiind valabile azi Inca, cred
ca scuza republicarea for :
Vointa nationala 7/20 oct. 1903. Industria casnica 0 arta natiOna/d.
Una din principalele preocupari ale conducatorilor neamului nostru
este, In imprejurarile actuale, crearea de not mijloace de productiune
si deci de imbelsugare a stratului taranesc. Ocupatia de capetenie a
taranului, agricultura, asa cum s-a practicat in decursul veacurilor, nu
mai este indestulatoare : pamintul sleit pe de o parte reclama o cultura
mai rationale si mai intense, iar populatiunea pe de altA parte tot sporeste pe cind insa masinile si felul nou de cultura reduc mereu intrebuintarea bratelor. Ocuparea cu folos in alte directiuni a bratelor este
una din marile probleme ale timpului.
Calauzit de aceste idei, d. Haret, ref ormatorul legei Instructiunii
publice, a creat pentru populatiunea rurala scolile elementare de meserii
si agricultura, in care se capata in mod practic cunostintele necesare
pentru o cultura mai sistematica a pamintului si se formeaza tot felul
de meseriasi.
clasei taranesti, ele trebuie sa practice si sa perfectioneze mai ales meseriile de care aceasta class are nevoie, aratind mijloacele cele mai economice de productiune.
152
www.dacoromanica.ro
Astfel numai se va da o extensiune de adevarata industrie producerei restrinse de azi. Pe cind in starea actuala rarii sateni care continuind meseria parinteasca, se marginesc sa lucreze numai pentru satisfacerea necesitatilor for proprii sau a citorva consateni, meseriasul for-
153
www.dacoromanica.ro
Asemenea expozitii de parade se apropie de metodele azi discreditate ale vechilor dascali, care, in vederea examenelor, se sileau sa
invete pe copii recitirea mecanica a unor poezii in dauna altor studii
niai folositoare, in categoria acestor lucrdri de circumstantd intra casetele de fier, cu si fara sonerie, coliviile de lux, surubariile mestesugite
si alte articole cu care se falesc citeva scoli elementare, desi asemenea
lucrari trebuiesc lasate pe seama scoalelor superioare de arte si meserii.
Obiectele de o intrebuintare mai rare nu trebuie sa ocupe in programul
scolilor elementare un timp ce s-ar putea mai bine intrebuinta la faurirea uneltelor mai uzuale si necesare la Cara.
Impresia aproape generals este Ca productiunea acestor scoli este
Area mult reglementata dupa programe si mai ales modele straine, avindu-se foarte putin in vedere adevaratele cerinte locale si materiile prime
de care clispunem.
mobile copiate dupa izvoade secessioniste sau a pretentioaselor dar banalelor ornamente sculpturale cu motive clasice sa se lucreze mobile simple
cu caracter romanesc, adica de lemn alb cu incrustatiuni de ornamente
geometrice usor colorate, care de altminteri se armonizeaza perfect cu
odaile varuite, cu velintele, stergarele si celelalte obiecte ale unei gospodarii romanesti. Exemple reunite de asemenea mobila romaneasca se
vad in interesanta si ,pretioasa sectiune a produselor industriale casnice
acest stil,
Sintem Inca in ceea ce priveste acest articol, ca si multe altele, tributarii Brasovului, pe cind am putea foarte bine sa ni le procuram singuri.
Nu e -cle ajuns, o repetam, ca in aceste scoli sa se lucreze bine
si frumos orice. ci trebuie ca productia for sa fie indreptata dupa
-cerintele noastre reale si conform unui ideal mai inalt. Pentru a preciza mai de aproape criticile aduse si a lamuri niai bine dezideratele
formulate, sa citam uncle exemple : la scoala inferioara de agriculture
si meserii din Armasesti am observat ca se lucreaza, in divizia fetelor,
broderii subtiri pe pinza de Holanda, se fac uncle modele si inutilele
monograme asa de obositoare pentru ochi. Nu ar fi mai de folds ca in
asemenea scoala sa se indeletniceasca copilele in mod cu totul exclusiv
numai cu frumoasele alesaturi romanesti sau cu tesutul scoartelor si
velintelor atit de apreciate odinioara pentru soliditatea si frumusetea
for si pe care din nenorocire, tocmai din cauza lipsei de productiune,
be inlocuiesc fabricatele straine inferioare ca infatisare si calitate.
www.dacoromanica.ro
mai lesne, asigurindu-si totodata un cistig mai sigur decit din broderii.
Aceeasi observatiune se aplica si scoalei din Curtea-de-Arges, care de
altmintrelea este una din cele mai bine organizate si inteligent conduse.
Olaria se fabrics acolo, desi ireprosabila in ce priveste calitatea,
nu corespunde insa unor adevarate trebuinte. Frumoasele vase cu forme
moderne nu vor gdsi decit putini cumparatori, in afara de vizitatorii de
expozitii si rarii amatori din rase, caci clasa tardneasca, in vederea
-careia s-a infiintat scoala tine Inca la olaria sa traditionald. 5i cu drept
uvint taranul preferd, acestor vase modernizate, ulciorul cel vechi care
altele straine, traditia for insa a ramas descul de vie pentru a fi usor
improspatata prin mdsuri inteligent aplicate. Neaparat insa ca si in
155
www.dacoromanica.ro
aceasta privinta nu trebuie ca, orbiti printr-un nemasurat orgoliu national, sa respingem tot ce este nou, dezgropind fara deoscbire formele
vechi si disparute.
Orice reimprospatare sau cultivare a traditiunei sa fie bine moti-
mai ales la acea din regiunea muntilor, mai ferita de nefastele influente
straine. Cu parere de rau trebuie sa constatam ca, in genere insa gustul
marelui public este astazi dezorientat, cu totul zapacit in urma atitor
amestecuri de stiluri si necontenita fliactuatie a modei. Ca o prima
datorie ni se impune dar ca Inainte de orice alta Incercare de redesteptare si dezvoltare a artei populare sa restabilim vechiul ei domeniu,
asigurindu-i consideratiunea de care pe drept se bucura odinioara.
Dupd ce vom fi adunat elementele azi razlete ale artei pamintene
si dupa ce ne vom fi familiarizat cu spiritul manifestarilor ei, atunci
dam o noua si mai larga desfasurai e.
numai vom putea Incerca
Plecind de la motive bine cunoscute si de la modele $i tehnice bine
studiate, adica parcurgind calea cea batatorita in decursul veacurilor
mai mult gustul publicului si de a discredits chiar miscarea de redesteptare. Proba ne-o da scoala de ceramics din Tirgu-Jiu, ale carei produse se pot vedea in Expozitia Societatii de stiinte. Daca ne permitem
a atrage atentiunea conducatorilor acestei scoli asupra gresitei directiuni ce ni se pare ca au luat, o facem condusi numai de dorinta de
a putea spune in viitor numai bine despre aceasta Intreprindere, care
prin munca neobosita si frumoasele ei incercari merits lauda si stima
tuturor. Dar si aci avem de Inregistrat prea marea predominare a f ormelor straine, care sint nedibaci reproduse, si prea putind atentiune
pentru modele romanesti. Tendinta de a se transporta pe vase ornamentele de pe oua, sau chiar hrisoave este foarte laudabila si ne indica
nesfirsitele variatiuni ce ni se rezerva pe aceasta tema.
Pentru a crea ceea nou trebuie Inca mai multa pricepere si mai
presus de toate o mai intima familiarizare cu ceea ce numim simtul
156
www.dacoromanica.ro
artistic propriu poporului roman. Modelele expuse sint sau prea incarcate si deci confuze si obositoare sau suparatoare la vedere din cauza
nechibzuitelor combinatii de culori, a alaturarii de tonuri care nu se
impaca si pe care de altminteri nici nu le intilnim in vreun motiv vechi.
Caracteristica artei populare este tocmai cumpatarea liniilor, armonia
toriurilor care ii dau acea simplicitate si seninatate impunatoare, care
deseori o apropie de cele mai frumoase exemple ale artei clasice. Asemenea fundamentale calitati trebuie cu sfintenie pastrate. De aceste
principii sa se conduce tinerii elevi ai scoalelor de arte si meserii."
XXXVIII
STAVROPOLEOS, MUZEU NATIONAL
Planuita restaurare a bisericutei Stavropoleos, pe la sfirsitul anului 1903, mi-a dat fericitul prilej de a reveni asupra temei Muzeului
national,. de care fara intrerupere eram obsedat, desi, arum mai mult
ca oricind, dupe incheierea proceselor-verbale, mai sus mentionate, nu-mi
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
sar de a reda
acestui veac.
aci in
Romania :
159
www.dacoromanica.ro
incit ne este rusine chiar sa le pomenim. Dintre acestea din urma, din
fericire tot mai putine la numar. sint in genere a$ezamintele noastre
artistice.
Aceasta trista stare de lucruri era indeobste cunoscuta ; obositi Insd
160
www.dacoromanica.ro
contrasteaza cu optimismul si sentimentul de multumire al datoriei implinite, ce respira din restul volumului.
Dar tocmai din cauza acestei prea disproportionate inferioritati in
care se afla actualmente artele fats de celelalte ramuri ale invatamintului
public, cred ca va urma si pentru ele, in eel mai apropiat timp, o epoca
de cultivare mai serioasa ducind la inflorirea lor. Caci o data cu edifirthl invatamintului public s-a inaltat din ce in ce mai maret, si a rasdupa cum cu satisfactie
rait silintele celor ce au lucrat la dinsul
constata d. Haret
..si s-a rezolvat problema cea mare care absorbea
toata atentiunea ministrilor, se va da desigur toata atentiunea si ingrijirii
artelor, care singure au ramas in parasire. $i pentru prepararea spiritelor in acest sens, pentru a ne scoate din nepasarea in care ne aflam
fats de arta romaneasca si a ne imbarbata 5i mai mult in reabilitarea ei,
d. ministru nu ne ascunde nimic, ba, din contra, ne biciuieste cu adevaruri pe cit de dureroase pe atit de rusinoase pentru noi. Intr-acest scop
desigur, d. ministru se multumeste cu afirmatiuni lapidare ca urrnatoarele : Invatamintul artistic este rudimentar ; lumea noastra artistica nu are incurajare ; muzeul si pinacoteca vegeteaza, gramadite in
niste localuri imposibile, lipsite aproape de orice mijloace de inavutire*.
Patruns de insemnatatea si sinceritatea acestor constatari, de a caroievidenta, in calitate de profesor la ,scoala de arte frumoase, am avut
printre cei dintii care impreund cu d-sa si din plind convingere doresc,
ca : sa se is cit mai curind masuri pentru a se da scoalelor si muzeelor
niste localuri 5i instalatiuni mai, demne de tara ; sa se mareasca fondul
pentru inavutirea muzeelor, dar mai cu seamy sa se dea institutiunilor
artistice legi, care be lipsesc cu totul, pentru a se organiza o data*. Paralel dar cu actiurea oficiala ce-5i propune inalta autoritate scolara si in
vederea bunei reusilte a campaniei deschise, cred ca este de datoria fieca'ruia, sa aduca contributiunea sa la prepararea opiniei publice in acest
sens.
oficiala, dar mai ales prin initiativa particulars, se nasc si se sustin marile
www.dacoromanica.ro
iar
finite, singurele depozitare ale cult:rei si artei pe atunci,
noi, pretinsi esteti, sa nu fim oare in stare sa sustinem prin mijloacele
noastre nici o manifestare a artei contemporane ! In voluminoasa carte
de aur, a Casei Scoalelor, sint inregistrate atitea portrete si nume odinioard obscure, care au trecut la nemurire prin daniile mici si marl, ce
au facut pentru raspindirea culturei in popor ; fara ca pins acum, cu
singura exceptie demna de semnalat a generalului Mavros, nici o alta
donatiune sa fi imbogatit muzeul sau scolile de arta din tars. Satele cele
mai departate isi tidied biserici prin benevola noastra contributie a
orasenilor, adesea luata sub forma de loterie,
pe cind in capitala nici
una din institutiile artistice nu-si are local propriu.
Modesta Asociatiune pentru literatura si cultura poporului roman,
de peste munti, clacieste prin subscriere publics o casa nationals" pentru
adapostirea nediscutatelor dovezi etnice ale fratilor din Ungaria si Transilvania ;
iar noi, cei din Regat, ne jucam d-a pdpusile, ce cu mare
seriozitate expunem in local-al care a servit monetariei statului, in vremuri mai bune.
fi, dupa cum afirma d. ministru al culteler, una din cauzele stagnarii
artei, nu, desigur, aceeasi a fost vina in trecut. Statul si-a indeplinit,
mult mai mult decit credem. datoria : s-au votat si cheltuit multe milioane, a caror exacta intrebuintare imi rezery sa o dau cu alts ocazie.
Si de s-ar fi cheltuit indoit si intreit, tot cu nimic ne-am fi ales !
1 62
www.dacoromanica.ro
XL
EXPOZITII DE PICTURA
www.dacoromanica.ro
au adus, fiecare prin arta sa, aceleasi imnuri de inaltare patriei co-
mune... (In cronica din 29 ian. 1904 reveneam asupra acestor potriviri
intre pictor si poet.) Caci pictorul a eternizat, ca nimeni altul, pe Oranul roman nedespartit de carul lui cu boi, incarcat pind in virf cu belsugul rodului de la camp ; alaturi de el rasare, in toata a ei seninatate,
femeia de la tara, zvelta si gingasa in costumul ei national, purtind cu o
gratie anted' ulciorul cu apa pe cap, sau tasucind pe fus, cu nu mai putina eleganta, firele de ling alba din caier. In alte tablouri, inspirate pared
anume de Alecsandri, ne arata cum :
maestrului
www.dacoromanica.ro
picturii sale. Dovada, interesantele sale desenuri, din anii din urma din
Algeria, care intrec cu mult sfortarile sale coloristice. Mi-aduc aminte
entuziasmul ce i-au produs desenele si gravurile lui Diirer si Cranach 12
care le admira:m impreuna cind, la Munchen, ii aratam plansele dupa
care imi preparam doctoratul. Inriurirea acestor maestri si predominarea desenului in chiar picturile sale se poate urmari ping in cele din
urma din lucrarile sale. Cred chiar ca el a pacatuit pardsind lucrarile de
www.dacoromanica.ro
trata prin largile sale compozitii : Piinea cea de toate zilele", Inmormintarea unui granicer" ce ne aminteste pe Segantini, sau Svinturarea
porumbului", in care partea coloristic& nu e mai prejos ca in splendidele
sale peisaje de toamna. Patruns de principiile marilor promotori ai pieturii moderne, Verona e preocupat numai de partea fundamentals a lucrurilor si fiintelor", ceea ce cla valoarea deosebita lucrarilor sale. Sentaneitorul din 16 martie 1903, adica critica Expozitiei Tinerimei artistice"
(reprodusa, cu ilustratii in Arta in Romania, pag. 206 in care sint trecute
operelor principalilor expozanti).
Ilustratiile Evangheliei de la Curtea-de-Arges ale reginei Elisabeta
si lucrari decorative ale principesei Maria, dau expozitiei Tinerimei artistice" un prestigiu ce se rasfringe asupra tinerii societati al care" mai
selor verre flambe" colorate ale lui Emille Calle din Nancy sau ale
concurentului Daum, precum si produsele minunate ale manufacturii
regale de portelan din Copenhaga, sau ale lui Ginori din Florenta.
166
www.dacoromanica.ro
XLI
www.dacoromanica.ro
tinta de a se ridica pina la aprecieri mai generale, ciopirteste textul catalogului sau omite tocmai partile cele mai insemnate denaturind valoarea
colectiunilor din interesanta colectie particular& a doamnei Maria CapsaIstrati, nu citeaza decit niste carti de vizita" si nu pomeneste splendida
colectie de rotocoale de smalt ce ornau odinioard bisericele lui Stefan
www.dacoromanica.ro
afirma profesorul Adolf Bartels, in a sa, de curind aparuta lucrare Kritiker u. Kritikaster. Bartels adauga <<Acei care intrebuinteaza mijloace
necinstite in criticele for ar trebui goniti cu biciul din domeniile in care
se amesteca.. Adaug ca chiar Boileau, din epoca nu tocmai nepoliticoasa
a lui Ludovic al XIV-lea a aprobat asemenea procedee si dupa exemplul
lui voi repeta si eu .J'appelle un chat, un chat et Patrascu un friponn.
Celelalte inexactitati debitate de N.P. nici i u merita, sa fie combatute.
Mentionez numai Ca numirea mea ca profesor la Bele-Arte, ce mi se contesta ca ilegala, s-a facut conform art. 103 din legea in vigoare, fiind in
unanimitate recomandat de Cornisiunea instituita anume, dupa cum reiese din aciresa de numire nr. 776 din sept. 1901."
XLII
PARAZITII ARTEI : N. PATRASCU-COSTIN
timul numar din Revue des deux Mondes (1 martie c.) intr-un articol
intitulat Critica de arta in coaditiuntle ei actuate de Emile Michel, membru al Academiei de arte frumoase din Paris, constata ea foarte adesea :
4.aceia care nu au reusit in alte ramuri, se improvizeaza critici de arta,
trudinciu-se sa ascunda completa for ignoranta prin indrazneala unor
169
www.dacoromanica.ro
firmatiuni hotaritoare. Adevarati critici de arta, adauga el mai departe, nu pot fi decit aceia care sint preparati pentru aceasta sarcina
in urma interventiunilor si divulgarilor din partea instantelor judecatoreti. In asteptarea ca .si in privinta d-lui Patrascu opinia publica sa-mi
dea satisfactie deplina dupa cum am avut-o fata de Bogdan-Pitesti si in
alte imprep.irari, ma vad nevoit a ma ocupa de cazul, atit de caracteristic,
al criticului Patrascu-Costin. Exemplul este de altminteri nu se poate
nevrednicului, care a incercat de toate, fara sa fi reusit in ceva. Licentiat in drept in 1884, incapabil insa de a-si citiga existenta ca avocat,
d-sa cauta un refugiu la Ministerul afacerilor straine. Dar nici in cariera diplomatic& nu se poate mentinea : trimis in 1889 la Paris, e pernutat dupd citeva luni la Constantinopol si curind dupd aceea, in 1892
dupa ce trecuse si prin Vien, el este in fine definitiv scos din cadre.
Scurta sa trecere pe la legatiunile noastre din strainatate a lasat oele
mai hazlii amintiri, caci numeroase sint poznele care au ocazionat retragcrea sa. Intors in tara ex-diplomatul nostru incearca sa urce searile
'Universitatii, inaugurind un curs liber de literatura, pe care insa, din
cauza lipsei de auditori, e nevoit sa-1 suspende. Acelasi sucoes 1-a avut de
lauri, d-sa nazuieste tot mai sus : in 1899 se inscrie printre candidatii la
catedra de literatura romaneasca de la Universitatea din Bucuresti. Comisiunea, lard chiar a mai discuta aceasta candidature indrazneata dar neinterneiata, Ii respinge. D.P. insa reapare cu aceeasi cerere in 1900 si apoi
in 1901, avind bineinteles acelasi succes, ca si intlia data. $i data azi nu
'mai poate candida la Universitate, nemaifiind catedre vacante, d-sa este
:insa vesnicul candidat la Directiunea teatrelor sau a Conservatorului.
:170
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
neadevar.
Scotind dar din cauza pe fostul meu elev, implicat pe nedrept, reviu asupra primului articol din Lit. si arta rom., analizind partea introductiva a carei paternitate si-o asurra, fara rezerva, dupa cum am vazut,
d. P. ping in prezent ; desi foarte posibil este ca, in urma rindurilor de
fats, sa revie si .asupra acestei cavaleresti hotariri. Iata citeva din <-(neculaizmele ascunse in acea introducere : -Prin condeiul si obiectele de
masa ale lui Alecsandri, revedem (d. P. 1-a mai vazut tot prin condei ?)
pe poet scriind versuri in casa lui de la Mircesti. (aiurea nu scria cu
condeiul) ; prin portretul lui Kogalniceanu de la 1864 (numai pe acela,
ce pacat !) 41 auzim (era poate portretul in fonograf) vorbind in Camera
in chestiunile maxi de atunci ; prin urna in care s-a votat alegerea lui
Cuza, revedem (desigur ca numai d. P. are o asa de nazdra."vand conformatie a ochilor) pe domnul Unirei, si asa mai departe...,,-. Pacat ca nu ne
da intreaga lista a halucinatiunilor sale, foarte asemanatoare de altfel cu
a unor bolnavi, care de obicei se interneaza cind ajung in asa ,hal. Opresc
aci citatiunile, deli mai sint si alte -neculaizme. ; imi place insa sa am
rezeyve, si-1 avizasem despre aceasta, in primul meu articol, pe d. P., dar
nu am fost crezut
www.dacoromanica.ro
p. 200) si nu-si aveau deci locul, inca si mai putin, intr-un articol de
revista. E, pare-se, un facut sa nu ai niciodata dreptate, d-le P. ! Si iata
cele 5-6 scrise de d-sa (de mine adica) in Epoca si anume articolul
intitulat Stavropoleos, imediat urmator celui de care e vorba mai sus-.
Adevarul este ca. articolul Stavropoleos a aparut la 17 nov. 1903, tar eel
asupra Expozitiei retrospective la 16 ian. 1904, In acest rastimp au mai
aparut alte patru articole si anume la 11, 18 si 25 dec. 1903 si la 5 ian.
a.c. Cum ramine dar cu -imediat urrnator., e adevarat sau minciuna,
d-le P. ? Cauza, insa, pentru care d-sa alege tocmai acest articol si nu
altul, mi-o pot lesne explica si fara concursul d-lui P. Iat-o : la articolul meu Stravropoleos imi promisese inca de mult un raspuns, un domn
scrise asupra bisericei Stavropoleos ; sub forma in care le prezinta d-1 P.,
criticele se schimba in caraghioslicuri. Astept dar ca ele sa fie mai demn
www.dacoromanica.ro
stare sa prefaca adevarul in minciuna, dupd cum cu prisosinta am dovedit, fats chiar de cele tiparite, ce nu este posibil sa Lea d-sa cu niste
note manuscrise ale elevilor mei !
al meu, caci numai asa va putea invata ceva, data capabil mai este.
'strati in urma primului meu articol contra d-lui P., ma simt neatins
de criticele josnice ce mi s-ar aduce de altii, de felul d-lui P.
La toti insa voi raspunde dupd cum merita".
XLIII
IARASI STAVROPOLEOS
Rasguns arhitectului Mincu
www.dacoromanica.ro
martie trecut.
Dintre punctele ce zisul articol aduce in discutie, voi lasa cu totul
neatins pe cel relativ la polemica mea cu d. Patrascu. Acestui din urma
ii voi raspunde cu alts ocazie, in tonul si cu argumentele ce anume i se
cuvin. S ma ierte dar d. Mincu, daca am cu totul alts masura pentru
discutie si pe altii .dintre colegil si prietenii* sai, ne asigura chiar de.perfecta identitate de pareri ce au avut cu totii asupra curioasei aprecieri si propuneri a mea. Am controlat dar si eu parerile .oamenilor
competenti>,-, fireste numai intrucit acestea sint tiparite. In a cui favoare
evin ele de cele mai multe ori, se va vedea mai la vale. Iata dar pentru
ce am fost nevoit sa amplific raspunsul meu cu atitea citatiuni.
D. Mincu se sprijing pe spusele colegilor sai, eu ma voi referi numai la
cele scrise, caci verba volant, Si daca voi cita mai ales pe prietenii
d-sale, o fac nu atit pentru a ma sustine pe mine, cit pentru a pune in
evidenta curioasa ..identitate de pareri a specialistilor nostri. Fad de
coalitia d-lui Mincu, eu imi asum tot singur raspunderea afirmgrilor
melet. Autorii straini ce am invocat nu sint nici prieteni ai d-sale,
nici indispusi in contra-mi, deci impartiali. Mai tin sa declar de la
inceput cg, nu pot admite ca exact rezumatul articolului meu facut
de d Mincu. Procedeul sau de a face citatiuni, ii este cu totul particular : desprinde parti din propozitiunile cele mai departate, contopindu-le laolalta. Si cu toate ca lipseste once legatura logics intre ele,
d-sa formeaza un sistem de argumentare, care, fiind al sau, nu mai ale
nici o asemgnare cu gindul original. lata un exernplu : in prima parte
a coloanei a 5-a din raspuns se gasesc combinate la un loc crimpeie
din urmatoarele rinduri : 111 -I- 118 130 -t- 161 + 233, legate intre ele
prin adausuri de conjunctiuni. far la sfirsitul acestui mozaic, al carui
autor insa nu mai sint eu, se exclarna : <<iata ce a vazut d. Tzigara,
privind din perspectiva sa mai generals !* Recunosc totusi ca d. Mincu
www.dacoromanica.ro
de vedere artistic*. Eu nu ma stiu vinovat de asemenea crima. Articolele mele ma disculpa de atari acuzatiuni.
Cind nu combina, d-sa adauga pur si simplu. Exemplu : eu mentionez o singura data turnul Coltei, intr-o enumerare, lard a-i atribui
treun calificativ i lard a ma servi de el ca termen de comparatie.
D-1 Mincu insa, nu fard o ironie subtire imi atribuie de mai multe on
alaturarea ca as fi stabilit intre Stavropoleos si turnul Coltei, falnicul
si mult mai importantul monument al d-lui Tzigara*. Asemenea calificative nu se gasesc, o repet, in articolul meu. Ele se datoresc numai
imaginatiei bogate a d-lui Mincut.
Dar sa trecem asupra acestor chestiuni pur formale ; ele se pot
atribui unor simple distractiuni, fara alts intentiune rea. Caci in alte
cazuri, din contra, sub aparenta de a ma combate, d-sa ma confirms.
Astfel pentru d. Mincu, Stavropoleos este uitima manifestare a evolutiei artei pamintene*, pe cind dupa. mine <<locul ce i se cuvine* intr-o
insirare sistematica a tezaurilor artei pamintene, este -ainspre sfirOtul
lungei serif a acestora),. Intelesul nu e oare acelasi ? Mai are nevoie de
a ma combate, pentru a spune atelasi lucru ?
Deosebire exists, intr-adevar, asupra evoluarii bisericutei. D-sa
pretinde ca ne gasim inaintea unei reputatii care a ramas mai jos de
importanta artistica a cladirei*, iar eu, ca avem a fate cu o supraevaluare, o reputatie exagerata, fara ca pentru aceasta sa micsorez meritele
eale ale rnonumentului. Pe linga argumentele si citatiunile aduse alts
data, voi adauga acum si exagerarile unui confrate chiar al dlui
Mincu. D-1 arhitect P. Antonescu, vorbind de Stavropoleos, ii atribuie
in repetate rinduri calificativul de glorios* evocind chiar son vieil
air de glorie*2.
www.dacoromanica.ro
citeaza bis. Stavropoleos .ca unul din principalele trei puncte din drumul facut de arta bizantina in tara munteneasca., D-1 Gabrielescu (op.
cit., p. 11) este si mai lamurit : ..Arta la romani era curat bizantina ping
in secolul XIII si s-a p'astrat madificindu-se dupe vremuri si potrivit
gustului local pins in sec. XVIII-lea. La pag. 17 adauga : ..(de la jumatatea sec. al XVII-lea arta romans incepe a lua o noua transformare prin
influente venctiene, epoca care tine pins la jumatatea secolului al
XVI1I-lca, aceasta epoca a avut mai cu seams inrirurire in tara romaneasca si dupe o durata de un secol, se terming cu biserica Stavropoleos. Aceeasi parere e impartasita si de d-1 arhitect Sterian (Despre
restaurarea monumentelor istorice, Iasi, 1889, p. 8). D-sa precizeaza :
<,Stavropoleos ne prezinta uimitoare asemandri cu arhitectura /ombardorenetianci.. Si fate de aceste diferite denumiri, din care
curioasa
.identitate de pareri !=.
nici una nu se potriveste cu stilul romanesc
al d-lui Mind, nu este oare nimerit nurnele de stil eterogen.-, in opozitie cu cel -bi?antin purer, ce eu am dat acestui amestec de bizantin alterat prin influente italiene ? De stil romanesc, sadea, aplicat la cladiri
importanta bisericutei, din punct de vedere artistic. Eu am dat precadere decoratiunei picturale. D-1 Mincu nu admite de loc aceasta preferinta a mea. Dezvolta chiar o teorie intreaga, bazata pe generalitati, pentru a ne convinge de neintemeierea si enormitatea spuselor mele. Caci,
1 C. A. Romstorfer. arhitect : Die moldauisch-byzantinische Baukunst, pag. 3:
Einer der jungsten Zweige des byzantinischen Stiles entfaltete sich erst gegen Ende
des 14 Jahrh., and zwar in den ehemaligen Donau fiirstenthilmern, insbesondere
in der Moldau, u. trug bis ins 18 Jahrh. hinein bescheidene, aber eigenartige
177
www.dacoromanica.ro
dica insemnatatea intregei cladiri. Arabescurile ce inveselesc fatada exterioara, sirul superior de medalioane cu portrete d-ale sfintilor ii dau un
inele bizantinismului, argumentatia generals a d-lui Mincu princle. Crieine insa a studiat un tratat elementar de arta bizantina, e izbit de neintemeierea afirmatiunei aplicata la cazul nostru. Desi pentru acesti putini
la nurnar nu mai e nevoie de not probe, totusi cred necesar sa documentez opinia mea. SA' ne referim dar la specialist. D-1 Charles Diehl, profesor de istorie si de arta bizantina la Sorbona, in studiul sau Ravenne
explica (pag. 3) opozitia intre arta clasica si cea bizantina, lamurind tocmai confuziunea d-lui Mincu. Ascultati : .Jadis dans l'architecture classique, la decoration demeurait subordonnee a l'harmonie generale :
chaque membre de l'architecture concourait a l'effet de l'ensemble. Maintenant (este vorba de arta bizantina) la decoration existe par elle-meme
www.dacoromanica.ro
exista, mai des decit s-ar crede, intre d-1 Mincu si mine. Cu colegii
d-sale, din contra, it gasesP din nou in Contrazicere, chiar si asupra
chestiunilor pur tehnice. Pe rind d-1 Mincu mentioneaza in cursul articolului sau statea Ingrijitoare de soliditate... subreda eonstructie cu
zidUrile crapate de vreme si aproape fare
confratele sau
d. Antonescu, pretinde ca bisericuta este Inca zdravana si s'anatoasa elle
est encore assez bien portante..., riante et belle etc., etc.
Si iarasi cind d. Mincu crede ca .adaosul de greutate al acoperisu-
179
www.dacoromanica.ro
acestea, mi se afirma ca alts data d. Mincu nu era cu totul contra mutarii bisericutei. Dovezi se gasesc, pare-se, chiar in corespondenta d-sale
cu ministerul. Deosebirea ar consta numai intr-aceca ca, pe cind eu propun mutarea in bloc, d-sa \To:a sa o descompuie, si din elementele vechi
sa o recladeasca aiurea. SA fie oare adevarat cele ce se spun ?I
Nu voi incheia inainte de a mentiona singurul punct in care, fara
nici o restrictie, d-1 Mincu are dreptate. <<Comisia de experti nu a avut
fiinta, e adevarat. Insarcinarea de a studia biserica s-a dat d-lui M'ncu
Anul 1904 a fost mai mult ca oricare altu'l sub auspiciile Coroanei.
www.dacoromanica.ro
Balului
restrinse. Rinduiala acestor serbari era aproape invariabil : in sala tronului splen-
181
www.dacoromanica.ro
fa ut-o cu prilejul cuvintarii sale din 21 martie 1904 in duminica Flo riilor, la Academia Romand, redata in placheta Nicopole 1877. Plecind
de la participarea stramosului sau Frederic de Hohenzollern, intemeietorul easel sale, al'aturi de Mircea cel Batrin contra sultanului Baiazed,
fa cetatea Nicopole de pe Dunare, regele ajuns la luptele pe care el le-a
this contra aceluiasi dusman in 1877, avind ca fericit rezultat independenta tarii sale, emotionat pind la nevruta oprire a graiului a fost regele,
amintindu-si apoi de ultima sa vizita a cimpului de lupta de la Plevna,
uncle Mitropolitul de Vrata, aratind cimpul de lupta unde zaceau cei
ca.uti iviti inaintea lor: .Sculati-va, voinicilor, ca a venit regele vostru
sa va multumeasca pentru jertlele voastre". A Post o zi mareata. pentru
Academia Romans, ca si pentru insusi Cuirintatorul si presedinte, ca si
pcntru norodul entuziast care i-a sorbit cuvintele 2.
1 M. Sthor. sculptorul Casei_regale. adus din primul an 11 domnlei de is
Sigmaringen, unde tindrul print lucrase in atelTerul maestrului. Luf Sthe5r se datorau numeroasele mobile sculptate din palatul din Bucuresti si din Castelul Fele*
cu supravegherea construirii caruia a fost insarcinat sculptorul, bucurindu-se de
tocrta increclerea personals a regelui.
2 Regele, in cuvintarea sa, a fost de o rare sobrietate, n-a spus. de$i scrie iu
memoriile sale, cum dupd ce incarcat de glorie prin predarea lui Osman Pap,
vr nd sa ajunga la aceea$1 cetate a Nicopolei, in ziva de 10 22 dec. 1871,..pe un
ge cUrritillt caluT sau se zburlea, ferindu-se sa cake pe nenumaratele lesuri de
tuici dar $1 de romani ce zaceau sub troienele de zapada... $i cite alte amintiri
tragice si. Indurari din partea affafilor, care-I rugasera sa treaca Dunarea, in
ajutorul lor. n-au fost relevate, de teams sa nu i se opreasca $irul povestirii de
durere sau de indignare ! Caci data cunoscut este ca, dupd trecerea prin Bucure$pi
a tarului, marea imparat:e ceru prechrea arma"ei romane, la care el raspunse ca
armata sa se lupta, dar armele nu depune, mai putin $tiut este Ca intr-o casa. din
Ploiesti se adunase cniar mobila din Rusia pentru proiectata re5edinta imperials.
0 afirm aci. caci mi-a fost dat sa mai vad farnasite din mobila adusa cu ass
perficla destinatie. Inca o dovada de neschimbata lealitate $1 buns credinta a
vecinlor de la rasarit. De care el, ca $i marele sau predecesor Stefan eel Sfint,
pins la moarte s-au temut.
182
www.dacoromanica.ro
carui fauritor se simtea. Oficialitatea si poporul erau sub vraja entuziasmului stirnit de mindra armata defilind in haine de sarbatoare sub soa-
nioarA prin barbdtia 5i sacrificiul carora pe cimpiile inzapezite ale Bulgariei s-a cistigat independenta tariff. In inaltatoarea atmosfera a zilei de
www.dacoromanica.ro
Tot ca student mi-a fost hardzit sd-1 mai vad pe suveran cu prilejul vizitei sale la muzeu. unde a dat acea spirituald dar usturatoare
replied infierbintatului Tocilescu, dupa cum am ardtat. Despre acelasi
impetuos profesor regele mi-a spus nu farce umer ca asa tare s-a plins
impotriva mea incit er hat geschwitz u. es war kohl in der Stube",
Prin numirea la Fundatia regala, singura in tars pe atunci $i prin
inclvderea in protocoIul Palatului care, in afard de unele obligatiuni
rnondene ca prezentarea la festivitati i prezentarea la plecarea si la so-
Din scriscarea nr. 353 din iulie 1903 etxrag urrnatoarele despre
audienta $i dejunul mcu la Peles : am. vorbit de copilul ce-1 asteptam,
spunind ca preferam sd fie un bdiat iar sotia mea astepta o fetita, reg'na fiind de aceeasi parere.
La conversatia asupra pldcerii educarii propriilor sai copii a luat
parte $i regele. Apoi lungd expunere reginei asupra tezaurului de la Pietroasa. Regele de asemenea s-a intretinut cu mine o jumatate de ord.
Plecincr. mi-a dat mina intreaga, semn de mare _gratie. Cita importanta.
se punea pe gestul masurat a7 regelui, dind de la un deget mina intreaga,
dupa gradul sau de mulfurnire, reiese $i din Prima audientel la Regele
Carol I, istorisita de arhiepiscopul R. Netzhamme, in Convorbiri, martie-aprilie 1932, reproduse $i in Din viata regelui Carol I, 1939. p. 210.
D-abia plecasem si un lacheu veni $i ma chemd din nou la regina. Vorbirdm cloud ceasuri si regina ma insarcind cu publicarea noii sale opere.
Am fost rctinut si la muzica $i azi am fost de am fotografiat la Dalai".
Din alter scrisoare, mai veche, extrag : La 20 iunie 1902 venind la
Sinaia sa-mi iau ziva bund de la vaduva Mite Kremnitz
Vara intentie de a ma inscrie la Castel
spre a evita obisnuita invitatie la d,ejun
sm intilnit pe regele pe drumul din padure spre Poiana Taoului,
unde i izitasem .mormintul doctorului Kremnitz. Oprit de rege, dupa
citeva cuvinte, el imi spune sd ma anunt aghiotantului de serviciu ca
lunId Bart^ la riejun. 1Yefiind pregatit, a trebuit sa imprumut redingote
violoncelistului Dinicu si pantalonii lui Dall'Orso spre a face fats exigentelor ccremonialului Curtii. Duper masa am fast retinut de regina la muzica si plecind m-a insarcinat cu grusse pentru sotia mea".
Ca document al acelui timp, cred nu lard interes a da aci menu .:rile
dejunurilor de la Castel Peles, frumos tiparite pe cartoane cu reprezentdri
diferite ale minunatei situatii a Castelului cu sirul Bucegilor in spate $i
la poale torentul Pelesului. Tata documentele Dejeuner du 27 juin
1904 Dotage 4 la Reine : Caviar frais et blinis : Escalopes de veau a
la jardiniere ; Mousse de foie-gras a la Weimar ; Olson et poulet rotis ;
Concombres i la crime : Salade ; Gateau et glace aux fraises ; Pailles au
fromage ; Dessert. Iar eel din ,11 iulie a.c. : Potage O'Connor ; Caviar
frais et blinis ; Dindonneau a la financiere ; Courges a la crme ; Fricandeau de veau roti ; Salade ; Gateau aux griottes ; Strawberry foel ;
rallies de fromages ; Dessert".
184
www.dacoromanica.ro
germand.
www.dacoromanica.ro
tala predomina, cu greu s-ar putea inchipui o mai fericita, mai armo-
bisericute de tara ce incinta sufletul prin traditia necorcita, prin naivitatea pitorescului specific national. lipsit de savante inriuriri strain ". Cu
regret trebuie sa constatam lipsa de stiri asupra maestrului fauritor
care, din indemnul priceputului si insusi artis Lului voievod. a combinat,
www.dacoromanica.ro
XLV
0 enumerare aci n-are rost. deoarece ele vor aparea succesiv, in articolole din reviste. in publicatiile Soc. de arty romaneasca de care m-am
servit si in prelegerile si conferinteie mele cu proiectiuni. Niciodata
n-am scris sau vorhit de lucruri nevazute. nebizuindu-ma pe fotografide care, dupa cum vom vedea, au indus in aa grosolane erori chiar
pe colegul profescr Teohari Antonescu.
Transilvania in primul rind, de unde in afard de multe costume
si obiceiuri romanesti am si achizitionat, mai tirziu, o intreaga biserica
de lemn, din jurul Clujului si apoi Bucovina m-au interesat indeosebi.
Despre nestematele tezaure din vesela grading" a publicat, mai tirziu,
in aug. 1913, savantul profesor Strzygowski in ziarul viencz Die Zeit
tin articol entuziast despre bisericile cu picturi exterioare pa care, exagorindu-le valoarea, le coriipard cu fatada de la San Marco din 'Venetia
si cu Domul din Orvieto. Exact ins'd este, dupa cum afirma neobositul
cerzetAtor al artei, c5. ceva asemanator nu ne ofera o a cloua tarn din
lume" ; articolul a fost reprodus, in traducerea rum. in By/. Com. Mon.
Ise, 1913, p. 128-131. Tot el, mare cunoscator al artei orientale, mai
sustine ca nu Athosul a predominat, ci ca, dimpotrivA, cultura mAnAstirilor bucovinene s-a repercutat asupra Sfintului Muntet.
Inca de la sfin,itul veacului trecut am fost atras de faima bisericilor si a artei laranesti din partea Moldovei de Sus. atunci sub dominatia straina. Semna lind ministrului Haret, intre altele, vinzarea colectiei
de tesaturi romanesti ale baronului Mustata, acesta mi-a raspuns ca ru
are fonduri pentru asa ceva !.
Prima mea vizita a fost la resedinta Marelui Stefan de la Suceava,
undo paznicul ruinelor, considerindu-ma austriac, ca si el, mi-a cedat
i In rnarea publicatie Die Oestcrreichische Monarhie in Wort u. Bild, a
apaut in Viena. la 1899, volumul consacrat Bucovinei cu articolul de Sb:era Si
S. Fl. Marian despre folclor Si Romstorfer si Kolbenhe3ei asup"a artei si bisericilor din r,giune. C. A. Romstorfer, arhitect. cons"rvatop al m numentelor din
Bu^ovina Si director al Scoa]ei de arta industrials din Cernaut'. i publicat la
Viena, in 1396, foarte interesantul sau studiu Die Moldawische-birn ninische Baukunst, I vol. fol. de 120 pp. si 10 planse cu numeroase ilustr tii din Bucovina Si
din Moldova si Muntenia.
187
www.dacoromanica.ro
oaspetii din Regat s-au putut infrati cu cei de peste hotare fara vreo
stinjenire din partea oficialitatilor locale. Cumintenia celor con$tienti de
drtptatea aspiratiunilor for a invins orice agresivitate ; -bath lumen se
Dindu-ne seama de greaua incartierare in Putna, am propus plecarea la Sucevita, staretultd caruia ii eram cunoscut din vizita din anul
precedent, dar el fiind retinut pentru priveghiul de seara, neputindu-ne
insoli. ne-a incredintat chile arbonclariei in asteptarea so irii sale.
Inghesuiti in doua trasuri cu greu aflate libere. am pornit spre Sucevita ;
Guvernatorul Bucovinei, in urma interventiilor chiar ale regelui Carol I,
a ingaduit libel a desfa5urare a serbarii cu caracter national religios.
2 Adaus din 1950: Azi cind cu toata asa-zisa revalorizare, opera lui Eminescu este asa de ciopirtita, $i tocmai cele mai caracteristice nationale as fost
eliminate, se impune a da textul integi al al Doinei, cea mai eruptiva si mai
profund emotionanta desteptare a poporului roman, intrecind cu mult chiar
cintecul blajinului Andrei Muresanu, ce nu trebuie uitat pentru serviciile adusela timpul sau.
188
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
de la Mina.
XLVI
In veacul eel not" intrind tot mai mult in virtejul luptei pentru
viata, obligatiile de tot felul se ingramadeau, carora vrind nevrind tre-
lia Pcoldur, mama -sotlei mete, cu care Nicu era deci var al doilea,
printr-un Arghiropol al carui neam isoricul nostru it cohora ping la
190
www.dacoromanica.ro
chinuri de maruntaie" de care se plinge finul meu. Caci aflind de iesirile din oral ce organizam in zilele de sarbatoare. mai multi profesori,
intre altii chiar rectorul Dimitrescu-Iasi si 0. Densusianu cerura s5
participe si ei la asemenca excursii ; de cele cloud zile do sarbatoare ale
cu ajutorul profesorului
ziva reginei
Sf. Gheorghe si Sf. Elisaveta
Coroiu, director totodata a Sf. Mitropoliei, care ne punea trasurile sale
intentionatul Popescu instalase scaune in lotcile cele strimte. Coco Dimitrescu, eel mai in vaza dintre noi, asezindu-se primul pe aceste improvizate scaune, pierzind echilibrul, cazu in apa, agatindu-se insa de scaunul
1 Orizonturile mele ; 0 viatd de om cf.a cum a fost, vol. II, p. 51, Bucu2 Sate si malistiri din Romania, Minerva, Buc., 1905 de N. Iorga, p. VIII.
Plansele de la Snagov sint dupa fotografii de Al. Tzigara-Samurcas, imi pare
rAu numai ca imprejurarile nu mi-au ingaduit a da mai multe si mai thine'.
In brosura lui E. Mihaileanu asupra Snagovului, cu instalatiile cele noi aleprimarului Dobrescu sint reproduse doua fotografii ale mele din 1901 ; la p. 17
este redata vederea vechei manastiri cu urmatoarea legend& D-nii prof. N. Iorga
resti 1934.
191'
www.dacoromanica.ro
s-ar scandaliza poate de prea copiosul ospat manastiresc, dam aci menu-ul
C. Dimitrescu-Iasi, de la 25 febr. 1904, deci cu doua luni numai anterior celui de la Caldarusani : DINER : 1) Consomm petits pates ;
2) Esturgeon froid, sauce tartare ; 3) Filet de booed aux champignons
sauce madere ; 4) Cromesky de volaille aux petits pois ; 5) Agneau a la
broche-salade verte; 6) Glace vanille et framboises ; 7) Torte et biscuits ;
8) Fruits ; 9) Caf,
www.dacoromanica.ro
ca sa nu zicem altfel
sint memo-
savant.
XLVII
CTJRTEA PRINCIARA
de mult imi Meuse onoarea de a-mi cere indrumari asupra artei din
Cara pe care o admira $i o aprecia sinter, dupa cum am putut constata
193
www.dacoromanica.ro
ce e tinut azi la o parte cind d-sa e unul din cei mai priceputi in adevarata arta romaneasca", relateaza cronicara Fulmen in Adevarui din
7 iunie 1929. Enigma acestei temporare recluziuni in cimpul artei trebuie cautata in ura nemiloasa a finului N. lorga, care i-a pus nasului
sau atitea piedici in alcatuirea muzeului si a intregii sale activitati artistice in tara si in strainatate, fie direct sau prin acolitii sai ca G. Oprescu
i altii. Regina cunostea acea retea de intrigi si le deplora.
In 1905, surprinzindu-ma pe cind. in audienta, cu sotia mea, citeam
Carmen Sylvej traducerea In lunca, principesa Maria ma insarcina s talmacesc si primele ei incercari literare, dupa transpunerile, in nemteste,
ale reginei Elisabeta, care aprecia mult talentul viguros Yi asa de original
al discipolei sale.
XLVIII
[CALATORIA IN ITALIA]
Izolarea dincolo de granitele tarii, si frumoasele amintiri din ultima noastra calatorie erau Inca asa de vii incit spre a ne linisti doruL
n-am gasit o solutie mai frumoasa decit a invorba vine
de Italia
treprinde o noun raita in acea splendida tara alegind ca centru de reionaie, Florenta. Si cu inceputul vacantei am si plecat la 6/19 aprilie, nu
fara a duce grija micului nostru Sandu, lasat in buna paza a bunicei si
matusilor sale, cu care ocupam acelasi apartament din gura
Stiri zilnic urmau sa ne parvie despre starea si sanatatea barrbinului cu
greu parasit. Din Milanul eel modern si zgomotos, fara a vrea sa fac
194
www.dacoromanica.ro
mai degraba un sobor de barbati de toate virstele discutind in arrnonioase grupuri de cite trei. Ne-am despartit cu greu de acest fermecator
perete purtind urmele genialitatii umane ca si a josniciei intregului
neam omenesc care a degradat o opera mareata, ce totusi mai insufleteste pe aceia care $tiu sa o priceapa sub aspectul eternitatii si universalitatii geniului omenesc.
citeva din comorile de arta din Ufficii, Palazzo Pitti si atitea alte palate
in care e consemnata o bung parte din istoria culturii $1 artei italiene
si universale. Sub stapinirea mormintelor Medicilor cu reprezentarea
noptii si a zilei din San Lorenzo si ai lui Nicolo Uzano pentru a aminti
numai de aceste minunatii, toate celelalte pot fi trecute sub ricere. SA
citam frumusetile naturii din parcurile si imprejurimile Florentei, careia,
impreuna cu Arno ii dau atita viata intr-un anotimp ca acesLa mai ales.
Silueta orasului cu inaltele lui domuri, vazuta de sus din Piazza Michelangelo, precum si de la San Miniato esi e una din privelistile de
neuitat, in toate privintele, a stralucitului centru de arta all Italiei de
mord. Cu totul astfel sumbra este Pisa cu palatele-i stravechi si padu1-95
www.dacoromanica.ro
rile de pini care o despart azi de tarmul marii, la care era odinioard
unul din. cele mai temute porturi din care n-a ramas ca amintire decit
lanturile grele din Campo Santo al trescelor cu pamint sfint de la Ierualim.
Generatiile de sculptori cunoscuti sub numele de Pisani contribuie,
alaturi de picturile din Campo Santo, la renumele artistic al cetatii cu
turnul oblic, care aecentueaza monumentalitatea Domului alaturat.
Nicol lo a treat faimosul amvon din Domul eel neispravit, dar asa de
diafan in straturile sale de marmord colorata. 0 caracteristica osebita
a Sienei o constituie Piata sa rotunda - ovals, desarta si sumbra de obicei
dar asa de animata in zilele de Palio, de curse nebune. Feerica e intreaga cetate prinsa intre dealuri si cu ale ei palate ce se tot subtiaza
inaltindu-se spre cer, unele netrecind de jumatatea planuitei cladiri. Si
la domeniul picturei Siena isi are rolul ei. Primitivii cu Ducio si Simone Martino au liberat arta italiand de influentele bizantine; iar fres-
cele din Palazzo Publico ale lui Ambrogio Lorenzetti sint unice in felul
for cu a for reprezentare a Pacei, kripozanta, si in ziva de azi. Arezzo cu
Revenirea de azi ca si Pisa de pe malul occidental al cizmei italiene, ne da deci o slabs imaging a splendoarei si puterii de odinioard,
cind si retrasul orasel de azi nu mai este port la mare de care e despartit prin Pinetta cea deasa si melancolica ca intreaga regiune. Ravenna de azi poarta doliul splendoarei ei trecute mai greu ca oricare alt
oral al Italiei medievale.
www.dacoromanica.ro
San Vitale cu plan original, n-a fost terminat decit tirziu dupd
patria sa.
des
pas un mince plaisir, ni un plaisir que l'on goute tous les jouis. Je
www.dacoromanica.ro
XLIX
ARTA PUBLICA"
Problema capitals a congresului era infiintarea unui organ permanent al artei publice. Lupta pentru sediul acestci publica%ii se da intre
francezi si belgieni, care organizeaza congresul intr-acest stop.
Despre participarea mea la aceste discutii redau aci, Para alte comentarii, urmatorul pasaj din L'art public, revue de l'Institut international d'art public. Bruxelles, nr. III-UV, dec. 1908, p. 106, in care
E. Broermann refera :
www.dacoromanica.ro
Pentru ca in a5teptarea congresului viitor, lucrarile sa nu fie intrerupte, :s-a decis crearea Institutului si a unei reviste care au fost
aprobate de ministrul belgian, pentru Romania fiMd ales ca reprezentant, in Institutul de la Bruxelles, autorul acestei dari de seams. Din nefericire insa, din, cauza rivalitatii dintre Franta si Belgia. frumoasele intentiuni nu au durat mai mult de vreo trei ani. intregul program a5a de
frumos schitat hind dat uitarii, fares a mai fi reluat sub aceeasi forme
internationals de atunci.
Din tot zbuciumul prea entuziastului artist Broermann n-au ramas
decit cele citeva nurnere din interesanta si prea frumos ilustrata sa revista, precum si fixarea de catre congres a unor principii revolutionare
poate atunci, azi insa aplicate in mai toate dorneniile artei publice chiar
i pins la noi.
1 Publicat in Monttorul Oficial nr. 253/16 febr., 1900, p. 8810-12. redat *i in
bro5ura separates, Arta public& La Gobi, 1906, 24 pp.
199
www.dacoromanica.ro
Nr. 1 din l'Art public, Revue de l'Institut international d'art public", aparut la Bruxelles, in iunie 1907. cuprinde articole de Fr. Mistral, Carmen Sy lva : Pour la beaute, Walter Crane : L'education artistique rationale s.a.m.d. Printre colaboratori e cuprins reprezentantul
Romaniei la Congres I. Excursiile congresistilor : la Anvers, si la Bruges
la Morte, rivala nordica a Venetiei, au incheiat lucrarile de la Bruxelles._
200
www.dacoromanica.ro
Pe Delavrancea si pe Caragiale i-am cunoscut, indata dupa intoar-cerea mea din strainatate, in casa_primitoare a lui Vlahuta asezata pe
inaltimea, ocupata azi de palatul Episcopiei sau nuntiului catolic. Din
veranda cu geamlic se avea o splendida priveliste spre apusul insorit al
orasului pins dincolo de Dimbovita. Cum dupa mese, seara se incheia
prin nesfirsite partide de carti, pe care niciodata nu le-am practicat, am
intrerupt vizitele mele, rulate separat la conu Alecu ; iar pe Caragiale
1-am mai vazut des la Berlin in retragerea sa, cu vederea larga pe Hochenzollerndamm. Ca probes a grijei meticuloase
s-ar putea zice pecu care raspundea, cind voiai sa-1 vizitezi, dau aci, in facsidanteriei
mile frumos caligrafiatul sau bilet, trimis prin Rohrpost : ,,Stimate
arnica, astazi, miercuri, plec la Leipzig, ma intorc vineri seara. De simbata Incolo in toate zilele to astept cu multa dragoste. Al dumitale devotat servitor, Caragiale. Miercuri 10 III 1905 a.m. Hochenzollerndamm, 12."
Despre opera lui Ovidiu, Barbu stia mai mult din spusele lui
acesta. $i, zicindu-mi ca pentru a fi om mare trebuie sa ai scris frumos, mi-am ingrijit si eu slova mea. Nu-mi mai lipsea decit redingota-i
cea impecabila si infatisarea-i boiereasca ca sa devin si eu un alt rege
201
www.dacoromanica.ro
LI
La implinirea celor patruzeci de ani de grea, dar glorioasa domn'e. regele Carol a fost sarbatorit in 1906, nu numai de regatul sau,
dar de Intreaga suflare romaneasca de pretutindeni. De?i i-au mai fost
rezervate pentru mai apoi momente de inalta satisfactie politica, c.d.p.
in 1913, cind prin Pacea de la Bucuresti a ajuns arbitrul impaciuitor al
Orientului Invecinat, totusi punctul culminant al gloriei sale era de pe
acurn atins. Renumele mondial de care el se bucura se rasfringea asu-
pra intreg poporului sau. Belsugul din tares, exportul mereu crescind in
strainatate, fixarea etalonului de aur, cu efigia lui facind prima in uneie
tari straine, toate acestea erau dovada evidenta a prosperitatii generale a
poporului roman.
Regele Carol I atinsese apogeul marirei sale, o marturiseste singur,
cu sinceritatea unei spovedanii de care nu avea sa roseasca atunci cind
to urma sa fie divulgata, caci deocamdata era scrisa numai in testamentul sau din 14/26 februarie 1899, cu atitia ani inainte de sarbatorirea sa.
In acel document, secret Inca, el afirma : v1V1a gindesc inainte de
ttate la iubitul meu popor, pentru care inima mea a batut neincetat si
care a avut deplina incredere in mine. Viata mea era asa de strins legate de aceasta de Dumnezeu bineeuvintata tares, ca doresc sa-i las, *i
dupa moartea mea, dovezi vadite de adinea simpatie si de vita interes,
pe care 1-am avut pentru dinsa. Zi si noapte m-am gindit la fericirea
Romaniei, care a ajuns sa ocupe acum o pozitie vrednica.' intre statele
europene... Am reusit sa ridic, la gurile Dunarii si pe Marea Neagra un
www.dacoromanica.ro
un numar mult mai mare ca ping aci dintre romanii de peste hotare.
pozitia jubiliard.
In afard de numele dat parcului, principala constructie in paianta
www.dacoromanica.ro
ultima speranta s-a dus : falnicul monument, ale carui metope grele erau
toate adunate acolo, a fost mutat si coborlt intr-un fel de beci. Inainte
cu mult de intentia de a se reface monumentul pe inaltimea de la Filaret, in constructia Muzeului national se amenajase o galerie acoperita
cu sticla, de-a lungul zidurilor curtii interioare a muzeului, sint si acum
in fiinta soclurile pe care trebuiau ridicate coloanele care sint depozitate in magazie. 0 noua dispozitie a fost insa luata, in stop muzeistic"
se pretinde. Metopele au fost asezate la nivelul strazii Filantropiei, la
vreo patru metri mai jos decit curtea muzeului, in centru a fost ridicat
la inaltime de citeva metri numai, trofeul care trebuia sa fie 30 metri
deasupra solului. Amenajarea actuala este gresita din toate punctele de
vedere si va trebui in curind desfiintata, cu toate opunerile autorului ei,
a arhitectului H. Teodoru care a redus impozantul monument la proportia microscopicului sau trup 1.
Expozitia jubiliara".
La aceasta magulitoare propunere, prin adresa din 29 mai a.c. am
raspuns ca d-1 prof. Iorga luindu-si aceasta insarcinare inca din timpul
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Et voila
singura usa ingusta si o scars strimta, cula a fost desigur punctul culminant al expunerii artistice din intreaga expozitie. 0 excelenta imprEsie
de
toti recunoscute ca atare ; unele din bunele portrete ale lui Aman,
Virful cu dor" al lui Mirea si putine, foarte putine ale unor stfami
206
www.dacoromanica.ro
in nr. de martie 1907 in Eerichte fiber He'ridel u. Ind .strie. din Be lin, Bd X,
pp. 174-253. pe care mi 1-a trimis a ful d-legatiei, 1.1 olffram, Ge:ie mer OberRegierungcrat u. vortragender Rat. in Ministerul de Int me din Berlin. Tristcle,
pentru noi, constathri ale acestui Raport primit inclata dun' aparitia in martie,
nu le-as fi utilirat. daca n-as fl fost provocat de fostul minis ru I. La'-iovary prin
injustele sale invinuiri din Sept.
207
www.dacoromanica.ro
LIII
MUZEUL NOSTRU NATIONAL
speta sa, cer iertare s mai reproduc un altul intr-alta sala o groaznica
copie dupa un tablou de Gendron ; portretul regelui, desen in care
trasurile sint alcatuite din litere microscopice, alaturi un dulap cu arme
si zeitali ale salbaticilor Americii de Sud, intre care se remarca un ciomag de Queleracho din tribul Tobasato, iar pe peretele de deasupra
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
sa is parte la Expozitie, cerind lui Alexandru Be lu obiectele asa de avantalcs expuse in asa de nepotrivita cladire a Cu lei, cu ferestre mici si cu
o singura strimta scars de circulatie.
In urmatoarea scrisoare a profesorului Strzygowski din 8/11_1906%
haben und urn breit auf alien Kunstfonds sitzen und alle gesunde
Ich muss dock die gelegenheit suchen endlich einmal nach Bukarest zu hommen ; durch Zufall nahm ich nach dem Orient wieder eine
andere Strasse.
Indem ich Sie herzlich begriise und bitte meiner Tatkraftigen bet
Hilfe versichert zu sein, lhr sehr ergebener Strzygowski".
LIV
Nu mica mi-a lost surprinderea aflind ca in noul buget al Ministerului Cultelor si Instructiunii, pe 1906, anume la a.,sa-zisa Casa a Artelor
era prevazuta crearea unui nou muzeu cu postul de director respectiv.
Desi banuiam ca administratorul Casei Artelor, prietenul G.Sterian,
prevazuse pentru sine acest nou muzeu, am prezentat totusi candidature
mea ministrului Mihail Vladescu, cu care legasem prietenie ca coleg in
Comitetul S.T.R. Primirea a lost la inceput rece, ministrul reprosindu-mi
ref uzul postului de membru in Comitetul Teatrului National, in care fusesem numit, pe baza propunerii directorului Teatrului, a bunului met'.
prieten A. Davila.
Nu am refuzat, ci am renuntat numai la cinstea ce
mi s-a facut in lipsa mea din tars, si Med sa fi fost in prealabil, consultat.
Si de ce ai renuntat ?
Pentru ca nu-mi recunosc calitatile
cerute pentru ocuparea acelui post. Voi continua a da tot concursul dorit
directorului Teatrului, in chestie de costume si decoratie, fare insa, a
ocupa un post pentru care nu-mi recunosc destula competinta.
Si pe ce
baziovrei sa candidezi acum la directia noului muzeu ?
Pe temeiul studiilor speciale de muzeografie si a lucrarilor in aceasta directie consfintite
prin certificatul Directiei generale a Muzeelor din Berlin". Prin care directorul Lessing sub a carei directie am lucrat conchide ca in aceasta co-.
laborare am dobindit impresia ca d-1 Dr. Tzigara va fi capabil sa conduce
in mod avantajos muzee de arta, atit din punct de vedere stiintific cit
www.dacoromanica.ro
inteles cu administratorul Sterian, care pentru sine prevazuse noua directie, si dupd ce va fi luat si avizul suveranului, care, asigurai pe ministru,
eunostea certificatul ce prezentam acuma. Putine zile dupd aceasta fui
chemat de ministru, care, altfel prietenos acum, de asta data avind deplina aprobare a maiestatii-sale, precum si renuntarea lui Sterian, care pastry mai departe directia Casei artelor 1. Ministrul decise numirea mea pe
ziva. de 1 oct. 1906, prin decretul regal nr. 2777, 13 iulie 1906 (aparut in
Monit. Of. nr. 88 13/31 iulie p. 3527). Cd ministrul M. Vladescu nu s-a
edit de numirea facuta, dovedeste urmatoarea declaratie facutd de el la
d-1 Tzigara-Samureas in acest muzeu, justified pe deplin increderea misiunei ce i s-a dat si ne da certitudinea dezgroparii artei stramosesti pentru
asigurarea formarii artei rationale abia in Ease ". M. Vladescu.
In fine, clupd asa lu,ngd asteptare si atitea deziluzii si zbueiumari,
am vazut realizat visul tineretii mele in chipul cel mai Leal posibil, nu
1-am inlocuit pe Tocilescu, care pe nedrept se temea de colaborarea ce-i
propusesem, si nici nu 1-am mostenit pe Sterian recunoscind ca de muzeografie nu se ocupase, a cedat in favoarea mea postul ce inscrisese pentru el in buget.
In mod cinstit, fara concesii sau tranzactii, mi-am atins si telul ; in
fata necinstei altora m-am retras : am demisionat de la Tocilescu in 1896
si m-am retras de la Expozitia lui Istrati in 1906 lard compromisuri.
Urma acum ca prin munca sa ma arat demn de increderea ce mi se
acordase.
211
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LV
www.dacoromanica.ro
cafea neagra in fats. Te-ai fi crezut intr-o retrasa primarie din Cara
noastra, dar nu in cabinetul unui ministru. Era mai mult un taifas decit
te decorative mai ales se aseamana cu cele sirbesti. Tot prin Sirbia ne-au
venit, mult mai tirziu, influentele italo-dalmatine, care dau Horezului
romanesc ii este superior atit prin calitatea pinzei, mult mai subtire,
cit si mai ales prin alesaturile mult mai gingase si ware, mai variate,
mai placute nu numai la purtare dar mai ales la vedere.
Cu totul altfel am gasit situatia in Bulgaria, unde Muzeul arheologic
era de mult instalat in vechea mosehee (Buiukgiami din 1324), amenajata
intr-acest stop, iar cel etnografic in formatiune numai. Cu ajutorul tina-
Strzygowski sint pe larg citate in articolul ce sub titlul : Muzeul rortitinese si cel bulgaresc am publicat in dec. 1906 in Viata romcineascei, reprodus si in Muz. rom., p. 21, deci inutil a reveni aci asupra lor. Punctul
1 A se vedea Culele din Romcinia, in Cony. lit., ianuarie si iulie 1909, reprodusd in Arta in Romania, pag. 14-22.
214
www.dacoromanica.ro
'de plecare al acelui articol era refrenul cu care ministrul Ivan Sismanoff,
care ne vizitase in 1903, incheiase cuvintarile sale : Bagati de seams sa nu
.
Adevarul din 8 iunie 1933), la regele Carol I, este vorba si despre Fundatia regelui, pe care Sismanoff o vizitase. El adauga : Directorul Tzigara
este excelent. E un amic intim al d-rului Stoianoff din Plovdiv. Regele
insusi 1-a numit. Acest om are un viitor mare". Am cautat prin amicul
Stoianoff sa aflu mai mult despre aceasta parte a audientei din memorine lui Sismanoff, dar n-am reusit, caci fostul ministru a fost persecutat
dupd moarte si memoriile sale distruse. Prietenul dr. Paraschiv
Stoianoff
cu care am fost in pension la Schewitz mi-a fost de mare
ajutor si in vizita de acum la Sofia, deli mai fusesem la el pe cind tatal
sau, mare comerciant si om politic, locuia in Ruscuic de unde, in delegatie cu altii, au venit sa roage pe Bratianu
batrinul
sa convinga
pe Carol I sa is sub a sa conducere si Bulgaria parasita de Battenberg,
ceea ce cumintele nostru suveran nu a primit.
Stoianoff fu anarhistul, sub care motiv a fast expulzat din Elvetia
si din Paris, a ajuns profesor la Univensitatea din Sofia si seful clinicei
www.dacoromanica.ro
din 1912.
Ultima vara, a cincea, cind am fost in Sofia, cu prilejul Congresului
de bizantinologie, am admirat muzeul de costume bulgaresti realizat de
colegul Costoff intr-o cladire provizorie, in asteptarea localului propriu
ce nu stiu daca s-a mai realizat in urma. Cu prof. Bogdan Filow am
vizitat splendidele fresce de la Bojana, pe cind a fost directorul Muzeului
national din Sofia $i am avut, in urma, relatii colegiale si schimb de publicatii, regretind tragicul sau sfirsit ca fost presedinte al Consiliului de
ministri. Filow e autorul a : Die alt bulgarische Kunst, I vol. fol. cu 5a
planse si 72 ilustratii in text, Bern, 1919, din care reiese marea inrudire
pe baze bizantine
a vechei noastre ante bisericesti cu cea din Bulgaria.
LVI
DENKMALSPFLEGE IN RUMANIEN"
Invitat fiind ca fost oolaborator al muzeelor din Berlin sa iau parte la dezbaterile congresului de conservarea monumentelor, ce se Linea
anual intr-un alt oral al Germaniei, m-am hotarit, cu prilejul sarbatoririi celor patruzeci de ani de domnie a regelui Carol I, sa fac cunoscut, si
peste hotare, rolul insemnat pe care suveranul nostru 1-a avut in restaurarea bisericilor din Romania.
Dupa brosura sub titlul de mai sus I, voi rezuma aci cele dou'a
comunicati) facute la 27 sept. 1906, cu asentimentul prealabil al regelui,
in istorictil oras Braunschweig.
www.dacoromanica.ro
celor mai insemnate dintre ele. Dintre acestea a ales ca exemplu demonstrativ ale restaurarilor efectuate cele cloud insemnate biserici ce intr-adevar nu se aseamana cu altele si anume catedrala episcopala din Arges
si Trei Ierarhi din Iasi. Cu istoricul acestor cloud biserici s-a incheiat
sedinta de dimineata, ilustrata numai prin citeva fotografii. Rezumarea
217
www.dacoromanica.ro
Bucuresti. Urmarea fu trimiterea, ca reprezentant al imparatului Wilhelm II, a Kron-printului la Bucuresti, unde fu sarbatorit la curtea regala
si cea princiara, precum si de societatea bucuresteand cu care a jucat
hora la Buftea printului Stirbey.
Pe Elisabeth, Herzogin zu Mecklemburg, Herzogin zu Sachsen si
pe Johann Albrecht Herzog zu Mecklenburg am avut cinstea sa-i primesc
www.dacoromanica.ro
La Budapesta am vizitat cu profit noua organizare a colectiilor etnografice in cladirea din Gradina publica, sub directia lui Villibald Sey-
tutii muzeale, Intre care foarte bogatul muzeu special industrial. Din
intruntrile prezidate de Seymeyer am legat prietenie mai strinsa cu
arheologul Marton Rosca, supus ungur, dar armean de origina din Romania, zicea el, cu care am ramas in corespondenta ping si dupes nedreapta
LVII
219
www.dacoromanica.ro
prim-ministru I. I. C. Bratianu, in a carui Activitatea Corpurilor legiuitoare si a guvernului de la ianuarie 1922 'Dina la 27 martie 1926 (aparuta
la Cartea romane.asca") gasim la pag. 132, urmatoarea mentiune revelatoare : S-au cumparat (de Ministerul Cultelor) urmatoarele colectii
particulare : 1). Dr. Istrati, colectia arta compusa din sectiuni cu obiecte
de interes preistoric, istoric, artistic, literar, stiintific". 0 dovada mai
peremtorie nu se poate aduce. Mai aflam ca pretul colectiei vindute de
mostenitorii d-rului Istrati (t la 1918) a fost de 300.000 lei, suma respectabila la acea epoca. Colectiile aratatei Dare de seams" a lui
I. I. C. Bratianu, dupa cum se arata la pag. 135, au fost cumparate
pentru Palatul Cultural din T. Severin (azi nu se mai stie de ele). Sumele
liberate d-nei Aglae dr. Istrati, pentru colectii, sint urmatoarele : Din
ex. 1 2211-22
cu ordonanta de plata nr. 5 284-5 293 : 100 000 lei ;
cu nr. 8 287-8 291 : 50 000 lei ; cu nr. 10 478
150 000 lei. Total
300 000 lei. lath' dar cum, deli tirziu, dar in chip incontestabil, afirrnarile
mele au fost confirmate, scutindu-ma sa mai revin asupra discutiilor in
aceasta privinta, deoarece cu mentionatul articol din Viata romaneascd
sint inregistrate plingerile atitor primari, prefectd si particulari carora
nu li s-au inapoiat obiectele imprumutate pentru a figura la Expozitie,
iar nu in colectiile Comisarului ; ca dovada ca Mironovici a vindut obiecte din expozitie, destinate Muzeului se dau in art. din Viata rom. in
reproducere, cloud chitante de vinzare semnate de Mironescu. Mai gravy
este constatarea ca la rubrica pretului, acesta nu este totdeauna indicat,
constatindu-se ca la cotorul chitantierului suma indicata era inferioara
celei incasate, diferenta fiind insusita de cinstitul" reprezentant al
Comisarului. Afirmarile mele au fost taxate de dr. Istrati de insinuatii
miselesti" in articolul sau din noiembrie 1907 al Revistei pentru Wentturd $ arta romans in care mai sint acuzat de lipsa complete de buns
credinta", p. 445. Fats de asemenea gratuite dar grave ofense, neavind
alt mijloc de aparare, m-am vazut nevoit a cere socoteala d-rului Istrati
prin martorii mei : dr. I. Cantacuzino si dr. Alex. Slatineanu. Martorii
neputind rezolva conflictul au deferit cazul unui juriu de onoare compus
Tzigara-Samurcasdin d-nul N. Filipescu si C. C. Arlon din partea
si in consecinta
www.dacoromanica.ro
faca muzeografi din cei doi netrebnici, dupa cum nici istoricul n-a reusit
sa faca un om de treaba din corcitura G. Oprescu pe care fara dispensa
de la vocla el singur 1-a scutit de anume cerinte ale legii invatamintului,
spre a-1 face profesor. Cu idei asa de confuze si vesnic schimbacioase
si cu un personal improvizat, deli decorat, greu ar fi reusit orice chimist
sa injghebe un muzeu de arta potrivit artei stramosesti. Ne sutor ultra
crepidam".
LVIII
semnate.
221
www.dacoromanica.ro
Inceputul anului ne-a fost tulburat prin boala grea a coanei CoralitalizoTga in sihastria cre" la-Catina, unde rn grabs am plecat insotiti
ae bunul prieten dr. George Petrescu prin al carui devotament numat
s-a inlEturat un deznodamint fatal al de mult suferindei, care a intirziat
sa ne avertizeze, nevoind sa ne strice vacanta de Craciun. Pe un ger
siberian am parcurs lungul drum de la Poiana la Catina, de mai mu]te
on rotile trasurii infundindu-se in gheata cotiturilor NuItiple ale capricioasei Bisce. Pneumonia infectioasa-fiind-Faintata, se impuneau injectii
Teser, Imposibil de procuracinlocalitatea izolata de centre farmaceutice.
Ingeniozitatea medicului a stint sa inlocuiasca absenta serului prin apa
sarata, injectata prin cele mai primitive mijloace imaginate, avind insa
efectul salutar dorit. lJrept compensatie, a acestei, din fericire treedtoare, ing-rijorari in viata familiala, am inregistrat in luminoasa zi de
6 mai nasterea fiicei noastre Maria-Mitzi, care pins azi inveselesite
riiiThiu
car
nostru prin luminaTaeiire $i
stralucirea ochilor ei
lucrare din vechea scogfa germana. Botezul s-a savir$it in ziva patroanei
ei $i a mamei sale, de S-ta Maria Mare din 15 august, in cadrul rustic
dar cu atit mai vesel de la Catina, unde au venit intr-acest scop, 5i nasa
cu nasul : sotii Zosima, cu care stabilisem a mare intimitate. La Institutiil acestora, unde prieteneste tineam prelegeri cu proiectiuni asupra
artei, am nimerit la 1 martie, dupa conferinta alsacianului Lichternberger, unul din propagandistii guvernului francez la noi. In onoarea
lui prelegerea asupra lui Donatello, am imprivizat-o in limba franceza
spre marea multumire a oaspetelui parizian, convins de larga raspindire
a limbei sale pe malurile Dimbovitei, asa de indepartate de ale Senei.
Paralel mai continuum conferintele la Asociatia Femeilor romane", la
care s-au adaugat, in anul acesta, una in limba germana, la Liedertaf el,
asupra lui Diirer ; alta la Scoala Politehnica, cu specials atentie asupra
cumparat-o
cedind si Muzeului
unele
piese duble.
Din repetatele vizite la Calinestii din Prahova, ai d-rului I. Cantacuzino a rezultat prima publicatie a Societatii Arta romaneasca",
222
www.dacoromanica.ro
In primul fascicol s-a reprodus : Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea
de Arges, M-rea Cozia, Paraclisul Mitropoliei din Bucuresti, M-rea Horez,
biserica din Balinesti si din Birnova. Tot asa de variate sint si celelalte
caiete care au contribuit mult la raspindirea cunoasterii monumentelor
noastre. Prin publicatiile mai ample ale lui G. Bats epuizindu-se fondurile, Societatea si-a incheiat activitatea initiala.
LIX
1907
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LX
descu, care mi-a incredintat mie directia acelui muzeu nou fara vreo
dependenta de cel Invechit in rele. Spre a nu intra in conflict nici cu
Pinacoteca Statului si Inca mai putin cu vechiul muzeu existent, m-am
ferit de a aduna tablouri sau antichitati sau obiecte de arta religioasa,
restringind domeniul noului muzeu la arta taraneasca, pe care, pins aci,
www.dacoromanica.ro
suparare s-a realizat chiar putinul ce am putut ldsa dupe mine, deli
mare imi era dorinta sa -1 pot desdvirsi asa cum it pldnuisem. Dupe cum
de atitea on am aratat, eram convins ca am putea avea un muzeu interesant si cu caracter propriu, ocupind, prin originalitatea sa, un loc de
frunte printre celelalte institute similare din Europa". Bizuiam convingerea mea pe constatarile eh' : considerate in timp si in spatiu arta din
Romania
nu numai cea curat romaneasca
se bucurd de o mare
vechime si se intinde pe o raze din cele mai largi. Afinitatile ei se resimt
din Extremul Orient si pind in Franta. $i anume : spiralele pictate ale
oldriei noastre neolitice se aseamana cu cele ale dinastiei Han din China ;
iar din Ile de France, prin Villard de Honnecourt, s-a introdus, in veacul
226
www.dacoromanica.ro
allele : Dans la salle des poteries j'admire l'insensible passage du paleolitique au moderne ; au cours des ages, les memes motifs geometriques,
les memes spirales egeennes dessinees au pouce, les memes flancs de
vase noircie a la fumee perpetuent une meme noblesse de formes, une
meme justesse de tons. Le secret d'un art si pur, c'est qu'il sort des
sistind din ii, dar mai ales petece de fote si de covoare" din diferite
regiuni ale tarii ca si din Bucovina si din Transilvania. Inca din dec.
1904 semnalasem ministrului Haret importanta artei romanesti din
Cernauti, la care Haret imi raspunse la 7 dec. 1904 ca: Iti multumesc
pentru ca-mi aduci la cunostinta deschiderea expozitiei din Cernauti.
Regret insa ca nu-ti pot da insarcinarea ce-mi ceri, deoarece nu am nici
un fond disponibil pentru asa ceva. Voi trimite insa pe d-1 Strimbulescu,
La aceste obiecte razlete si nu destul de demonstrative s-au adaugat, in mai 1907, obiectele de la Expozitia jubiliara dintre care multe
au fost vindute deli prin adresa oficiala cerusem sa se rezerve
noii institutii.
Cu asemenea adunatura la intimplare si cu mobilier asa de insuficient, greu de completat din bugetul de 2 000 lei pentru materiale, nu
se putea deschide Muzeul. Cu atit mai mult cu cit scopul urmarit era
nu numai ingramadirea de material etnografic in genere, ci de alegerea
lui in vederea scopurilor mai sus aratate. Emanuil Bucuta, intre altii,
a larnurit mai bine deosebirea de conceptie intre inceputurile si noua
directie : Cine a mai vazut cele citeva papusi etnografice de la Strimbulescu, din care trebuia sa is nastere muzeul nostru si sa se descurce
noul director, are sa se mire... Noul director are conceptie ca obiectele
sa fie si frumoase si sa lamureasca despre simtul de arta romanesc. Este
ceva care in folclor ar semana cu poeziile lui Vasile Alecsandri, atit de
227
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
astfel, Mogos imi raspunse : dupe cum, fiule, cel ce poarta opovara
In spinare, se inconvoaie la mijloc, tot astfel se umfla $i stilpiLeare
poarta toata greutatea fruntarului. 0 mai originals si ingenioasa explicare a teorii oirr:aPlicate la coloanele Partenonului nu se putea imagina
din partea mesterului care nu vazuse vreo coloana clasica, cum de altfel
nu utilizase nici trenul inaintc de calatoria la Bucuresti, o data cu
casa lui (Vezi Arta in Romania).
Exemplare tot a$a de minunate se intilneau $i in celelalte domenii
ale industriei casnice, dar greu era mai ales transportul for in brisca
cu care cutreieram satele cu cit mai indepartate si mai ascunse, cu alit
mai bogate in obiecte demne de a figura in Muzeu. Imi lipsea atunci
camioneta automobile de azi ; iar cind aceasta s-a ivit, disparusera
obiectele !
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
LXI
LOCALUL MUZEULUI NATIONAL
rererea mea din 17 oct. 1906, ministrul nu mi-a putut pune la dispozitie
decit aripa stings a desfiintatei Monetarii a Statului, din 5oseaua Kiseleff
nr. 3 si trei alte sali refacute din localul ce servea Scoalei de arte
frumoase i.
Cladirea Muzeului perindindu-se pe multi ani, iar in ordinea cronologica a insemnArii memoriale, adica in 1907, nerealizindu-se mai mult
decit obtinerea salilor aratate de la $osea, chestiunea localului se va opri
p. 159 si 165.
3 In articolul din Cony. lit. din iunie 1907, reprodus in M.r., p. 47.
231
www.dacoromanica.ro
rala, in prim articolul sau din 6 iunie 1907, dupa ce, bineinteles, ne
asigura ca : inca din 1900, Haret, eel dintii, s-a gindit la organizarea
www.dacoromanica.ro
noului director.
Obiectele cuprinse : intr-un spatiu restrins, faral nici un fel de
lux zadarnic, intr-o rinduiala perfecta .si cu un gust ales", d-sa incheie :
www.dacoromanica.ro
$i niste ugi imparatesti cu admirabile picturi bizantine. Dupd atitea frun- iuseti ale tarii noastre strinse cu o grija parinteasca si orinduite cu un
gust estetic, e de prisos sa mai spunem altceva despre cel ce le-a strins
5i orinduit, decit ca munceste fara preget sa adune acolo, in mititelul
aVluzeu de la Sosea, tot ce vede, tot ce stie frumos in Cara noastra. La
te5ire, pe un piedestal frumos, linga u5d, intr-un borcan de sticla acoperit
se vad patru-cinci papu5i facute far& nici un gust, toate imbricate In
cirpe, legate grotesc Lard nici o urma de indeminare, ca papusile pe care
asa-zis muzeu etnografic, intoomit mai acum citiva ani, in schimbul unei
sume maricele de bani de ai statului, de catre un asa-zis literat 5i anecdotist afumat. E frumoasa, delicata atentiunea ce se cla fostului asa-zis
muzeu in acest adevarat muzeu, vadindu-se 5i mai bine ca de multe on
banii multi nu dau drumul in lume decit unor nenorociti avortoni. A5a
cum e intocrnit muzeul ne Lace fala tuturor 5i indeosebi celui ce s-a
luptat din rasputeri sa-1 infaptuiasca : directorului lui". De o amploare
Inca 5i mai larga sint studiile criticului de arta al ziarului La Roumanie,
Jean Jaquet de Tomes, care, intr-o serie de substantiale articole, incepind din dec. 1907 ping in ian. 1908, nu se opreste numai la descrierea
ebiectelor, ci din analiza for trage concluzii asupra sufletului poporului
roman,a5a cum it arata operele sale de arta.. In introducerea din 5 dec.
1907, criticul, dupd ce arata ca muzeul nu are mai mult de 6-8 luni de
existenta, adaoga: ce Musee m'interesse pour plusieurs bonnes raisons:
d'abord it a infiniment plus d'unite dans son cachet pittoresque qu'aucun
autre Musee ethnographique de l'Europe ; puis, en occidental, je m'y
initie beaucoup mieux que par la poesie populaire, a cette ame roumaine,
que l'art populaire enferme d'une facon plus 'concrete, plus puissante et
plus rafinee". Si dupd ce enumera olaria, costumele a5a de variate, scoartele 5i obiectele dq lemn, se opreste mai pe larg la : ces croix a jour
ce n'est pas les croix seches, reveches de l'Occident. C'est emporte d'un
seul bloc ; c'est puissant d'aspect comme be tronc du vieux chene, ou elles
furent taillees. C'est dans un chene, a double tronc, que l'une d'entre
telle doit etre Fame du paysan roumain. Cette arne est pres de la
nature, combien. paienne (je prends paien dans son vrai sens) avec de
lointains souvenirs, tie lointaines heredites qui sont aujourd'hui meme
234
www.dacoromanica.ro
barbarul G. Oprescu) !
L'autre impression que donne l'ensemble ethnographique que j'ai
rouge, le bleu, le noir et le noir n'est jamais froid. Les textiles sont teints
avec des couleurs vegetales qui n'ont jamais la durete des couleurs mine-
www.dacoromanica.ro
colonises comme les Rhetes par les Romains ne s'eterniserent malgre les
hordes voisines que parce qu'ils vecurent dans les forteresses naturelles que leur accordait la montagne, que ce soit les Alpes de Transylvanie ou les Alpes rhetiennes". In excursiile din acele parti am fast,
intr-adevar, foarte surprins de asemanarile for cu not Ii denumirile
principale la fel cu ale noastre: vaca, apa, etc., etc. Le caractere d'indifference double de crainte, je le retrouve dans Fame populaire roumaine, trahi par l'ceuvre artistique basee sur l'experience la longue expe-
les oiseaux peuvent nicher, oil se lit notre fantaisie primitive, (mais
nous ramene au temps de l'enfance... Ces chemises aux dessins rappellent des fleurs des champs, les aiguilles du sapin, la falne qui fleurit
le renouveau en s'essaimant, tous ces W.s.tements a ramages a la main,
www.dacoromanica.ro
LXII
ARTA IN ROMANIA
treceau sub o noud directie. Motive tehnice, mai ales, m-au hotarit sa
parasesc, nu de tot Viata romdneascci de la Iasi, de unde corecturile si
mai ales cliseele se puteau mai greu supraveghea, din cauza distantei
In acest prim articol, schitam un Intreg program si protestam contra
exagerarilor de a supraevalua arta noastra nationals ; cum de ex. facuse
prof. Petre Antonescu, care pretindea ca spre a gasi o echivalenta" a
frescurilor de la Cozia : trebuie sa ne coborim la Fra Angelico, Luini
si chiar Leonardo da Vinci, care au venit mult mai tirziu". Tot acest
profesor stabilea o alaturare intre : Sintetica frumusete a Partenonului
si nobilele proportii ale Curtii de Arges", deli tocmai proportia lipseste
Curtii de Arges. Un altul pretindea ca casele fortarete
culele
ne
www.dacoromanica.ro
iulie 1907 al Cony. lit. prin articolul intitulat Pretinse cule ale d-lui
Th. Antonescu, sint dovada usurintei cu care se facea critica artistica
la not in acea vreme si ca nevoie era sa protestam contra unor asemenea
www.dacoromanica.ro
epoca traiana.
Cu prilejul calatoriei la Paris, am publicat in oct. 1907 (p. 1027-29)
In nr. de noiembrie 1907 implinindu-se 12 ani de la trecerea lui Odabescu in lumea cea fara de prihand, am publicat un articol (p. 1075-1089)
asupra lui ca arheolog, punind in evidenta noile sale conceptii asupra 5tiintei arheologiei, inainte ca occidentalii sa fi ajuns Ia aceleasi rezultate.
marelui disparut, ma voi multumi a-1 cita numai aci, pentru cei ce ar c1ori
sa cunoasca mai de aproape pe veneratul meu maestru. Cronici artistice
mai marunte au aparut in acest an urmatoarele : 1. Benndorf si Adamclissi (p. 122) in care se evidentiaza partea ce revine savantului strain in
lucrarea asupra trofeului, al carui Herausgeber editor nu mai era Meilescu. In Mercure de France, 1. 1910, comentindu-se moartea lui Tocilescu, se adaoga : II s'est surtout efforce d'accoler son nom a la decouverte d'Adam-Klissi et aux fouilles de Troesmis ; i1 faut regretter que
ses procodes n'aient pas ete a l'abri de tous reproches. Dans les deux cas
www.dacoromanica.ro
rare, data rwmai spre a arata interesul si grija cu care mi-am implinit
sarcina luata, si data nu prin cuprinsul lor, cel putin prin reproducerile
care ilustrau paginile revistei. aceasta va fi inregistrat o oarecare inviorare prin noua colaborare artistica
asa de putin existenta sub vechea
coinciucere, care
sa-mi fie permis sa adaog
rn-a felicitat pentru
noua contributie data vechei publicatii. 0 parte din articolele publicate
au fost reunite in volumul : Arta in Romania. Studii critice, aparut in
1909 la Minerva" (260 p.). Al doilea volum, din care au ramas tiparite
peste 250 pp., n-a mai aparut din cauza evenimentelor de cu totul alts
natura, care si pe autor 1-au silit sa-si indrepte activitatea in alte directii, dupd cum se va vedea.
LXIII
GORGANUL SI CAS'TRUL DE LA CAVACLAR
Inca din 1906 a flasem de urmele romane ce s-ar fi aflind la Cavaclan, din plasa Mangalia, unde cu ajutorul prietenului Zossima, transportindu-ne am recunoscut intr-adevar urmele unui castru roman in
forma de patrulater de aproximativ 2 ha, inconjurat de ziduri cu un
intervalum de 30 m. Grosimea zidului intern era de 3-4 m. adincime.
Din trei sondaje in interiorul cetatii s-au gasit bucati de caramizi, de
olane groase de 2 cm., hirburi, toarte de vase si chiar carbuni la 2 m.
adncime, dovedind deci existenta unor locuinte distruse. Pe o muche de
240
www.dacoromanica.ro
deal din apropierea cetatii se profilau mai multe imovile sau gorgane,
LXIV
...
IL VIT ENCORE"
www.dacoromanica.ro
in valoarea cuvenita. In rezumat, o expunere a urmelor vechi, a originalelor cu reconstructiile moderne, un fel de muzeu in aer liber, posibil
arzal mai mare ca la Adamclissi. Din fotografiile reproduse se va aprecia noua metoda de expunere a cercetarilor arheologice, greu de anlicat la noi.
Prin Frankfurt, Wiesbaden, Mainz si mai departe de-a lungul Rinu-
lui am ajuns la Beina si Lausanne, de unde aveam sa urmarim influents artei Tarilor de jos, Inca din veacul al 14-lea asupra Burgundiei,
avind principalii reprezentanti in Dijon. In Muzeul de aci aveam de
studiat mormintele lui Filip si ale celorlalti duci de Burgundia, iar mai
presus de toate faimosul 'put, zis al lui Moise, din fata catedralei, de
olandezul Claus Sluter, prin care se incheia infratirea artei nordice cu
cea franceza din veacul al 13-lea si al 14-lea. Maretia acestor monurnente
Drumul cel mai direct spre casa socotit fiind prin Paris. ne-am
oprit aci, intilnind pe nasii nostri Costica si Maria Anion si pe ferrnecatoarea artists dansatoare Loie Fuller, mult apreciata ca prietend cu regina
Maria, a carei invitata fusese la Bucuresti. Prin incintatoarea Loie am
putut vizita vestita eolectie de tablouri
in special engleze
a bogatului Groult, care nu ingaduia publicului intrarea in Galeria sa.
0 asa de -placuta vacanta era sa aiba un sfirsit tragic, caci in ajun
de a parasi Parisul, anume in 8/21 oct. 1907 am fost victima unui serios
accident. pentru care posedam documentul oficial, sint, cred la adapost
de orice banuiala de tartarinada. Deci, in acea zi ploioasa, pe la orele
5 d.m., traversam, cu sotia mea, Piata Operei, in mijlocul careia era,
crapase craniul din care mi s-a parut ca vad tisnind materia gelatinoasa a creierului ; putin a trebuit ca viziunea sa devie realitate.
Dezmeticindu-ma, m-am ,pamenit strigind arretez" deli marina stopase.
242
www.dacoromanica.ro
Dindu-si seams de situatie, soferul fAcu machine en arriere", liberindu-mi capul si piciorul prins de osie si ma scoase de sub sasiu. Oasele
turtite durindu-ma, greu ma puteam tine in picioarc. Iar soferul vrind
sa consoleze pe nevasta-mea care tipa Inca, se rasti la ea : , ne criez
done plus, it vit encore !" rezumind prin ultimul cuvint precara m^a
situatie. Timplele singerau, gamba era sucita, oasele toate ma dureau,
dar situatia era, din fericire, mult mai buns decit ne temusem cu totii
cit timp fusesem acoperit de marina. Sergentii de paza ne urcard intr-o
trasura escortindu-ne, impreund cu nelipsitii badauds" pina la farmacia apropiatA din rue du 4 Septembre, unde Lira pansate ranile de la
timple, constatindu-se totodata ca., in afard de numeroasele contuziuni,
nici un os nu era atins. Intre timp politia incepuse cercetarea cazului,
stabilind vina 5oferu1ui, care nu ..cornase" si nu frinase la timp, dupes
marturia nu nurnai a sergentului din post, dar si a publicului, pornit
contra asasinilor" soferi. Intrebat fiind de anchetatori, care-mi erau
pretentiile de despagubire pentru accident si hainele patrunse de noroi,
sub presiunea osiilor, raspunsei ca, fericit, de n'etre pas rest& sur le
pave", renuntam la despagubirile ce, eventual, mi s-ar fi cuvenit.
Publicul, ostil pina aci soferului, se indrepta impotriva noastra, ica2.indu-ne de incurajarea ,,asasinilor" prin nepedepsirea lor. Era la inceputul introducerei masinilor pe piata si a ivirii numeroaselor accidents,
produse de inexperienta atit a conducatorilor de automobile, cit si a
pietonilor. Profitind de schimbarea frontului de atac al publicului,
1.
www.dacoromanica.ro
facut, la Ateneu, o dizertatie asupra reprezentarii animalului in arta, incepind cu asa de naturalistele reprezentari de bizoni $i chiar a unei
cerboaice de pe zidurile pesterei de la Altamira $i sfirsind cu desenele
artistei Rosa Bonheur, care intorcindu-se, dupa succesele din America,
isi organizase intr-o padurice din jurul Parisului un pare de animale,
neue Hypothese iiber Zeit und Bedeutung das Monuments. Haben Sie
vielleicht auch Photographien der nicht abgebildeten Barbarenplatten
;vie Fig. 114 ff ? Haben Sie grossere Spezial-photographien der besten
Kopfe der Barbaren ? Eine Auswahl der besten Kopfe wiirde es sich
lohnen in Gips zu formen, ich wiirde Sie sogleich fiir unser Museum
kaufen.
www.dacoromanica.ro
LXIV bis
DIN GURA CISMIGIULUI LA SOSEAUA KISELEFF
si surorile fara a avea alte griji ale menajului decit ale noilor vendi,
care rapeau toata vremea a ingrijoratei for mame. Tare frumoase amintiri ne-au ramas din vremea cit am fost in asa-zisa pensiune la mama,
www.dacoromanica.ro
risiri, care, dupa umila-mi parere 1nsa, dau cea mai exacta imagine a
Noua locuinta prezenta avantajele ca fiind alaturi de Muzeu, puteam dis-de-dimineata sa ma ocup de el, iar dupa prinzele sa le consacru Fundatiei si de trei on pe saptamina cursurilor de istoria artei. Drumul de la Sosea la Piata Palatului, mai ales la intoarcere, era foarte
placut, simtindu-se, inainte chiar de apropierea de Piata Victoriei, aerul
racoros venind dinspre Nord spre deosebire de picla din oral si chiar din
Cismigiul din depresiunea prinsa intre dealul de la biserica din Schitu
Mas,rureanu si nivelul ridicat al bisericii Sf. The din Gorgani. In mediul
sanatos al Soselei s-au bucurat citiva ani copiii care verile le petreceau
a celeilalte
m .ma si liebel Muttel" pe tatal ! In martie 1907 patru ani si sase luni
www.dacoromanica.ro
LXV
www.dacoromanica.ro
LXVI
SINTEM VREDNICI DE UN MUZEU NATIONAL ?
bucure de mai mare favoare decit oamenii. Oare lupii, serpii si celelalte
Dupa importanta artistica si culturala, iar nu dupa spetele de dob'toace, ni se fixeaza locul cuvenit in rindul natiunilor civilizate ! $i pe
in aprilie 1906 Muzeul, care a fost apreciat, dupa cum s-a vazut si
peste hotare.
Situatia lui era insa cu totul inferioara fats de cele de seama lui.
Pe cind noi n-avem in buget decit 2 000 lei anual pentru achizitii, Sofia
are 20 000 (douazeci de mii), Muzeul nostru de zoologie 57 000 lei, iar
cel de antichitati 9 000 lei (noua mii). Cu un asemenea buget si cu un
singur om de serviciu, greu poate functiona noul Muzeu t.
LXVII
MUZEUL AMAN
www.dacoromanica.ro
punde avind in
va exprima vii multumiri pentru serviciile aduse pe timpul cit ati functionat ca director al acestui muzeu", fa'ra, bineinteles, a semnala timpul
record in care s-au facut lucrarile, inclusiv tiparirea catalogului mentionat. Prin procesul verbal din 22 sept. 1908 am predat noului director
G. D. Mirea toata arhiva, precum si 777 [ex.1 din Catalogul Muzeului $1
suma de 164 lei din vinzarea acestuia, precum $i 74 lei ramasi din fondul
de intretinere. Din publicatiile aci consemnate, se poate vedea insemnatatea artistica a pictorului Aman, cit si rolul important ce 1-a avut ca
intemeicter, in I-864, al Scoalei de -Bele-Arte pe care, timp dT doi ani,
a susSintir-o personal, lipsita Mud de once sprijin ()Eclat Infruenta lui
Aman se resimti in intreaga miscare artistica a timpului sau : in atelierul
lui, Muzeul de azi, se aduna elita bucuresteana, atrasa de farmecul conversatiei variate a pictorului lucrind la $evaletul sat", cind nu fermeca
auditorul prin acordurile violoncelului sat".
Cele mai interesante din lucrArile sale ramin cele doua portrete ale
sale, pastrate in Muzeul Aman din Craiova, precum $i ultimele sale pic249:
www.dacoromanica.ro
prilej regele imi spuse ca Aman fusese insarcinat cu conceperea ,desenului noii decoratii : .,Steaua Romaniei" ai ca ii era placut sa se intretina cu acest artist cu infatiaarea ca si conversatia aaa de interesante, al
carui catalog fu rasfoit acum. Ii facu placere prin. reproducerea Juramintului depus de rege in Camera la 1869". Catalogul fu de esemeni,aratat ai celor doi ministri prezenti. Carmen Sylva, de asemeni, aprecia, inIdeosebi, intr-adevar frumos tiparitul catalog de editura Minerva".
LXVII bis
CONFERINTE SI EXCURSII IN TARA
unul care inainte de a se semna numai in registru, a daogat la 15 martie 1908: .,Am vizitat Muzeul ai am admirat ai arta ai munca ce.se
depune". Era Mihail Popescu, administratorul Casei Scoalelor, liberal ai
el, dar aaa de diferit de colegul sau, hapsinul de la Casa Bisericei, care
venise sa caute arta de la Luvru in modestele sail de la Sosea. Popescu
era dintre putinii functionari superiori ai liberalilor care nu au parasit
postal for sub ocupatie, si am avut si eu prilej ca prefect de politie 'sd-i
Liu de lobos, dupa cum se va vedca la capitolul respectiv. Ca urmare a
vizitei sale. fard sa ma fi consultat chiar, imi trimise la citeva zile dupa
vizita sa, la 22 martie. adresa nr. 86 F. prin care ma roaga sa primesc
.Insarcinare de a tine invatatorilor din diferite judete cite o cuvintare
despre arta noastra nationala. cu ocazia conferintelor de vacanta Pastelui". Lasindu-mi libertatea alegeril regiunilor adaoga ca : pentru aceasta
modesta era misiunea, ea fu primita cu multumire, corespunzind intentiunilor mele de a raspindi cit mai mult cultul pentru arta paminteana,
tocmai la aceia care o puteau mai bine pricepe si aprecia. Oltenia fiind,
In bung parte, batatorita de mine; am ales Moldova de Sus, de uncle In -am
intors nu numai cu frumoase scoarte pentru Muzeu, dar si cu cunoasterea mai de aproape a numeroaselor $i interesantelor rnandstiri, din care
o parte au si Lost publicate. Administratorul Scoalelor primind rapoarte
satisfacatoare despre insarcinarea data, mi-a prelungit-o, rugindu-ma sa
www.dacoromanica.ro
Iasi". Dupa cursuri am organizat, cu auditorii ieseni si numerosi bucovineni, o excursie la Bucuresti si de acolo la Curtea de Arges si Cetatea
lui Tepes din. munti. Ajutat am fost, in aceasta excursie, de colegul Bogdan-Duica, iar la Arges de tinarul profesor Stefanescu Goanga. Caci nu
si chiar
cu automobilul pe pluta, am ajuns si Innoptat la Domeniul regal Brostent, unde eram anunt.ati si deci primiti in consecinta. Depunind pe
ilustrii excursionists la Fintinele, m-am oprit la Sinaia spre a raporta
251
www.dacoromanica.ro
numai aceia !
LXVIII
MONUMENTELE NOAS f RE SI C.M.I.
frumoasele exemple din trecut, pe cind in zilele noastre s-a ridicat chiar
www.dacoromanica.ro
introductiv (publicat in nr. 1 din oct. 1908 a Noii reviste romdne a colegului Motru si reprodus in A. in R., p. 113-124, am cautat sa demons-
streine, urmind o dezvoltare proprie. Ca si limba popular* arta Varaneasca si-a cucerit locul de cinste, ce i se cuvine in rIndul preocuparilor
noastre culturale. Vechimea ei nu se poate documenta prin schimbarile
succesive ce inregistram pentru vorbirea noastra redata prin ceasloave ;
perfectiunea tehnicelor si mai ales complicatia maiestrita a unora din
izvoade sint cea mai buns dovada a unei virste inaintate, caci asemenea
forme desavirsite nu se nasc spontan fiMd o ultima treapta a unei lente
dezvoltari succesive. De la pinza grosolana de in
care e Inca Intrebuintata de vecinii sirbi si bulgari
pina la borangicul diafan al maramelor noastre, evolutia e mare si desigur ca nu s-a produs deodata".
Dupa enumerarea altor insusiri ale artei taranului roman, ajungeam
binenteles la refrenul ..a mentine traditia artei stramosesti si a reinvia
pe unde a disparut e o datorie sfinta ce ni se impune".
Ca urmare a acestor prolegomene, am publicat in anul 1908:
Casa mesterului Mogos in nr. de ianuarie, al Cony. lit. (A. in R., p. 126)
si altele care formeaza un grup aparte, despre care va fi indata vorba.
Pe linga toate aceste studii, accentul articolului mentionat era pus asupra activitatii Comisiei monumentelor istorice". Campania intreprinsa
in favoarea monumentelor istorice din tara si-a gasit consacrarea oficiala
prin publicatia de catre ministrul Cultelor a Buletinului Comisiei Monumentelor Istorice", primul fascicol, ian.martie, aparut in 1908 1. Dupa
1 Publicatie trimestriala sub auspiciile Ministerului de Culte, in editura administratiei Casei Bisericei. Buc., GObl-Rasidescu, in 4 mare, cu numeroase
253
www.dacoromanica.ro
tot nu s-a continuat de urmasii ministrului). Mai aratam ca, cit time
fotografii ale lui Stelian Petrescu, care nu aveau insa valoarea documentary a color fotometrice.
fi
evitate pe viitor, importanta buletinului famine necontestata". In cronica din aprilie 1909 (p. 939) intitulata o noud periclitate a monurnentelor noastre", scmnalam Ca in bugetu] eel nou al statului nu s -au
prevazut sumele necesare pentru restaurari. Mai indicam ca. serviciul
tehnic" al Casei bisericei", intreprinzind, fare avizul C.M.I., lucrafile
la biserica din Snagov, a netezit inscriptia de pe chenarul unei pietre
vechi de mormint. pentru a se servi de ea la o cladire noua ! Tot acolo
am constatat ca tiglele smaltuite din podeala veche a bisericei au fest
inlocuite printr-un mozaic comun, fare ca nici una din tiglele poligonAe
smaltuite in verde sa fi fost salvate. depunindu-se la Muzeu.
Monumentele str5bune fiind un bun comun al tuturor, iar greselile
unora rasfringinclu-se asupra tuturor, motivau criticele aduce.
Prin nr. din iulie 1909 al Buletinului C.M.T. mi se da un raspuns
anonim, care nu face decit sa confirme constatarile mele sau sa le
treaca sub tacere, cind nu le taxeaza drept tendentioase si nedrepte",
ba chiar nesericase" ; mi se impute Ca critic Comisia M.I., pe cind
aratam Ca greselile comise erau numai ale serviciului Casei Bisericei,
cerind tocmai ca aceasta sa nu lucreze fare avizul Comisiei. Amestecul
direct al Casei Bisericei reiese : prin legea .intrebuintarii excedentului
disponibil. din 2 aprilie 1909 se prevedea, sub nr. 5, suma de 237 500 lei
pentru .restaurari de monumente istorice si bisericestb.". Aceasta suma
www.dacoromanica.ro
pag. 963-968.
Adunclrii
deputatilor din
16
martie,
1910,
255.
www.dacoromanica.ro
pentru propasirea artei, este usor de inteles. Tocmai in epoca de organizare in care se afla toate asezamintele noastre artistice, se irnpune
ca m.asurile ce se iau sa fie bine chibzuite si ferite de orice influenp.
si resentimente personale. Numai astfel se va putea face ceva serios
pentru ramasitele noastre artistice si pentru propasirea artei nationale
in genere." Asti el incheiam cronica amintita ramasa, bineinteles fan\
replica din partea oficialitatii. Nu fora mirare am constatat insa ca
1909,
mentioneaza
LXIX
RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE
prin importante subventii din caseta sa particulard la restaurarea principalelor noastre biserici ; statul la rindul sau, si-a facut datoria, nu
dezbatut chestiunea
256
www.dacoromanica.ro
multi ani in serviciul lui Lecomte, caruia ii adresau cele mai devotate
si recunoscatoare scrisori. Tinarul G. Sterian, mare proprietar is Dobo-
257
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
faire. Nimes le 24 mars 1890. A Monsieur A. Lecomte du Noily, Architecte des monuments historiques de Roumanie". 2-me lettre : A Mon-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
o clopotnita putind cuprinde trei clopote de la 500 kg fiecare, cornpleteaza cest deviz care ar fi dat manastirii aspectul ei traditional,
in locul desertului in care se afla azi. Aceeasi soarta negativa au avut-o
LXX
Concepute dupa modelul celor din Paris, scoalele noastre nu mai corespundeau necesitatilor actuale, iar regulamentele mult prea formaliste
nu erau decit o piedica a unei dezvoltari mai libere. Prin noua organizare s-a largit pe de o parte programul de studii si s-a reglementat
in mod mai precis frecventarea scoalei care deseori ping aci servea
www.dacoromanica.ro
de mai al acestei reviste d. Pangrati in analiza interesanta si documentata ce a facut asupra noii legiferdri. Defectele insa se vor putea
indrepta prin initiativa corpului didactic daca acesta va fi convins de
inserma5tatea sarcinei ce are de implinit in aceste singure institutii
in care, la noi in tars se cultivii arta. Lipsa educatiei artistice in scoli,
atit in cele secundare cit si la Universitate, se simte din ce in ce mai
mult. Sintem si in aceasta privinta printre cei din urma in Europa,
cAci chiar si bulgarii ne-au intrecut de mult. La noi insd se considerd
www.dacoromanica.ro
Rolul negativ si chiar nefast pe care din acest punct de vedere 1-a
avut muzeul de antichitati, e prea bine cunoscut de toti, pentru a nit
fi nevoie sa mai revin aci. Incercarea de a organiza un muzeu intr-adeviir national merge mai incet decit ar fi de dorit, din cauza dificultatilor
comisiune care a discutat masurile ce ar trebui luate, dar si acele hot iriri au ramas fard urmare pina azi. Si astfel se pierde un timp foarte
priios 5i se ingreuneaza tot mai mult posibilitatea adunarii colectiunilcr. De mai bine de doi ani o tot repot si totusi mai sint multi cart,
nu vor sa se convinga de asemenea simple adevaruri.
Pe cind oficial muzeele somnoleaza, constiinta publics s-a de5teptat si pe zi ce merge vedem injghebindu-se tot mai numeroase si interesante colectii particulare, la care interesul artei locale a inceput s
predomine. Astfel pentru a incepe cu antichitatea, colectia bogata a
www.dacoromanica.ro
Societatea a cdutat sa cuprinda in programul sau de activitate si producerea mobilelor, ca unul din articolele cele mai necesare unei gospodarii, s-a pus la concurs un mobilier compus dintr-un dulap, o masa,
case scaune, o polita sau blidar si un chenar de oglinda. El trebuia sa
coste numai intre trei sute ping 1.1 patru sute lei. Dintre cele 11 proiecte prezentate s -au acordat premiul I de 300 lei arhitectului Gh. Lupu ;
al 2-lea de 200 lei desenatorului Muzeului Octav Roguski ; al 3-lea de
100 lei arhitectului Hugo Storck, o parte din proiecte au fost reproduse
frumos incadrate, cu care se faleau posesorii for 1. In afard de acestedoua societati cu scopuri artistice mai generale, exista si altele ale
artistilor, in vederea sustinerii intereselor particulare ale corporatiunii.
264
www.dacoromanica.ro
tice s-a sporit simtitor in decursul anului trecut. Mai toate revitele
importante tind sa dea o dezvoltare tot mai precumpanitoare partii
artistice, ping aci cu totul exclusa. La Iasi a aparut chiar o foaie specials in serviciul Artei romane".
www.dacoromanica.ro
bine hotarita.
Interesul ce tot mai tare se desteapta in tara pentrti arta populara
este cea mai frumoasa izbinda a anului ce s-a incheiat. Iar favoarei.
Pe pagina intii a nr. din aprilie 1909 a Cony. lit. sir,t r-date in
traducere urmatoarele versuri gravate pe potirul de clestar daruit de
Carmen Sylva regelui Carol cu prilejul aniversarii sale de 70 de ani.
Potirul, reprodus si; in revista, era invaluit cu o retea intretesuta cu 70
Potirul vietii
Potirul, potirul era de clestar,
$i to 1-al scobit suflet mare,
Schimbind picaturile-i pline de amar
In roua de margaritare.
In valul acesta tesutu-le-am eu
Pe toate cu grija, de teams
Sa nu pierd vreunul, caci chiar Dumnezeu
Din cer mi le dete pe seams.
inceput. Potirul a fost expus in micul muzeu istoric de la Castelul Pe le4, Textul
www.dacoromanica.ro
toata stralucirea for cele mai mindre dintre bisericile voievozilor no,-;tri".
pagini a roditoarei si glorioasei sale domnii, dar si-a asigurat si eel mai
trainic monument : acel al vesnicei noastre recunostinti". Interesul regelui pentru monumente dateaza de la inceputul dornniei sale, dupe cum
se dovedeste prin urmatorul raspuns la scrisoarea ce din initiativa domnitorului se trimite lui Viollet-le-Duc, a carui cunostinta tinarul principe
Carol o facuse la curtea lui Napoleon al III-lea, la Compiegne. La scrisoarea ministrului T. Maiorescu, adresata din inalt ordin, Viollet-le-Duc
267
www.dacoromanica.ro
contre ce maudit mal qui ne veut pas lather prise et abuse cruellment
de ce que je n'ai plus tout a fait 20 ans ! Oui, en effet, ce sont de
bonnes nouvelles que vous me donnez la, et je m'en rejouis fort. Il nous
sera done permis de ne plus trembler pour un lendemain plus que
problematique, et nous pourrons encore, j'aime a le croire, produire
quelque chose pour le Roi !
c'est mon plus cher &sir. Toujours est-il
que l'alerte de cette armee nous a coute cher a divers points de vue.
Bien entendu, les instructions de S.M. seront suivies dans l'extreme limite
possible... Quant aux dessins et documents, ils ne s'egareront pas, soyez
en certain, maintenant que nous avons des ardres prcis. Vous les aurez,
et vous pourrez sans doute les utiliser par la suite. La cure que je suis
ici est dure et epuisante, mais it me faut de la patience... Que voulezvous, je suis comme une vieille machine. Dame ! a la longue !... Soyez
tate este una din dovezile lipsei inaltului spirit conducator in toate si
peste tot de care ne-a fost dat sal ne bucuram sub blagoslovita domnie
a regelui Carol I.
268
www.dacoromanica.ro
LXXII
EXPOZITII ROMANE LA BERLIN BSI LA AMSTERDAM
interesului pentru producerile artistice ale diferitelor popoare si introducerea for pe piata universals, inlesnind desfacerrea lor. Expozitia
cuprindea o sectiune istorica. in care categorie intrau colectiile Muzeului, si o sectiune a produselor particulare.
Participarea la Expozitie ne-a fost asig-,urata prin interventia A.S.
Principesei de Wied ; iar ca presedinte de onoare al Expozitiei a fost
aleasa regina Elisabeta, presedinte a Lyceum-Club-ului" din Berlin.
Cu acest prilej pentru intiia data arta romaneasca a treout granitele,
ocupind locul ce i se cuvenea, caci la celelalte expozitii internationale,
arta taraneasca se pierdea in mijlocul atitor alte produse eterogene.
In afard de arta din China, Egipt, Kamerun etc., din Europa au
participat 14 state cu exceptia Sirbiei, a Portugaliei si a Spaniei.
Arta poporului nostru a cucerit de indata locul de frunte, dupa
cum marturiseste criticul A. Harder : Germania este cea mai saraca tara
fata de Romania, Suedia si Norvegia ; chiar reprezentanta Austro-Ungariei : Natalia Bruk-Auffenberg nu se poate opri a confirma ca in fruntea tuturor sta Romania cu produsele sale atit de bogate si frumoase.
Acolo traieste o arta curat nationala, fard concesiuni facute nevoilor si
modei zilei. Si totusi fiecare obiect este demn de a fi purtat in eel mai
elegant salon. De la romani trebuie sa luam pilda cum trebuie incurajata si dezvoltata industria casnica". Intr-o lungs si competinte expunere,
asupra Rumanische Volskunst" din Welt auf Reisen, din 1 martie 1909,
p. 133-5, criticul Otto Odrich, care a calatorit si pe la noi, lauds fara
rezerva sectiunea romaneasca si a obiectelor din Muzeul bucurestean,
care einen schlagenden Beweis fur die Richtum der Phantasie and den
Kunstlerischen Sinn des Volkes liefert". Iar in concluzie adaoga : die
ganze Austellung, die nur zwei Raume einnehm war mit grossem Geschick
von prof. Tz. Sam. eigeschandig zusammengestelt worden u. der verlaalt-
www.dacoromanica.ro
noastre.
Printr-o conferinta, in limba germane, si cu proiectiuni, directorul Muzeului a lamurit bogatia si vechimea artei populare romane,
care pentru prima data se arata peste hotare in toata amploarea, cucerind de ind.a.ta sufragiile numerosilor ei admiratori. (Cony. lit. 1909,
p. 339). Despre aceasta conferinta N. Pressische Kreuzzeitung, din 26
febr. 1909, ref era : Den Schlussvortrag in der fiir die internazionale
Valkskunstaustellung im Reichsmarineamt veraustalteten Vortragserie
hielt prof. Tz-Sam. tiber die Kunst seines Landes... Er wiisste eine
zahlreiche Horerschaft in seltenem Masse zu fesseln... Er zeichnete in
Leben satmenden Schilderungen das naturschOne Donau land, u. sein astnetisch hochbegebtes, frohsinniges, anmutsvolles Landvolk Als Durchzug-
www.dacoromanica.ro
Liberty din Anglia a comandat de peste 20 000 lei pinzeturi romanest ; iar firma Wertheim, in localul careia e Expozitia, va organiza
o sectie permanents pentru vinzarea produselor artei casnice a dif eritelor popoare expozante. In afara de relatarile ziarelor, insusi ministrul
nostru la Berlin, A. Beldirnan, s-a crezut obligat a adresa primului-ministru I. Bratianu un lung raport oficial (nr. 263/1909) din care extragcm
urrnatoarele pasaje : Aceasta prima incercare de a intruni la un 1->c
pradusele cele mai caracteristice ale artei populare din mai toata lumca
civilizata a avut un deplin succes si s-a putut observa viul interes pe
care publicul din Berlin 1-a aratat acestei expozitiuni, care din punctul
de vedere etnografic si artistic prezenta un caracter cu totul deosebit.
unor natiuni cu civilizatie mult mai veche, si unde colectiunile $i lucrarile privitoare la aceasta arta sint de mai mult timp organizate.
Mai este de observat ca, pe cind in xi-mite din celelalte sectiuni
s-au expus si numeroase produse care nu apartin artei populare propriu-zise, ci mai mult industriei ieftine, sectiunea romaneasca s-a tinut
strict in limitele prevazute in programul expozitiunii, infatisind astfeL
$i pe deplin si fara orice amestec cu elemente eterogene, adevaratul
caracter al artei noastre populare. Majestatea sa imperiala vizitind de
cloua on expozitiunea, s-a oprit indeosebi la sectiunea romaneasca, uncles
www.dacoromanica.ro
a l'etranger... les succes sont doubles pour nous, puisqu'ils ont a la fois
une portee .artistique et economique". Cu prilejul expozitiei din Amsterdam, am cercetat de aproape muzeele locale precum si cel din Haga
vi Harlem, imbatindu-ma, caci nu gasesc un termen mai propriu, de
arta lui Rembrandt, Rubens, Frans Hals vi a atitor alti reprezentanti de frunte ai artei flamande $i olandeze din muzee si a numeroaselor colectii diverse. La Amsterdam am vazut frumosul portret al lui
Ian Six, lucrat de Rembrandt, din mijlocul veacului al 17-lea, in locuinta
particulars a descendentilor primarului din asa indeparta.ta vreme. Portretul a fost vindut in urma pe vreo vase milioane de florini hol., paremi-se. Neuitatele impresii de arty au compensat cu prisosinta orice cazna
si dez.arnagiri inerente expozitiilor.
272
www.dacoromanica.ro
LXXIII
ARTA SCANDINAVA $I A NOASTRA
au pe linga crestaturile noastre si adaosul culorilor. Munteanul scandinav se serva de acelasi bucium invaluit in fasii de mesteacan ca la noi.
Muzeul nordic din Stockholm e de o enorma bogatie in produse
populare, expunerea prea numeroaselor exemplare similare e chiar obo-
www.dacoromanica.ro
muzeu in aer liber mai putin pretentios dar mai interesant chiar decit
cel de la Stockholm care servea si citva de distractie si dansuri duminicale. Intoarcerea mi-a fost prin Copenhaga pe care am gasit-o enorm
schimbata fata de vizita mea ca student in 1895, am revazut pe batrinui
director Sophus Muller si am vizitat noul muzeu etnografic, foarte interesant de la Lingby. Cu nespusa admiratie m-am intors din tarile scanciinave ; nu numai pentru arty for veche si cea casnica, dar si pentru
bunul for trai, ordinea si cinstea populatiei in genere. Despre asernanarea covoarelor noastre cu ale for va mai fi vorba cu prilejul expozitiei Internationale de la Paris din 1927.
LXXIV
A DOUA CONFERINTA LA BERLIN
marea sala din Casa artistilor sau Kunstlerhaus. Prins aiurea atunci,
conferinta s-a tinut in vacanta. de Craciun, anume la 30 dec. 1909
(12 ian. 1910).
Din rezumatele unor dari de seams din ziare se va vedea ecoul aces-
www.dacoromanica.ro
7/20 ian. 1910, semneaza un lung articol din care extragem : A fost o
fericire pentru noi studentii romani din Berlin, cind in sala cea mare din
Kunstlerhaus, am putut asculta timp de cloud ore cuvintele de calda admiratie si justa apreciere despre opera maiastra a lucratorilor pamintului
Orli noastre. Numele romanilor a fost pronuntat cu respect de atitea mii
de streini... Si seara, frumoasa seara de 30 dec. a fost pentru noi o adevarata sarbatoare. Caci a fost sarbatorita arta noastra, expresia sufletului
nolstru. Si cei care nu ne canosteau au invatat sa ne cunoasca si sA ne
stimeze". Si dupd ce analizeaza obirsia si virsta artei populare precum si
bogatia elementelor sale, recenzentul incheie :,,Noi bieti copii departati
de tara noastra, ne-am simtit citeva clipe iar acasa la noi, alaturi de cei
multi si buni, care ne inteleg, ne cunosc si ne iubese".
Conferinta a fost publicata in revista berlineza Werk-Kunst, nr.
1-3, din ian. 1910.
PEntru a nu se crede Ca in acest timp Muzeul din Bucuresti a fps'
dat uitarii, reproducem ca incheiere a anului, urmatoarea sorisoare
din 20 oct. 1909, a dr. Louis Olivier, care , cu membrii din Croisiere
de la Revue generale des Sciences" ne-a vizitat : De retour a P iris,
je m'empresse de vous remercier, tant au nom de mes compagnons de
croisiere qu'au mien propre, du precieux contours que vous avez bien
voulu nous donner. Ceux des .,<croises qui ont pu visiter votre admirable Musee ont ete emerveillee. Tout le pass de l'ingenieux et patient
labeur des roumains a defile sous leurs yeux. Tous ont emporte de
cette visite, grace surtout a vos commentaires, un souvenir inoubliable.
En vous joignant a notre caravane, vous nous avez fait a tous honneur
vivement apprecie. Permettez-moi de voux en rendre grace en vous
priant d'agreer ('assurance de mes sentiments de haute consideration
et de devoument". Revista mai sus citata, nr. 24, dec. 1909, p. 985-1 001
L XXV
COW). lit., dec. 1909 (p. 1364-8) in rezumat miezul expunerii verbale asu275
www.dacoromanica.ro
pra societatilor care cauta sa procure un nou mijloc de cistig clasei taranesti, reinviind totodata vechea arta populara. Societatile pornesc din
convingerea ca aceste doua probleme se pot rezolva prin mijloace comune : incurajarea industriei casnice implicind si dezvoltarea artistica,
desi aceste doua probleme se contrazic si nu pot fi contopite, si lata de
ce: Societatile protesteaza contra raului gust ce invadeaza satele noastre,
contra tarancelor lepadind frumoasele porturi de odinioard si inloouindu-le prin produsele ieftine ale tirgului. Dar avem not dreptul oare de
a cere tarancei sa pastreze vechiul costum, care noua ne place mai mult
ca cel actual, care-i revine insa mult mai ieftin si mai putin rapitor de
terul artistic. Adevarata arta taraneasca e inerenta unei stari cit mai
mizeria lucie de azi, atunci si arta lui va inflori din nou. Nu cinta de
bucurie si nu se faleste in haine mindre decit cel ce-si stie asigurata
Lucata de pamint si hrana familiei sale. In adastarea unor asemenea transformari economice, datoria noastrA fats de arta taraneasca este adunarea
cit mai multor asemenea pretioase ramasite ale trecutului, pentru ca la
1 Vezi Arta taranului nostru, Noua revisal rom., 10 oct. 1908, reprodus In
Ar. in R., p. 113, cu fotografii. A se vedea si Cu/tut trecutului si muzeele pro-,
vinciate, Corm lit., mai 1910, cap. in M.R., p. 217-21.
276
www.dacoromanica.ro
momentul cit mai apropiat al redresarii economice sa putem regasi mcdele stravechi si firul traditiei... Dupa cum din culegerea legendelor si
a poeziilor s-a fixat limba literara de azi, tot astfel din colectionarea
motivelor vechi se va renaste arta nationals viitoare". Aceasta era una
din tezele sustinute in dezvoltarea conferintelor asupra artei nationale.
crestine din aceasta parte a tarii, despre care a mai scris cu alte prilejuri.
Intreaga carte e scrisa intr-un stil inflorit si patriarhal, are farmec dcosebit, la care se adaoga si numeroasele fotografii luate de autor. Aceasta
opera face cinste deopotriva autorului, cit si poporului care a inspirat.
LXXVI
www.dacoromanica.ro
tului sdu la Odesa de marinele lui Aivazovski, s-a incercat sa se specializeze in acest gen, ajungind chiar, pentru citva timp, profesor la Scoala
noastra de arte frumoase."
Lui Theohari Antonescu, stins pe neasteptate, in toiul muncii, cind
d-abia depasise al 40-lea an de viata, i s-a consacrat un necrolog demn,
in nr. de ian. 1909. Bon garcon" Theohari, prin scrisoarea sa din 27 ian.
www.dacoromanica.ro
LXXVII
UN MINISTRU CONSIDERA MUZEUL DREPT LUX,
279
www.dacoromanica.ro
din 1936, iar textul apelului catre deputati la pag. 90-93 din Muz. torn. A se
vedea si Vremuri de grea incercare, M.r., p. 63-65.
280
www.dacoromanica.ro
localul ministerului.
A fost o jalnica pierdere a Muzeului : De la pictorul Strimbulescu,
bila, credeam si cea mai viabila : omul de serviciu al Muzeului : Constantin Savulescu, pe care am avut durerea sa-1 pierdem in primele zile ale
lui 1910. Ca un omagiu postum adus acelui suflet nobil sa redam aci :
Dezlegare, publicat de Al. Vlahuta, in Viitorul.
Dezlegare de A. Vlahuta.
Trebuia sa ucid, sau sa ma sinucid. Am ales calea din urrna, In
adevar -.calea din urma.. Dar de ce ? De cind ? Cum de s-a oprit la
un asemenea gind flacaul acela mindru, destept, voinic si frumos ca un
ostas roman ? Intunecate drame se mai petrec in adincimile sufletului
omenesc. Bietul Constantin I Si noi care-1 credeam fericit. Ne bucuram
viata pe care si-ar fi trait-o el acolo, data 1-am fi lasat in voia lui,
in rostul lui
in locul unde-1 asezase Dumnezeu. De ce nu 1-am
www.dacoromanica.ro
sa mergi la Bucuresti ?.
<Nreau.. Si ciobanasul de pe plaiurile
Mohorului veni sa pazeasca oile din tablourile pictorului. A crescut
sub ochii nostri. A invatat sa faca chilimuri si covoare. A invatat sa
www.dacoromanica.ro
LXXVIII
www.dacoromanica.ro
LXXIX
VIZITA $1 COMEMORARE VIENEZE
LXXX
0 EXPOZITIE LA VIENA
www.dacoromanica.ro
grafie este reprezentata principesa Maria cu cei doi fii ai ei, toti in
1910).
LXXXI
IN JURUL CATEDREI DE ARHEOLOGIE
lichidat si chestia catedrei de arheologie, ivita Inca din 1908. Din pletora
de articole si raspunsuri pasionate de atunci I :
Iariisi plagiatul d-lui Murnu, Noua revistii rom., 31 mai, 1910, p. 105-120. 7.
licispuns d-lui Murnu, N. rev. rom., 13 iunie 1910 p. 149-151. 8. Un ultim cuvint
si in chestia arheologiei, N. rev. rom. 27 iunie 1910 p.... 9. Istoria artei la Universi6.
285
www.dacoromanica.ro
Articolele din Cony. lit. din sept. 1908 !?i mai 1909 se mentin in
intregime : arheologia nu e altceva decit istoria artei vechi si ca atare
o parte din istoria universals a artei", dupd cum afirma Furtwangler.
$i tot el adaoga : pentru a pricepe firea artistica proprie unei opere
de arta, nu ajunge nici cunostinte filologice, literare si istorice, nici gust
si pricepere pentru poezie si alte arte, ci se cere o deosebita patrundere a esentei artelor frumoase si familiarizarea cu problemele proprii
numai lor". Si mai categoric este dascalul lui Furtwangler, H. Brunn,
care intr-un program al disciplinei ce a intemeiat accentueaza deosebirea fundamentals dintre filologie si arheologie, adaugind Pe cind la
lucrarile de filologie poate lua parte si un orb, urechea fiind organul
arheologie".
Istoria archeologiei din care n-a aparut decit volumul I, cuprinzind antichitatea si Renasterea deli el precizeaza ca in arheologie deosebim trei
perioade : Antichitatea, Renasterea si Epoca moderns" dupa care, adaoga
apoi, vom cerceta in jurul nostru cu o pioasa solicitudine acea scumpa
mostenire de vechi dative si de vechi monumente pe care ne-au lasat-o
strabunii nostri, pe pamintul mult iubit al patriei".
www.dacoromanica.ro
tatii de filozofie 5i litere, in 5edinta de la 19 aprilie 1901 este in unanimitate de parere sa se incredinteze d-lui Al. Tzigara-Samurca5 suplinirea cu inceperea anuiui 5colar viitor". Decanul Facultatii, prof. I. Bogdan prin raportul nr. 108 din 7 mai 1901, invoaca pe linga considerentele
pe colegul sau de Academie, Tocilescu, ca suplinitor al catedrei de arheologie. Mai tirziu, dupa moartea lui Tocilescu, acela5i Sp. Haret, in Monitorul Oficial din 15 ian. 1911 nr. 299, p. 9366, afirma : in adevar, Toci-
mentului a devenit extrem de grea, data nu chiar imposibila. La dezgroparea cetatii -,Tropeum
s-a comis o adevarata opera de
vandali... Am vazut eu insumi cum taranii spargeau o splendida amfora,
Jar la 1 oct. 1908 contopirea catedrei cu directia Muzeului desfacindu-se, ministerul, fara alts consultare a Universitatii, incredinteaza
suplinirea nou ivitului candidat G. Murnu, fara a tine seams de anterioara mea unanima recomandare la suplinirea catedrei ; aceea5i consecventa se observa la Haret si in privinta lui Murnu; in Monit. Of., mai
sus citat, ne asigura ca : D. Murnu in mod necontestat poseda competenta ce se cere" pentru conducerea sapaturilor la care o contestase lui
Tocilescu. Curind dupa aceea insa, convingindu-se de incompetenta
notorie a fostului sau protejat, it inlocuie5te, ca director la Muzeu, prin
tinarul Vasile Pirvan. In ian. 1909 chestia se prezinta in fata Senatelor
Universitare, singure menite a se pronunta. Senatul din Iasi, pe baza
raportului profesorului titular, Thohari Antonescu (reprodus in br. nr. 4)
ignoreaza candidatura lui Murnu, acuzat oficial de plagiat 5i de ignorarea chiar a termenilor speciali de arhitectura clasica".
La Bucure5ti, deli am obtinut majoritatea fata de ceilalti candidati, nici unul nu e numit, neobtinind majoritatea ceruta de lege. Comi287
www.dacoromanica.ro
sia de raport se pronunta insa pentru arheologie in sensul larg propovaduit de Odobescu, teza sustinuta si in Camera de deputatul AI. Marglailoman ; si insusita si de raportorul legii, C. Stere, care : nu intelege
o universitate astazi, care sa nu alba o catedra de istoria artei" i. In
ciuda tuturor acestor asentimente pentru o arheologie cuprinzind intreaga istorie a artei, este numit G. Murnu, specialist in greceste, limba
sa materna, ca fiu al preotului capelei grecesti din Budapesta, si naturatizat roman cu prilejul numirei sale. Teza de doctorat a lui Murnu
trateaza despre Rumanische Lehnworter im neugrichischen", deci nici
chiar de limba clasica elina. Lucrarea sa Din Nichita Acominatos din
1906 este o simple traducere din greaca moderna. Traducerile sale din
Homer sint mai tirzii.
Si astfel contrar tuturor parerilor ca limba greaca nu poate fi considerate ca un auxiliar principal al stiintei arheologice, Murnu e numit
profesor facind un curs fara proiectiuni si fara a fi sporit colectia de
mulagii despre care-mi scrie Odobescu in aratata sa scrisoare din 189
Orele de curs erau, in schimb, agrementate prin cetirea ultimelor poezii
ale profesorului arheolog sau prin traducerile sale homerice. Rarele
288
www.dacoromanica.ro
LXXXII
MUZEUL SIMU
Muzeul sau.
www.dacoromanica.ro
LXXXIII
Mai cu seams ea aci sint reuniti deocamdata toti artistii nostri cei
mai de frunte.
Pictura predomina, iar sculptura este deocamdata asa de putin
reprezentata, incit numai dupa cele ce sint expuse, nu ne-am putea face
o idee justa de sfortarile si rezultatele la care au ajuns sculptorii nostri.
Vina lipsei unor opere mai Triad in aceasta specialitate revine, in mare
parte, statului sau diferitelor comitete care de cite on au de comandat
vreo lucrare mai insemnata se adreseaza streinatatii, desconsiderind astfel pe nedrept pe artistii nostri. Iar publicul, care d-abia incepe sa simta
nevoia de a-si insusi unele picturi, nu a ajuns Inca sa Incurajeze Indestul
si pe sculptori .Astfel ca aces tia sint constrinsi a produce numai lucrari
marunte sau busturi, deseori chiar autoportrete, in lipsa altor comenzi.
Cu regretul constatarii acestor imprejurari defavorabile sculpturei, si cu
speranta ca in curind vom avea opere mai insemnate de semnalat, am
trece asupra acestei sectiuni, data una dintre lucrari nu ne-ar opri un
290
www.dacoromanica.ro
moment prin ciudatenia ei. Opera d-lui Brancusi, pompos intitulata Cumintenia pamintului" si reprezentind un chip schilod de femeie nuda,
sezind cu miinile si picioarele ghemuite, merit& desigur sa fie relevaa
si dezaprobata. Caci daca nu e o simpla farsa din partea artistului,
dupd cum imi vine a crede
atunci are desigur pretentie de a fi
reprezentantul unei directii noi, care venindu-ne din streinatatea in care
locuieste artistul, ar putea poate epata pe snobii care nu lipsesc nici la
noi. Din partea d-lui Brancusi cunoscut prin frumoasele sale lucrari anterioare ca posedind perfect toate secretele formei omenesti si ale tehnicei sculpturale, interpretarea de fat nu poate fi decit o ratacire. E negatiunea voita a artei, anume cautata de unele cercuri de pretinsi artisti,
care se conduc de niste sisteme estetice cu totul personale si in contrazicere
estetic. Dintr-un entuziasm exagerat pentru lucrarile nedibace ale primelor epoce artistice, unii moderni se straduiesc sa le invite crezind,
poate, ca ating astfel prin reducerea formelor o sinceritate mai mare in
expresiune. Uita insa ca imitarea voita a naivitatii sincere a operelor
arhaice pacatuieste tocmai prin lipsa de sinceritate a inspiratiunei omului modern, a carui mentalitate fiind atit de diferita de a stramosilor sai
indepartati, nu mai poate concepe in acelasi spirit.
Si astfel pretinsa lor sinceritate naiva, sau reintoarcerea la simplicitatea omului primitiv, se poate lesne interpreta drept simplu cabotinaj,
sub a carui masca cei mai multi ascund o reala neputinta de a face mai
bine. Aceasta nefiind insa nicidecum cazul d-lui Brancusi, ii uram ca sa
se desfaca cit mai curind de atari influente nefaste artei sale. Daca asemenea curente bolnavicioase, produse fatale ale unor centre de o exuberant& artistica ca Parisul, pot fi tolerate acolo uncle alaturi de nenurraratele talente reale mai pot gasi loc sub soare si citiva rates", fara ca
bunul mers al artei sa fie compromis ; la noi insa asemenea produse exotice nu-si au rostul lor. Invaluite in misterul nemotivarii lor, ar putea
influenta pe spectatorii nedumiriti si ahtiati de senzatii noi, dar dubioase; iar pe pseudo-artistii incepatori ar putea sa-i incurajeze in nedesavirsirea lor. Ei ar putea lua drept originalitate si exemple demne de imitat unele glume nereusite, cum trebuie privita incercarea de fata a d-lui
Brancusi... t
In fruntea listei expozantilor intilnim si de asta data pe M. S. Regina, care tine sa onoreze cu a sa participare manifestarile Tinerimei".
Am redat intocmai parerea mea din 1910, care a ramas neschimbata $i
in urma, in ciuda succeselor obtinute de Brancusi, mai ales la snobii din America.
A fost un engoument passager" si in Franta, dupa cum s-a constatat in urmk
Asemenea curente, la mod(' un moment *i in Germania, sint perimate $i acolo.
291
www.dacoromanica.ro
Sy lva, continua a pieta nepretuitele file de pergament ale unei Evanghelii, destinata, de asta data, bisericei. Trei-Ierarhi.
Augusta protectoare a Societatii, A.S.R. principesa Romaniei expune de asemenea cloud, gingase aquarele, care dau nota splendidului
stunt decorativ cu care alteta sa este inzestrata.
de dorit numai ca si numarul operelor de arta sa creasca in aceeasi proportie. Sa ne ferim de a considera drept arts meseria picturii sau a sculpturii, cum din nefericire se mai intimpla azi, mai ales in cercurile oficiale."
292
www.dacoromanica.ro
LXXXIV
DIN TARA
publicat studiul Rominia fats de teoriiie noun ale arheologiei preistorice, tema reluata apoi de I. Andriesescu in teza lui : cu deosebirea
adaogirii ilustratiilor date de el. Artie lul din V.r. a fost redat, cu ampli-
Audientele la Curte deveneau tot mai dose si spre a-mi inlesni venirera la Sinaia, regele hotari sa-mi rezerve in permanents, in calitate
de secretar aT reginei, o camera la Castel si totodata si favoarea de a
fi adus de la gard de trasura Palatului condusa de surugiul cu panglica
tricolord la palarie.
In afara de sedintele de lucru cu regina, am avut prilej sa prezint
suveranului pe criticul de arta din Berlin si fost coleg al meu, dr. Vale-
rian Loga, care a si publicat studiul sau asupra picturilor lui Greco,
despre care a fost vorba anterior. La citeva zile numai dupa aceea, la
40 de Cruel, renumita
tara ; piesele au trecut granita dar, dupa a mea stiinta, nu s-au mai intors, lipsindu-ne de un foarte pretios material pentru studiile preistorice
ale tarii.
293
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
CUPRINS
Prefata
Notes asupra editiei
V
.
. XXI
Memoxii., I (1872-1910)
3
I Nasterea
II Botez
10
15
38
X Ira gimnaziu
21
31
34
43
413
53
XI La liceu
XII Bacalaureatul
XII bis Tentatia celui al 12 decemvir
58
59
60
62
69
76
84
90
92
96
295
www.dacoromanica.ro
XXIII La Berlin .
102
10
.....
108
XXIV Doctoratul
XXV Dezamagiri in tar%
XXVI Practica muzeografica in strainfitate
XXVII Dascalie neprevazuta
XXVIII In slujba Fundatiei Carol I
112
116
118
120
123
135
144
126
130
135
141
143
150
152
157
.
159
163
167
169
174
180
187
190
193
194
198
200
1906 .
202
204
208
210
296
www.dacoromanica.ro
213
216
219
221
223
....
225
231
237
240
241
.
215
.
LXV Regele consfinte$te muzeul . . .
LXVI Sintem vrednici de un muzeu national ? .
LXVII Muzeul Aman
LXVII bis Conferinte $i excursii in tars
LXVIII Monumentele noastre 5i C.M.I. .
LXIX Restaurarea monumentelor istorice .
LXX Arta in 1908 $i Societatea Domnita Maria" .
LXXI Carol I $i monumentele strabune .
LXXII Expozitii romane la Berlin $i la Amsterdam .
247
243
248
250
232
,,
256
261
260
269
273
271
27:
275
LXXVII Un ministru considers muzeul drept lux, iar altul drept o necesitate
www.dacoromanica.ro
...
2r
283
284
284
281
211
291
293
www.dacoromanica.ro
0. 1 0 0
-04,
iA
IC" 0 i-
tiOf
7Vt.e.4
C,i 0,11A-At,
1i
a'"; (150 tiMie (ay ''' Otak 5#0 t.444:3 CASA- iritor , *iv tail
..., ,
to1211,
'YIP ?)
t,
12
s
n4
i e'e gAA/a()11,?, it tit tra.4,402 *If , 4 (AA/ t " 4.0 2 e44,11974,f2itt 44,4 4. P
c--'Y
,,
L
il
, a v AAA A.A.40*
,'
5,
4,7
i.-4
,e'
,.
A.
11.711,7
' / k -,
/1
eAl-li
AI.
'
eWA4
A4 t-0-90 ..-
ir......
,-
OP.
1
'r
;11;,:4F'.
COLECTIA MEMORIALE"
CULTURA NATIONALA"
I..
.1/4,,;.$1',
.1.-.114IY:b,
*E.
see
AC
cLA,
;a77-N
IC
40142 5
0.9w^.
Of
tjb
dt A4A It4i
14
Lk
I._
Ai
ft
f/
ail
4 c4,01.
44
of'
els
v
4fte 4-l/3 ,a411--'2, qui
f e ti 4(i.
-44,='
...,
rft
,
1, tS,o
c.,,,,k....;
4AA-4.41' lea t
e..0 AA," tfa4/t7A/40-4/ -t/C-c Cfryks, :
-_,Tot74". t 6 LZ
47
v.
aup
-
1 i;"1
/ YQi!
I
AAA
Gtfil.
Ea
973 95405-0-3
www.dacoromanica.ro
-LEI 150
Q, e