INSTRUCTIUNI TEHNICE DEPARTAMEN- Indicativ : TALE PENTRU PROIECTAREA SI EXECU- CD. 29-79 TAREA FUNDAJILLOR PENTRU LUCRARI DE DRUMURI DIN PAMINTURI STABILI- Inlocuiese : ZATE CU CIMENT CD. 29-67 1. GENERALITATI 1.1. Prezentele instruc{iuni cuprind descrierea procedeelor de executie a straturilor rutiere din paminturi stabilizate cu ciment, precum gi tehnologia privind ameliorarea paminturilor cu adao- suri granulare sau cu substanfe chimice. 1.2. Executarea straturilor din paminturi stabilizate cu ci- ment se va face de catre o unitate de drumuri, dotata cu utilajele necesare executiei acestor lucrari, in conformitate cu procedeele de executie indicate in STAS 10473/1-76 pct. 3. 1.3. Aparatura necesara pentru controlul executiei lucrarilor pe santier, precum gi descrierea metodelor de incercare a straturi- lor rutiere ain paminturi stabilizate cu ciment este prevazuta in STAS 10 473/2-76. 2. CONDITII DE PROIECTARE 2.1. Elementele geometrice ale straturilor de fundatii exe- cutate din paminturi stabilizate cu ciment, indicate in proiect, vor respecta prevederile STAS 10 473/1-76, cap. 2.1. In cazul executiei in ,situ“ se va prevedea in proiectul de execufie o la{ime suplimentara de 0,25 m in ambele parti ale stra- tului, fafa de la{imea profilului tip. Elaborate de : INSTITUTUL DE CERCETARI $I PROIECTARI TEHNOLOGICE IN TRANSPORTURI BUCURESTI — ICPTT — Aprobate de MTTc cu ordinul nr. 311 din 17 februarie 1979 3092.2. Prelevarea probelor caracteristice din paminturile ce se vor utiliza la stabilizdri cu ciment se efectueaza conform STAS 662-69 pct. 4.2. si prevederilor ce urmeaza: 2.2.1, Din impietruirea existenta se vor preleva probe repre- zentative de cite minimum 10 kg fiecare, la distanfe de 100—250 m, din intreaga grosime a impietruirii. Distantele dintre sondaje se vor stabili in functie de unifor- mitatea grosimii, calitatea materialului si de lungimea sectorului de drum. In acelasi timp se vor ridica si probe de pamint de subimpie- truirea existentd de cite cca. 2 kg fiecare. 2.2.2. Probele de pimint din gropile de imprumut din lun- gul drumului, care se vor utiliza la executerea stratului stabili- zat se vor preleva la fiecare 100—250 m, dupa indepartarea stra- tului vegetal de la suprafa{a. 2.2.3. Probele de nisip si de balast din balastiere si probele de parhint din gropile de imprumut se vor ridica in cantitate mi- nima de 25 kg. 2.2.4, Probele prelevate de pe teren in vederea solicitarii re- jetelor preliminare, vor fi ambalate in vederea trimiterii lor la laborator in ladite sau in saci de polietilend. Laditele vor fi etichetate pe capac gi lateral, etichelele cu- prinzind date referitoare la lucrarea pentru care s-a recoltat pro- be, sursa si numarul probei. In interior tadi{a mai cuprinde o nota cu pozifia kilometrica, grosimea impietruirii, adincimea la care s-a recoltat proba, starea fizica apreciata a pamintului, con- ditiile de prelevare referitoare la umiditate si data. Cit priveste sacii de pclietilend toate datele enumerate mai sus se vor gasi in interioru! acestora, la suprafa{a. Se va intoemi un borderou, care se va inainta laboratorului de specialitate al proiectantului odata cu probele, cuprinzind in- dicativul probelor si toate indicafiile privind ridicarea acestora in cursul studiilor pe teren: pozifia kilometrica, grosimea impie- truirii, adincimea la care s-a ridicat proba, starea fizicd apreciata a pamintului, data ridicarii probei. ta Pentru identificarea materialelor locale se va proceda astfel ; 2.3.1. Probele prelevate de pe teren cuprinzind pamintul din balastiere, cariere, vechile impietruiri, alte materiale locale etc. 310prelevate conform pet. 2.1., vor fi examinate conform STAS 10 473/1-76 pet. 1...a si se vor alcdtui ,grupe de probe“ cu caracteristici asemanatoare. Probele ridicate avind aceleasi caracteristici se vor grupa pe tronsoane (din lungimea drumului), pentru a obtine imaginea va- ria{iei caracteristicilor materjalelor in lungul traseului drumului proiectat 2.3.2. Daca in urma stuaiilor de laborator va rezulta nece- sitatea corectérii prealabile a paminturilor, tmbundatatirii struc- turii si 2 compozifiei_granulometrice, aceasta se va preyedea con- form STAS 10 473/1-76, pet. 2. —2.3.1.6. 2.3.3. Cenusa de termocentrala si zgura granulata fotosite la corectarea granulozita{ii paminturilor, vor corespunde condiftiilor prevazute in STAS 10 473/1-76, tabelul 3. 2.3.4. Prelevarea probelor se va efectua din halde prin fo- raje sau sondaje, pentru cunoasteree in adincime a caracteristi- cilor fizico-mecanice. 2.3.5. Numarul forajelor sau a sondajelor vor fi astfel stabi- lite, inctt la fiecare 1 000 m? de material sa fie minim o proba medie reprezentativa. Modul de prelevare a probclor este conform STAS 662-69 pet. 4.2.3., marimea probei medii fiind de minim 30 kg, pentru fiecare sondaj, sau sondaj executat. Probele medii, destinate laboratorului de incercari vor fi in- sojite de un proces verbel de prelevare a probei, semnat de fac- lorii_interesafi. 2.3.6. Cimentul si apa necesare lucrarilor de stabilizare a pa- minturilor, trebuie sa indeplineascd caracteristicile fizico-mecanice conform STAS 10 473/1-76 pet. 2.3.2. si 2.3.4. 3. STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI STABILIZAT 3.1. Compozifia amestecului stabilizat se va stabili de catre un laborator de specialitate conform STAS 10 473/1-76 pragra- ful 2.4., efectuind urmatoarele lucrari: 3.1.1. Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale ma- terialelor componente, conform STAS 10 473/1-76, pct. 2.4.1.1. 3.1.2. In cazul paminturilor cere nu satisfac conditiile pre- vazute la pet. 2.3.1.1. gi 2.3.1.2. din STAS 10 473/1-76 se vor sta- 311bili corectiile necesare, conform acestui standard pentru cazurile de la pet. 2.3.1.4.—2.3.1.6., astfel: 3.1.2.4 — in cazul de la pct. 2.3.1.4. pentru corectarea gra- nulozitatii, se vor stabili proportiile de material locale si mate- rial de corectie necesar; 3.1.2.b — in cazul de Ja pet. 2.3.1.5. pentru corectarea plas- ticitatii se va stabili dozajul de var hidratat in pulbere, ne- cesar, tratarea cu var efectuindu-se in 24 ore fnainte de trererea la stabilizarea cu ciment; 3.1.2.c — in cazul de la pet. 2.3.1.6. pentru corectarea de- terminata de con{inutul de substante organice si de humus mai mare de 4% se va stabili dozajul de clorura de calciu tehnica. 3.1.3. Dupa efectuarea caracteristicilor de fa pet. 3.1.2.— —3.1.2.c se va trece la determinarea caracteristicilor de compac- tare (W,,). % si Ya max. in g/cm) conform STAS 1913/13-73, co- Tespunzatoare incercarii Proctor modificat pe probe din materi- alul stabiiizat, amestecat cu ciment (inclusiv corectate cu adao- suri, cind acestea sint prevazute). 3.1.4. Confectionarea epruvetelor din materia] stabilizat cu dozaje variabile de ciment. 3.1.4.1. Dozajul de ciment pentru aceste amestecuri se va alege conform prevederilor STAS 10 473/1-76 pct. 2.4.1.3. si inca doua dozaje variind cu + 1% fafa de cel ales, in limitele preve- derilor aceluiasi STAS. 3.1.4.2, Adaosul de apd, in aceste amestecuri se ia egal cu umiditatea optima de compactare (W.,,) indicata la pct. 3.1.3. 3.1.4.3. Relatiile intre componentii amestecului sint urma- toarele: cimentul se raporteazd la greutatea agregatului uscat, iar apa se raporteaza la greutatea agregatului uscat plus ciment. Ex. — pamint uscat 100% . 2... 2... 5 000 gr. —ciment 5% (5000 X 0,5)... 2... . 250 gr. — apa 6% (5250x006) .......22 315 gr. Se vor confectiona serii de cite 7 epruvete pentru fiecare tip de determinare. 3.1.4.4. Prepararea amestecului, confectionarea, pastrarea si incgaeaeee epruvetclor se va realiza conform STAS 10 473/2-76, cap. IT. 3.1.4.5. Rezultatele determinarilor se compara cu valorile in- dicate de STAS 10 473/1-76, pct. 2.2., pentru caracteristicile fi- 512zico-mecanice ale paminturilor stabilizate cu ciment. Se considera dozajul optim de ciment, acela care asigura realizarea optima a acestor valori. 3.1.4.6. Dozajul necesar ce se va indica santierului pentru execufie, va fi cel optim, ob{inut in laborator, la care se va adauga: — 0,5%, in cazul amestecului in statii fixe: — 1,5%, in cazul amestecului pe loc, printr-o singura trecere, cu _utilaj perfectionat specific; — 2,0%, in cazul amestecului pe loc, repetat. 3.1.4.7. Reteta de fabricatie se va indica in precente si in cantitafi la m*. Ex, — balast uscat 100% . 2... - 7-7 + +e 1 922 kg —ciment Pz400 4% 2... 7 ee eee 78 kg — apa 6% Lee ee 1201 2120 kg 4, EXECUTAREA STRATURILOR RUTIERE DIN PAMINTURI STABILIZATE CU CIMENT 1, Pregatirea substratului de fundafie 4.1.1. Straturile de fundatie din paminturi stabilizate cu ci- ment trebuie si li se asigure un suport stabil. Pentru asigurarea stabilitatii straturilor inferioare se vor res- pecta prevederile STAS 6400-73 pct. 2.2., privind executarea subs- stratului de fundatie. . 4.1.2. In cazul drumurilor existente de pamint sau impietru- ite, executarea substratului de fundatie comporta urmatoarele ope- tatiuni tehnologice: — scarificarea pamintului sau a impietruirii existente pe adincimea prevazuta in proiect; — deplasarea cu lama autogrederului a materialului rezultat din scarificare, pe acostamentele drumului, in cordoane ; — indepartarea materialelor necorespunzatoare rezultate din scarificare ; — executarea patului drumului gi a substratului de fundatie in conditiile prevazute de STAS 6400-73; 3134.2. La executarea straturilor stabilizate cu ciment se va uti- liza conform prevederilor STAS 10 473/1-76, cap III pet. 3.2. si 3.3., unul din urmatoarele procedec: — amestecarea in statii fixe; — amestecarea pe loc. 4.2.1. Amestecarea in stafii fixe 4 1. Procedeul consta in prepararea materialului stabili- zat in mod centralizat in statii de malaxare fixe si transportul pe santier unde este asternut si compactat. 4.2.4.2. Stabilirea necesarului de utilaje pentru cxecutarea straturilor rutiere din pamint stabilizat cu ciment si organizarea punctelor de lucru, se va face in functie de productivitatea utila- jelor conform prevederilor din ,,Planul tehnic departamental pri- vind folosirea principalelor utilaje de construc{ii-montaj, indicato- rii folosirii principalelor utilaje de construct‘i si indicatorii de mecanizare a lucrarilor in constructii“ si in functie de volumul de lucrari. 4.2.1.3, La stabilirea dozajului de apa pentru prepararea ames- tecului in stafii fixe se va fine seama de condifiile atmosferice, distan{a de transport a pamintului stabilizat la punctul de lueru 4.2. Durata de malaxare se va stabili de catre laborato- rul de santier, inainte de inceperea prepararii amestecului in func- fie de natura agregatelor si de tipul utilajului de amestec, astfel incit sd rezulte in final un amestec optim. Pentru aceasta se vor efcciua, inainte de incepcrea executiei, incercarii prealabile pentru stabilirea duratci de malaxare. Timpul minim de malaxare in betoniere cu amestec fortat in mod informativy sint de 2’—-2’30", in functie de natura materia- lelor. Malaxarea se va realiza astfel: — amestecarea ,la uscat“ a materialului cu ciment, la umi- ditate naturala, timp de 1”. — adaug. apei treptat, in timpul amestecarii, pind 1a atingerea umi i optime de compactare si continuarea ames- tecarii ,la umed“, cel putin incd un minut, prentru obfinerea unui amestec omogen. .2.1.5. In cazul in care se prevede corectarea pamintului stabilizat, pentru a satisface conditiile indicate prin refeta din proiect se vor asigura la statia de malaxare, depozite de mate- 314tiale de corecfie (zgure granulate, cenusi de termocenti Cl,Ca etc), avind grija sa fie protejate contra umiditatii si intem- periilor in incaperi, boxe, stive acoperite etc. 4.2.15.a —-Cenusa de termocentrala se va aproviziona din hal- de, transportindu-se cu autobasculante de mare capacitate preva- zute cu obloane inalte si acoperite cu prelata. 4.2.1.5.b —La efectuarea amestecului (pamint-cenusa de termocentrala) in betoniera cu amestec fortat, se va introduce in betonieré mai intii cenusa si se va umezi cu o cantitate de apa, de cca. 10—12% (din greutatea materialului uscat), apoi seva introduce pamintul, in vederea asiguririi unei cit mai bune omo- genizari. 4.2.1.5.c — Amestecul (pamint-zguraé granulata) se efectuea- z4 in betoniere cu amestec fortat, dupa rejetele elaborate de la- boratorul de specialitate al proiectantului si prevazute in proiect 4.2.1.6. Calculul sarjei la betoniera se efectueaz4 raportind refeta data de laborator, conform capitolului 3 din prezenta ins- tructie, pentru 1 mc, ia capacitatea betonierei dupa urmatorul exemplu: Refeta la me — pdmint uscat (pamint-—-cenuse sau zgurd) . .1 960 kg/m® — ciment M 30 (5% raportat la greutatea pa- mintului uscat). oe. 98. kg/m — apa (6% raportat 1a pAmint uscat-+ciment) . 123 kg/m’ TOTAL: 2 181 kg/m? Capacitatea utila a betonierei de 5001: 5001 X 70% == 350! = 0,350 m3 0,350 m? x 2 181 kg/m? = 763 kg Refeta la sarja — pamint uscat 1960 kg/m? X 0,35 m? = 686 kg —ciment ... 98 kg/m? x 0,35 mi 34 kg —aph.. ee 123 kg/m? x 0,35 mi 43 kg TOTAL: 763 kg/sarja 4.2.1.7. In cazul instalatiilor de preparare in flux continuu, in baza refetei date de laborator in procente se va tatona si se va stabili prin cintariri directe debitul de ciment pe minut astfel in- 315cit s4 se asigure un debit total al instalatiei la nivelu! producti- vit&tii optime. Ex. Refeia in procente — pamint uscat. .. 21. os — ciment (raportat la greutatea ‘pamintului uscat) 2. 5 — apa (raportat la greutatea pamintului uscat 4- ciment) oe ee ee 6% Ciment cintarit = 24,5 kg/minut Pamint uscat 24,5 x —- =490 kg/minut Apa = (490 + 24,5) 6% Total am kg/minut 545,5 kg/minut 4.2.1.8. La introducerea in instalatiile de malaxare a mate- rialelor se vor contro.a: — granulozitatea materialului pentru compararea acestuia cu materialul prevazut in reteta de lucru; — umiditatea naturala a matecrialului, pentru a corecta can- tifalea de apa ce trebuie adaugata; — dozajele prescrise ; —- timpul si ordinea de malaxare stabilita prin incereari prea- labile Aceste verificéri se vor efeciua zilnic si ori de cite ori se schim- bi gramulozitatea agregatelor. 4.2.2, Amestecul pe toc 4.2.2.1, Metoda amestecului pe loc, in care toate operatiile de stabilizare sint executate de unul sau mai multe utilaje, are doua variante: 4.2.2.1.a — Metoda amestecului pe loc, prin treceri repetate, in care fiecare operatie este executata de un utilaj separat, care trece de mai multe ori pe aceeasi urma, pind Ja obtinerea unui amestee omogen si uniform; aceasti metodd se poate aplica la stabilizarea paminturilor din terasamente, impietruiri etc. pe dru- muri cu trafic redus si necesita ca utilaje: scarificatoare, pluguri cultivatoare, grape polidiscuri, autogredere, cisterne etc. Numa- rul de treceri ale utilajelor este conditionat de gradul de omoge- nizere al materialului stabilit de laboratorul de santiere. 3164,2.2.1.b — Metoda amestecului pe loc printr-o singura tre- cere, in care toate operatiile, sau marca lor majoritate, sint exe- cutate de un singur utilaj complex, printr-o singura urecere (sca- tificarea si compactarea se pot executa separat). In acest scop se folosesc freze, masini de mare productivitate care executd majoritatea operatiilor. 4.2.2.2. In cazul amestecarii pe loc se va readuce pe supra- fala pregatita, materialul recuperat din scarificare, daca acesta exista pe drum, depozitat pe acostamente, completindu-se cu pa- mint din sursa stabitité, pina la volumul necesar executarii gro- simii prescrise a stratului stabilizat. Cind nu se recupereazi ma- terialul de scarificare, intregul volum de pamint necesar se apro- vizioneaza din sursa de pamint stabilita. 4.3, Punerea in opera a stratului stabilizat cu ciment se va efectua finind seama de prevederile STAS 10 473/1-76 paragraf 3.4. 4.3.1. Pentru asigurarea unei circula{ii normale, atit a celei publice, atunci cind aceasta nu poate fi deviata pe alte drumuri, cit si a circulatiei de santier in perioada executiei straturilor sta- bilizate cu ciment pe drumuri existente se vor prevedea in proiect platforme de incrucigare. 4.3.2. Luerarile pregititoare inainte de asternerea amestecului preparat in stafii fixe sint urmatoarele: 4.3.2.1. Se vor verifica cotele substratului de fundatie si se va pregiti suprafata acestuia, efectuind opera{iuni de scarificare, reprofilare, completare a gropilor si denivelarilor produse de culatie, compactarea si verificarea denivelarilor alit in profil trans- yersal cit si longitudinal. In cazul execufiei stratului stabilizat cu ciment pe 1/2 din latimea partii carosabile se va proceda conform STAS 10 473/1-76 pet. 3.4.3. Pentru montarea longrinelor se va proceda astfel: — se traseazd axul drumului; — se monteaza Icngrina pe axul drumului, aga incit fata ei interioara sd coincida cu axul, pentru partea ce se executa; — longrinele se vor monta pe o banda de mortar, ce va avea latimea egala cu lifimea longrinelor metalice, fixarea lor facin- du-se cu crampoane de ojel. 4.3.2.2. Materialul stabilizat cu ciment se transporta de la stalia de preparare si se descarca pe banda de drum pregatita in 317doua, trei lecuri (in functie de capacitatea mijlocului de transport si grosimea stratului stabilita prin proiect). 4.3.2.3, Asternerea materialului se efectueaza cu autogrede- re, repartizatoare sau utilaje similare, urmarind o repartizare cit mai uniforma, asigurindu-se grosimea stratului inainte de compac- tare, astfel incit si se ajunga la cota prescrisi' prin project, de asemenea se va tine seama $i de prevederile STAS 10 473/1-76 pct. 3.4.2. si 3.4.5. 4.3.2.4. Grosimea stratului inainte de compactare se va de- termina prin fneercdri, ea fiind de regula de cca. 1,25 x h (in care ,h“ este grosimea stratului dupa compactare). 4.3.3. In cazul amestecului pe loc, cind se utilizeazi material recuperat din scatificate, completat cu pamint adus din groapa de imprumut, se vor efectua urmiatoarele lucrari: 4.3.3.1. Se va realiza amestecarea materialului din scarificare cu apafatul de pdmint in vederea omogenizarii. 4.3.3.2. Se va electua farimitarea amestecului utilizind scari- ficatoare, pluguri cultivatoare, grape polidiscuri, autogredere, cisterne, stropindu-se in prealabil amestecul pentru asigurarea umiditatii optime de farimitare (W; %). 4.2.3.3. In cazul in care paminturile ce urmeazi a fi stabilizate, nu satisfac conditiile prevazute in STAS 10.473/1-76 pct. 2.3.1.1. si 2.3.1.2. dupa cperatia de farimitare a lor, se va efectua operatia de corectare. Pentru efectuarea corectarii se vor fclosi paminturi necoezive, sau coezive, cenusa de termocentrala, zgura granulata, var hidratat in pulbere sau clorura de caleiu tehnicd Operatia de corectare cit si materialele cu care se efectueaza corectarea, vor corespunde prevederilor STAS 10.473/1-76 para- graf 2.3.1.4, — 2.3.1.6. Aceste materiale se vor aproviziona din timp de la furnizor si se vor depozita in apropierea punctelor de lucru, in aceleasi condifii ca cele de la pet. 4.2.1.5 Livrarea varului hidratat in pulbere se va face in mod obli- gatoriu in saci, insotit de buletinul de calitate. 4.3.3.3. a — Pentru corectarea pdminturilor prin adaos de cenusi de termocentrala, sau zgura granulatad, materialele se vor ia cu repartizatoare mecanice, in dozajul stabilit prin le de laborator, in mod uniform, pe suprafata drumului,dupa care se vor ainesteca materialele pe platforma drumului cu autogredere si grape polidiscuri pind la ob{inerea unui material omogen si de culoare uniforma. Pentru realizarea unei cit mai bune omogenizéri a ameste- cului se va proceda la indepartarea intregului material de pe platforma drumului, in afara acestuia si readucerea lui forma cu ajutorul autogrederului in cordoane, prin ta’ pe o parte pe cealalta, a platformei. 4.3.3.3. b — Varul hidratat in pulbere sau clorura de calciu tehnicd sub forma de praf sau in solutie, se raspindeste in ]ungul drumului, cu repartizatoare mecanice, respectiv cu cisterne, res- pectindu-se dozajul stabilit prin incercarile laboratorului de santier. n cazul corecliei cu var introducerea cimentului se va face numai dupa cel pufin 24 ore de la introducerea varului in ames- tecul de pamint. 4.3.3.4. Pe suprafaja de drum ce urmeaza a fi stabilizala, cimentul se va impragtia: . — mecanizat, cu repartizatoare sau freze; — manual, din saci pe mp, conform prevederilor din proiect, in acest caz aprovizionarea si livrarea cimentului se va face obli- gatoriu in saci. 4.3.3.5. Dupa operatia de imprastiere se efectueazd operatia de amestec a materialului stabilizat la umiditatea naturala. 4.3.3.5. a — Incazul aplicarii metodei descrise la pct. 4.2.2.1. amestecul materialelor incepe sa se efectueze fara adaos de apa, continindu-se apoi, concomitent cu stropirea cu apa, ce se efec- tueazd cu autocisterne sau stropitoare de apa, pina la umiditatea optima de compactare, prescrisi de laborator (W %). b — Incazul utilizarii metodei indicate la pet. 4.2.2.1. b cantitatea de apa necesara, pentru asigurarea umiditatii optime, este data de dispozitivul de stropire al utilajului. 4.3.4. Amestecul stabilizat cu ciment va fi intins si nivelat in straturi egale si de grosime constanta, pe toata latimea benzii de lucru, respectindu-se panta profilului, transversal din proiect. 4.3.4.1. In cazul executiei stratului stabilizat cu ciment pe toata latimea partii carosabile a drumului, nivelarea la profil a amestecului si corectarea denivelarilor se va executa cu autogredere. 4.3.4.2. In cazul executiei stratului stabilizat cu ciment, pe YY, lafimea partii carosabile a drumului pentru nivelarea la profil si corectarea denivelarilor se vor folosi repartizatoare, sau sabloane testate, tractate pe longrine. 3194.3.4.3. Corectarile si nivelarea la profil a amestecului sta- bilizat, in cazul executici ,,in situ“, se vor realiza inainte de com- pactare, prin indepartarea materialului din surplus sau prin adau- garea de material nou. 4.3.5. Compactarea stratului stabilizat cu ciment se va efectua cu utilajele prevazute in STAS 10.473/1-76 pet. 3.4.4. 4.3.5.1, Compactorii pe pneuri se pot utiliza pentru compac- tarea oricarui tip de pamint. Cilindrii compactori — vibratori si placile vibratoare se reco- manda pentru paminturi necoezive (nisip, pietris, Ip = 0). Maiurile mecanice se recomandd pentru paminturile a caror coeziune se incadreaza in limitele STAS 10.473/1-76. 4.3.5.2. Gradul de compactare ce se realizeaza pe santier va fi de minim 95% din compactarea maxima (yz max.) indicata prin reteta, conform pet. 3.1.3. din prezenta instructiune. 4.3.5.3. Stabilirea nu ului de treceri se va face in functie de tipul utilajului si 2 amestecului folosit, tn vederea obtinerii Ys max., Proctor modificat si se vor electua incercari pe un teren de 10—20 m, la inceputul sectorului ce urmeaza a fi compactat. Se indica in mod informativ numarul de treceri intre 14—20 pentru St inferior si de 20-28 pentru stratul superior. 4. n timpul compactarii, umiditatea materiaiuiui tre- jie tuatat in jurul umiditalii optime de compactare indicata pet. 3.1.3. din prezenta instructiune .3.5.5. Compactarea se va ciectua de la marginea parfii carosabire in sens tongitudinat, avansind progresiv catre axul drumului prin treceri succesive. Primele treceri ale utilajului de compactare se vor face cu viteza 1, iar trecerile urmatoare, eu viteza de lucru mai mare (4—6 Km/h), in seepul méririi randamentului. Compactorii pe sectorul ce se compacteazé nu vor opri si nu vor jace schimbari de directie, acestea executindu-se in afara sec- torului in lucru. Utilajul de compactare va fi condus astfel incit fiecare punct al supraietei stratului stabilizat sa fie supus aproximativ aceluiasi numar de treceri stabilit de laboratorul de sentier Inlocurile unde utilajele de compactare nu pot asigura compac- tarea (spatii inguste de linga borduri, spatiile culeelor, ‘ete. ), aceasta se va realiza cu ajutorul maiurilor mecanice manuale. 4.3.5.6. Executarea stratului nu va dura mai mult de 6 ore de fa introducerea cimentului in materialul de stabilizat. buie ecnform 3204.3.5.7, In cazul executarii mai multor straturi suprapuse, asternerea stratului superior se va face imediat dupa terminarea compactarii stratului inferior, pentru a se realiza o buna lega- turd fntre straturi. 4.3.5.8. Denivelarile admisibile si abaterile locale ale supra- fefei_ stratului stabilizat vor corespunde prevederilor STAS 10.473/1-76 paragraf 2.1.4. si 2.1.5, 4.3.6. Protejarea ulterioara a stratului rutier din pamint sta- bilizat cu ciment se va efectua conform prevederilor STAS 10.473/1- 76, pet. 3.4.5. cu un strat de nisip, ce se va stropi cu apa de 2—5 ori pe zi, in functie de sezonul in care se Jucreaza si de starea timpului, astfel ca acestuia sa i se asigure umiditatea pe tot parcursul zilei. 4.3.6.1. In cazul protejarii straturilor stabilizate, cu bitum taiat, stropirea se va face cu Jancea, dintr-un stropitor prevazut cu pompa, Inainte de stropirea cu bitum tdiat, se va executa in mod obligatoriu o stropire cu apa a suprafetei stratului stabilizat dupa compactarea sa. 4.3.6.2. Protejarea cu pelicula bituminoasé poate fi com- binaté cu asternerea ulterioara pe suprafata peliculei de bitum, a unui strat de nisip de 2—5 em. 4.3.7. In cazul cind se utilizeazi metoda stabilizarii cu ciment la executarea benzilor de incadrare, se vor folosi aceleasi materiale si amestecuri ca si pentru straturile rutiere trebuind sa corespunda conditiilor tehnice prevazute in STAS 10.473/1-75. Pentru executatea benzilor de incadrare se vor respecta pre- vederile STAS 1958-72, pet. 2.5; 2.5.1. anexa HI pct. 2 a gi b. 5. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR 5.1. Controlul executiei Iucrarilor se va efectua conform pre- vederilor STAS 10.473/1-76, pct. 2.2. si 4.2., care se efectueaza de catre laboratorul de santier. 5.2. Incazul stafiilor fixe de preparare, in functie de umiditatea naturala a pimintului sd efectueze corectarea re{etei dupa urma- torul exemplu: W ctectiva 20 100 = 4,2" 480 321Rejeta la sarja -- pamint uscale we ee ee 686 Kg —ciment, ee eee 34 Kg — apa Refeta corectaté — pamint 715 Kg — ciment. 34 Kg —aph. ee ee eee M1 TOTAL: 763 Kg/sarja 5.2.1. In cazul amestecului pe loc: — sa determine umiditatea efectiva a amestecului inainte de farimifare, conform STAS 1913/1-73; — s& verifice umiditatea in timpul operatiilor de farimitare, indicind organelor tehnice de santier cantitatile de apa necesara de adaugat, pentru atingerea valorilor umidita{ii optime de farimi{are — s& verifice gradul de farimi{are a piminturilor conform metodei indicate in STAS 10.473/2-76, cap. indi itafile de apa necesare ‘te adaugat, pentru de compactare si si yerifice realizarea asigurarea u umiditatii optim acestei umidita{i. 5.2.3. Sa verifice realizarea gradului de compactare a stra- tului executat prin: — metoda scoaterii de probe netulburate cu stujuri pentru determinarea greutatii volumice in stare uscat’, conform STAS 1913/13-73; — metoda inlocuirii de volum pentru determinarea greuta{ii volumice in stare uscata, utilizind coneta, conform STAS 10.473/2- 76, capitolul 6 sau utilizind nisip calibrat sort 0,8/1,2. 5.3, Sa verifice realizarea elementelor geomeirice ale siraturilor, prescrise de proiect, conform prevederilor STAS 10.473/1-76 cap. 2.1. 6. MASURI DE TEHNICA SECURITATIL MUNCIL 6.1. Masurile de tehnica securita{ii muncii se respecté in mod obligatoriu potrivit ,Normelor departamentale de protectia muncii in transporturi auto, navale si aeriene“ ale M.T.Tc. 1969, 322cap. XXVI ,,Lucrari de terasamente, si ne oe Pentru manipularea materialeler folosite la executarea etratocior rutiere din paminturi stabilizate cu ciment (cenusa de termocentrala, varul, cimentul, zgura de furnal inalt si clorura de calciu tehnica), in scopu! nlaturdrii actiunii nocive a acestora, se va folosi echipament special compus din: — ochelari de protectie; — masci de protectie; — minusi de cauciuc. paturi si umpluturi“, arti- 6.3. Pentru transportul acestor materiale, in scopul prevenirii poluarii atmosferei, se vor folosi autebasculante, echipate cu laterale mai inalte gsi prelate. Pentru asigurarea protec{iei muncii in cazu! manipularii varu- lui hidratat in pulbere, se admite utilizarea acestuia numai ambalat in saci. In acest scop, se va solicita la intreprinderea furnizoare livra- rea varului hidratat; ambalat in saci, iar certificatul de calitate sa fie insotit de instructiunile de protectie a munrcii ce trebuie respectate la operatiile de desedircare — manipulare, in conformitate cu prevederile normelor republicane de protectia muncii editia 1975. La manipularea varului hidratat in pulbere se vor respecta prevederile instructiunilor de protectie ce insotesc certificatul de calitate emis la livrarea varului. 6.4. La executia straturilor rutiere din paminturi stabilizate cu ciment, pe lingd normele de telinica securita{ii din NDPM ale MTTc/1969 si normele stabilite in prezentele instructiuni la pct. 6.2 —6.3., se vor intocmi instructiuni specifice puncteler de lucru, de catre intreprinderea constructeare. 6.5. Tehnologia de executie a straturilor rutiere din paminturi stabilizate cu ciment, impune o tratare foarte atenta a problemei circula{iei pe timpul executiei. In vederea asigurarii circulatiei in timpul executiei, construc- torul va aplica prevederile ,,Instructiunilor Nr. 93/3143 din 25 noiembrie 1975“ privind condifiile in care organele de administrare 323a drumurilor publice pot institui restricfii, sau inchide circulafia, ca urmare a lucrarilor ce se executa in zona drumului public — emise de Ministeru! de Interne si MTTc in anu! 1976. 7. MASURI DE PAZA CONTRA INCENDIILOR 7.1. Pentru prevenirea cit si stingerea incendiilor, punctele de lucru, magaziile de materiale ete. vor fi echipate cu pichete de incendiu dotate conform normelor PCI in vigoare.LISTA ANEXA Nr. 1 CU STANDARDELE IN VIGOARE, NECESARE IN VEDEREA APLICARII ,INSTRUCTIUNILOR TEHNICE DEPARTAMEN- TALE PENTRU PROIECTAREA $I EXECUTAREA FUNDATI- ILOR PENTRU LUCRARI DE DRUMURI DIN PAMINTURI STABILIZATE CU CIMENT* 1, STAS 10.473/1-76 ,Straturi rutiere din paminturi stabilizate cu ciment, Condifii tehnice generale", 2. STAS 10.473/2-76 ,Straturi rutiere din piminturi stabilizate cu ciment. Metode de incercare*, 3. STAS 662-69 ,Agregate si pietre naturale", 4, STAS 6400-73 ,Straturi de baza si fundafie. 5, STAS 1598-72 ,Incadrarea imbricdmintilor, 6. STAS 1913/13-73 ,,Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor“,LISTA ANEXA Nr, 2 CU UTILAJELE NECESARE EXECUT1EI STRATURILOR DIN PAMINTURI STABILIZATE CU CIMENT . Autogredere, cu scarificatori; . Betoniere cu malaxare forfati; . Freze rutiere; . Compactori pe pneuri; . Cilindri compactori: vibratori; Plici_vibrateare; Maiuri_mecanice; . Grape polidiscuri; . Cisterne. Canansenm