Natura nu inceteaza sa ne uimeasca prin

diversitatea formelor de viata desavarsite

in milioane de ani de evolutie adaptiva.
Aparitia vietatilor transparente a avut drept
scop supravietuirea acestora in medii
ostile care mustesc de pradatori.
Majoritatea animalelor cu trup straveziu se
folosesc de aceasta adaptare ca de un
camuflaj pasiv, corpul lor devenind cumva
invizibil, confundandu-se cu mediul
ambiental ca o bucata de sticla vie prin
care pradatorii privesc forma prazii fara sa
distinga presupusa victima.

10.Meduzele transparente
Majoritatea speciilor de meduze care populeaza marile si oceanele
Terrei nu au un colorit specific, fiind aproape invizibile. Grupate de
cercetatori in phylum-ul (increngatura) Cnidaria, nevertebratele
transparente se folosesc de acesta proprietate adaptiva ca de
un mijloc eficient de a se ascunde de pradatori pe timpul
noptii, cand nici cel mai ager ochi de peste nu le distinge in valurile
marii. Aceasta transparenta aparenta le ajuta pe meduze si atunci
cand vor sa se hraneasca, deseori camuflajul pacalind prada.
Meduzele sunt animale extrem de primitive, nu au sisteme
specializate digestiv, osmoregulator, nervos, respirator sau
circulator. Unele specii de meduze sunt comestibile, fiind
intrebuintate pe scara larga in gastronomia locala din Asia de SudEst. Specia de meduza transparenta Turritopsis nutricula a atras
atentia tuturor savantilor din lume deoarece este o vietate practic
nemuritoare. Cand o astfel de meduza imbatraneste, celulele din
organismul sau intra intr-un proces unic de intinerire, animalul
trecand inapoi de la stadiul de adult la cel de pui.

9. Salpa transparenta
Sub denumirea de salpe, zoologii au grupat o serie de animale
primitive din increngatura Chordata. Aceste animale traiesc in
egala masura in apele ecuatoriale, temperate sau reci ale
Oceanului Planetar. Cea mai mare concentratie de salpe se
intalneste totusi in apele din jurul Antarcticii, unde populatiile au
tendinta sa inlocuiasca, incet-incet, populatiile de krill (o specie
de crustacee marunte, Euphausia superba), aflate in declin in
ultimii ani. Salpa se deplaseaza contractand si pompand
continuu apa prin corpul sau transparent, care are o
lungime cuprinsa intre 1 si 10 centimetri.
Cu toate ca par asemanatoare cu meduzele, datorita
organismului simplu si modului de inot, salpele sunt mai
evoluate decat acestea, cercetatorii sustinand ca aceste vietati
marine prezinta mici formatiuni nervoase care seamana cu
primele forme ala sistemului nervos central. Salpele se
hranesc cu fitoplancton si se folosesc de aspectul transparent al
corpului lor pentru a crea in fata pradatorilor imaginea
ametitoare a mai multor trupuri care se confunda unul cu altul.

8. Larvele transparente ale

crevetilor

In apele care scalda arhipelagul Hawaii traieste o specie de crevete

ale carei larve au ales, de asemenea, "adapostul" oferit de o silueta
transparenta. Femela crevetelui hawaian depune, la sfarsitul
sezonului de imperechere, intre 50.000 si un milion de oua proaspat
fecundate. Dupa o perioada de numai 24 de ore, din oua eclozeaza
larvele de creveti, denumite nauplii in limbaj stiintific. Micile larve
transparente se hranesc cu rezervele de substante nutritive
stocate in propriul organism pana in momentul in care trec in
faza superioara de zoee.
Mica larva transformata in zoee isi pastreaza fizicul transparent,
deoarece este inca vulnerabila in fata pradatorilor. Larvele
transparente ale crevetelui hawaian aproape se confunda la
infatisare cu unele specii de meduze. In consecinta, pentru
sporirea sanselor de supravietuire, larvele crevetilor cauta compania
grupurilor de meduze transparente cu talie asemanatoare cu a lor,
pentru a castiga astfel un plus de camuflaj.

7. Amfipodul transparent
Amfipodele din specia Phronima sedentaria au fost descoperite
recent de o expeditie submarina care cerceta zona abisala din
partea de nord a Oceanului Atlantic. Pentru a-si spori sansele
de supravietuire, acest nevertebrat prezinta transparenta
inclusiv la nivelul organelor interne. Cu toate ca, la prima
vedere, pare o specie de crevete, Phronima este foarte diferit
de crustaceele care se hranesc cu fitoplancton.
Este un mic, dar feroce animal carnivor, care nu depaseste
lungimea de 2,5 centimetri. Isi pandeste prada in deplin
intuneric, stand ascuns in crevasele abisale. Prazile sale
favorite sunt micile vietati din plancton pe care le vaneaza fara
crutare. Natura sa violenta a servit drept sursa de inspiratie
pentru artistul elvetian Hans Ruedi Giger, creatorul
Xenomorf-ului din seria de filme Alien, dupa cum amintesc
si producatorii britanici ai seriei de documentare aparute sub
egida BBC, Planeta Albastra.

6. Pestele de gheata
Denumit uneori si pestele-de-gheata crocodil (poate din cauza gurii
sale pline de dinti?) acesta creatura nu este, in ciuda denumirii sale,
nici crocodil si nici alcatuita din gheata. Grupa pestilor abisali din
familia Channichthyidae, dupa cum i-au denumit ihtiologii, cuprinde in
randurile sale mai multe specii de pesti cu corp transparent.
Adaptarea lor la lipsa totala de lumina din abisul oceanelor consta nu
doar in lipsa pigmentilor colorati din tesuturi, acesti pesti fiind printre
putinele specii de animale vertebrate care au sange transparent. De
fapt, pestii de gheata sunt singurele animale vertebrate fara
hemoglobina.
Metabolismul lor se bazeaza doar pe oxigenul dizolvat in propriul
sange, oxigen care este absorbit din apa prin pielea transparenta.
Rata metabolica se accentueaza astfel pe masura ce pestele ajunge
in ape reci, care sunt in mod natural mai bogate in oxigen decat apele
calde. La cinci specii de pesti crocodili de gheata, gena mioglobinei
din muschi a disparut total, speciile respective prezentand inclusiv
organe interne transparente. Sunt pradatori redutabili, hranindu-se
cu krill, copepode si pesti.

5.Pestele-zebra creat de
cercetatori
Pestele-zebra este unul dintre cei mai indragiti pesti de catre
pasionatii de acvaristica. Probabil pe baza acestei calitati,
cercetatorii americani din cadrul Childrens Hospital din Boston
au reusit sa creeze, prin sute de combinatii genetice, pestizebra de acvariu care au proprietatea de a fi transparenti.
Richard Klemke, conducatorul acestui proiect, a declarat presei
ca procesul prin care s-au obtinut pesti zebra-transparenti nu a
fost un experiment stiintific realizat din curiozitatea sau
amuzamentul cercetatorilor. Motivul a fost unul eminamente
umanitar. Cercetatorii aveau nevoie de pesti transparenti,
pentru ca numai astfel puteau urmari etapele aparitiei si
dezvoltarii tumorilor canceroase pe diferite organe. In
speranta descoperirii unor tratamente cat mai eficiente
impotriva cancerului, cercetatorii pot observa acum, in
premiera, modul in care apare si se dezvolta o tumora
canceroasa in interiorul unui organism viu.

4. Calmarul de sticla
Calmarul de sticla Teuthowenia pellucida este o vietuitoare
fascinanta, pe care putini cercetatori au norocul sa il observe in mediul
sau natural. Este un cefalopod (inrudit cu sepiile si caracatitele) care
populeaza etajul abisal al Oceanului Planetar. Puii sai traiesc in ape de
suprafata dar, odata ce calmarul de sticla se maturizeaza, migreaza
spre apele adanci, unde traieste in intuneric absolut pana la
sfarsitul zilelor, adaptat perfect la presiunea enorma din acele locuri.
Dupa cum certifica si denumirea data de primii scafandri care l-au scos
la suprafata pentru cercetari, calmarul de sticla este printre cele mai
transparente vietati ale oceanelor.
Daca rudele sale din familia Cranchiidae pot atinge si lungimi de 3
metri, micul Teuthowenia pellucida are doar cativa centimetri la
maturitate. Singurul organ intern vizibil in trupul sau transparent
este glanda digestiva, organ echivalent ficatului vertebratelor.
Calmarii de sticla au organe bioluminiscente situate in apropierea
ochilor si poseda capacitatea de a se rula intr-o minge transparenta,
deplasandu-se astfel mai usor in curentii de apa. Ca mai toate vietatile
abisale, calmarii de sticla sunt pradatori de temut pentru pestii mici cu
care impart adancurile inghetate si reci ale oceanelor.

3. Fluturele cu aripi de sticla

In adancul junglelor tropicale ale Americii Centrale, undeva in
portiunea de padure compacta dintre Mexic si Panama, traieste un
fluture cu infatisare extraordinara. Denumit stiintific Greta oto, in
onoarea elegantei actrite Greta Garbo, de catre primii entomologi
care l-au descris, straniul fluture ascunde multe suprize, unele chiar
mortale. Fluturele are partile superioare ale aripilor colorate in
nuante vii de negru, verde, rosu si galben. Partile inferioare ale
aripilor sunt insa complet transparente, asemanatoare
intrucatva cu aripile mustelor.
Omizile acestui fluture sunt foarte veninoase, deoarece se
hranesc cu plante bogate in toxine alcaloide. Omizile isi pastreaza
toxinele in tesuturi, pana cand ajung la starea de adult si se
transforma in fluturii cu aripi de sticla. Cand ating maturitatea
sexuala, fluturii cu aripi de sticla intreprind lungi migratii in perioada
sezonului de imperechere. Otravurile stocate in organism inca de
cand erau omizi ii transforma in unele dintre cele mai periculoase
insecte, specialistii recomandand ca un astfel de fluture sa nu fie
capturat cu mainile goale.

2. Pestele cu cap transparent

Macropinna microstoma este un peste care atinge doar
15 centimetri lungime, fapt care nu-l impiedica sa fie un
pradator redutabil in lumea abisala. Traieste la adancimi
de peste 600 metri, in zone unde vizibilitatea este aproape
nula. Cercetatorii americani au descoperit ca pestele isi
petrece majoritatea timpului stand nemiscat. Cele doua
formatiuni care, la prima vedere, par ochii sai, sunt de fapt
organele olfactive, prin care "simte" particularitatile
mediului sau ambiant.
Ochii sunt situati in crestetul capului, avand forma si rolul
unor periscoape. Aceiasi ochi neobisnuiti au proprietatea
de a se roti in jurul propriilor axe. Pozitia ochilor il ajuta sa
distinga prada pe dedesubt, o calitate speciala a pestilor
care vaneaza in adancul intunecat al Oceanului Pacific.

1.Broastele... evident
transparente
Pentru primul loc s-a calificat probabil cel mai straniu reprezentat al
batracienilor, broasca transparenta sau broasca de sticla, dupa
cum o numesc nativii amerindieni din Amazonia. Sub titulatura de
broasca transparenta se ascund, de fapt, mai multe specii care
apartin familiei Centrolenidae. Toate broastele din genurile
Centrolene, Cochranella, Hyalinobatrachium si Nymphargus
prezinta acelasi abdomen translucid prin care se vad detaliat
inima, ficatul, tubul digestiv, coloana vertebrala si restul scheletului.
Pentru camuflarea in jungla, spatele si capul brostelor de sticla
sunt colorate intr-o nuanta vie de verde, semanand la prima vedere
cu broastele din genul Eleutherodactylus si cu broastele de copac
din familia Hylidae. Cercetatorii au studiat multi ani motivele
pentru care broastele de sticla au abdomenul si partea
anterioara a membrelor transparente, fara a gasi o explicatie
convingatoare si definitiva. Marea parte a herpetologilor sunt,
totusi, de parere ca aceste broaste au abdomenul transparent ca o
adaptare la variatiile umiditatii din atmosfera sufocanta a padurilor
ecuatoriale.

Proiect realizat de:

Nistor Sorina
Clasa a X-a A