Sunetele se deosebesc ntre ele prin trei caracteristici principale: nlimea (frecvena de

vibraie a coloanei de aer), tria (intensitatea) i timbrul.

Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din valoarea initiala
a notei.

MRIMEA INTERVALELOR DUP CONINUTUL N TREPTE

Intervale simple. Dup numrul treptelor ntre care se formeaz, intervalele

simple pot fi:
I. prima intervalul ce se formeaz pe aceeai treapt prin alturare
II. secunda intervalul dintre dou trepte alturate
III. tera intervalul dintre o treapt i a treia n ordinea de succesiune din
scar
IV. cvarta intervalul dintre o treapt i a patra n ordinea de succesiune din
scar
V. cvinta intervalul dintre o treapt i a cincia n ordinea de succesiune din
scar
VI. sexta intervalul dintre o treapt i a asea n ordinea de succesiune din
scar
VII. septima intervalul dintre o treapt i a aptea n ordinea de succesiune
din scar
VIII. octava intervalul dintre o treapt i a opta (repetarea primei trepte) n
ordinea de succesiune din scar
Intervale compuse. Se obin dintr-un interval simplu adugat la cel de octav:
IX. nona secunda peste octav

X. decima tera peste octav

XI. undecima cvarta peste octav
XII. duodecima cvinta peste octav
XIII. teriadecima sexta peste octav
XIV. cvartadecima septima peste octav
XV. cvintadecima octava peste octav (dubla octav)
Un interval n muzic este diferena dintre nlimea a dou note.
Denumirea unui interval este dat de mrimea i calitatea acestuia.

Calitatea
Cvinta si cvarta si unimea(unison) sunt perfecte, celelalte sunt mici sau mari

Numrul de diezi (#) sau de bemoli (b) de dup cheia Sol sau Fa de la nceputul fiecrui
portativ ne arat tonalitatea n care se cnt acea melodie. Prin urmare, fiecare gam are
propriul numr de diezi sau
bemoli, care corespunde doar tonalittii respective. Acestea se afl urmrind tabelul de mai
jos:

C2- Do2
B- Si
A- La
G- Sol
F- Fa
E- Mi
D- Re
C- Do