MINISTERUL CULTURII AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA DE MUZICA TEATRU SI ARTE PLASTICE

FACULTATEA ARTE PLASTICE
CATEDRA DESIGN INTERIOR

Teza de Licenta

Centru de dezvoltare pentru adolescenti

din mun.Chisinau

Autori: Tihon Carolina

Coordonator : Stamati Inga

Chisinau , 2015

Introducere
Tema proiectului
Actualitatea
Capitolul I Evolutia spaiului interior a centrului de dezvoltare pentru
adoleceni
1.1 Incursiune in istoria centrelor de dezvoltare pentru adolescent
1.2 Principalele tipuri de centre de dezvoltare pentru tineret
1.3
Capitolul II Hotrrile privind interiorul
2.1 Principii generale de intervenie i restricie
2.1 Structura de planificare a incperilor , replanificarea
2.2 Caracteristicile stilului
2.3 Descrierea succesiunii indeplinirii lucrrilor de finisaj , lucrarilor de
montare a electricitii i sanitare
2.4 Echipamentul ingineresc
2.4.1 Utilaj sanitar i electric
2.4.2 Elemente de ventilare i nclzire
2.4.3 Punctele folosite de telecomunicaii
2.5 Hotrri tehnologice
2.5.1 Iluminarea
2.5.2 Acustica
2.5.3 Materialele de finisare i finisare
2.5.4 Finisarea si decorarea tavanului
2.5.5 Definitivarea decorativ a pereilor , detalii
2.5.6 Finisarea i decorarea a pardoselilor
2.5.6 Mobilierul
2.5.7 Zonele verzi in interior / exterior , indicatoarele i inscriptiile
Capitolul III Partea financiar

3.1 La alctuirea devizului local de cheltuieli pentru executarea lucrarilor s-a

ocupat un specialist in domeniu
3.2 Anexarea catalogului de preuri unitare INCERCOM
Capitolul III Sigurana axploatrii i protecia muncii
4.1 Descrierea normelor din protecia muncii n timpul executrii lucrrilor
4.2 Descrierea cerinelor de prevenire a incendiilor
Anexe
Bibliografie , Webografie

Introducere

1. Tema proiectului

Misiunea Centrului de dezvoltare pentru tineret este aceea de a dezvolta,

prin lucrri de tip academic dar i prin creaii artistice de tip experimental, noi
direcii n cmpurile specifice domeniilor subsumate, dar i n acord cu
tendinele actuale ale domeniului umanist de a regndi relaia dintre
cercetarea fundamental i aplicativ i creaia artistic.Proiectul de amenajare a
Centrului de dezvoltare creativ pentru adolescenti, are la baza dezvoltarea atit fizica cit si
psihologica a copilului.
Datorita acestui centru adolscentul isi poate alege ocupatia principala in specialitate care
sa-l insoteasca tot restul vietii , s-au nu este rau chiar si atunci cind vrei doar sa ai un hobiu
care sa te relaxeze de munca si studiile greoaie ce te face deseori sa fii limitat in ceea ce
faci.Am incercat sa pun accent in proiectul dat nu doar pe studii , dar sa creez si o
ambianta cit mai placuta potrivit pentru confortul psihologic i o dezvoltare creativ
calitativ pentru fiecare dintre adolescenti , atit pentru cei fara dificultati fizice cit si pentru
cei cu probleme ale sanatatii ( handicap ).
1. Actualitatea temei
Pina in prezent , cunoastem ca un procentaj destul de mare il au copii,
adolescentii care pun accent nu pe creativitate , pe dezvoltare a diferitor capacitati, ci in
mare parte se inhibeaza in fata calculatoarelor, la diferite centre unde nu se ofera educatie
dar din contra distruge bunurile si logica adolescentilor.Astfel prezentul Regulament
stabilete modul de organizare i funcionare a Centrului extracolar de creaie a
adolescenilor i este elaborat n conformitate cu legislaia n vigoare a Republicii
Moldova n domeniul educaiei, Convenia ONU privind drepturile copilului la care a
aderat Republica Moldova prin Hotrrea Parlamentului nr. 408-XII din 12 decembrie
1990, Legea nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, Legea
nvmntului nr. 547 din 21 iulie 1995, Legea nr. 295-XVI din 21 decembrie 2007 pentru
aprobarea Strategiei naionale de dezvoltare pe anii 2008-2011, Strategia naional
Educaie pentru toi, adoptat prin Hotrrea Guvernului nr. 410 din 4 aprilie 2003,
Planul naional de aciuni Educaie pentru toi, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr.527
din 21 mai 2004, ordinelor ministrului educaiei i tineretului, precum i cu legislaia
privind administraia public local Legea nr. 435-XVI din 28 decembrie 2006 privind
descentralizarea administrativ, Legea nr.436-XVI din 28 decembrie 2006 privind
administraia public local.
Aici intervine i actualitatea temei pe care am ales-o. Un Centru de Dezvoltare Creativ
pentru Adolescenti care este tocmai ceea ce ar favoriza nivelul ridicat in educatie si
cresterea capacitatii a oricarui adolescent . nsui idealul educaional vizeaz formarea
personalitii autonome i creative, a unei personaliti capabile s anticipeze viitorul, s

descopere i s rezolve situatiile de sine statator fara ajutorul adultilor , si deja sa fie
capabil sa cunoasca ceea ce vrea sa faca tot restul vietii. Creativitatea este o capacitate
complex i fundamental a personalitii, care sprijinindu-se pe date sau produse
anterioare produce ceva nou i original.Anume ea il face pe tinar sa se cultiveze mai
perfect in toate domeniile, sa traiasca momentele cele mai placute si cele mai artistice
care-l face sa se cunoasca pe sine insusi.
Termenul de creativitate i are originea n cuvntul latin creare, care nseamn
a zmisli , a furi , a nate . nsi originea cuvntului ne demonstreaz c termenul
de creativitate definete un proces, un act dinamic care se dezvolt . Mult vreme
creativitatea a fost definit ca un proces de combinare a imaginaiilor, ceea ce se potrive te
numai creativitii artistice . Dar procesul creator n tiin comport mai multe sinteze n
domeniul ideilor, al abstraciunilor. De imaginaie d dovad i coregraful , acest proces
putndu-se observa chiar n comportamentul unor sportivi. nct azi putem defini
imaginaia ca fiind acel proces psihic al crui rezultat l constituie obinerea unor reac ii,
fenomene psihice noi pe plan cognitiv, afectiv sau motor .
SCOPUL I OBIECTIVELE CENTRULUI

n scopul realizrii prevederilor Legii nvmntului implementrii noilor

coninuturi educaionale, adncirii reformelor n instituiile extracolare i satisfacerii
necesitilor educaionale ale adolescentilor din toate instituiile de invatamint, Centrul de
dezvoltare pentru adolescenti va orienta activitatea spre urmtoarele obiective:
1. Dezvoltarea personal i sociala a adolescentilor, realizarea propriu potenial
intellectual, creativ i fizic prin organizarea util, plcut i recreativ a timpului liber;
2. Respectarea drepturilor oricrui adolescent din comunitate, indeferent de statutul
social, etnie, sex, capacitate intelectual prin crearea unui mediu educaional atractiv;
3. Dezvoltarea abilitilor de comunicare, manageriale i iscusin profesional prin
diferite activiti.
4. Consilierea i orientarea colar i profesional pentru adolescenti cuprini n
programele centrului, conform particularitilor psiho-afective i opiunilor individuale ale
lor;
5. Creterea responsabilitii prinilor pentru educarea propriilor copii;
6. Realizarea programului de activitate extracolar n contextul colii
prietenoase adolescentului;
7. Sporirea gradului de implicare a tinerilor n valorificarea artizanatului popular i
patrimoniului cultural; creterea interesului fa de art i munc n general.

8. Crearea premiselor pentru posibilitatea obinerii unei calificri profesionale pe

viitor.

2. Determinarea cerinelor

2.1 Sistematizarea arhitectural

Pentru lucrarea mea de diplom am ales o cldire din municipiul Chisinau ,
Ciocana de pe strada Mircea cel Batrin 28 / 4 , care a fost creat i proiectat
de arhitectul Sova Serghei n anul 2012 .
Construcia este amplasat avantajos n sectorul Ciocana, deoarece este o zona
putin mai retrasa de centrul orasului si este mai dificil pentru copii sa circuleze
si sa se incadreze in timp, pentru a reusi atit la centru cit si la scolile principale.
Structura arhitectural comport patru nivele , doua a cite doua : demisolul de o
dimensiune cu parterul , nivelul 1 de o dimensiune cu mansarda . Aceasta are
la baza planificrii un dreptunghi, care semnifica stabilitate. Este o figura
statica dar ce da nastere ritmului , symbol al perfectiunii . Insasi forma generala
a arhitecturii este de stil modern, contemporan oferind un spatiu mai liber
pentru tinerii artisti.
La nivel spiritual, sistematizarea arhitectural a construc iei corespunde
cerinelor determinate de proiectul propus. Adolescentii au nevoie de armonie ,
simplitate ntre forme, natur i mediul nconjurtor care s le faciliteze
drumul spre scopurile propuse .
Suprafaa cldirii determin i condiioneaz n mod necesar i favorabil
cerinele proiectului : ntreaga construcie are suprafaa de 1380 m.p
1. Demisolul : 280 m.p.
2. Parterul : 280 m.p.
3. Nivelul 1 : 410 m.p.
4. Mansarda : 410 m.p.

Suprafaa este suficient pentru a proiecta un centru de dezvoltare pentru

adolescenti conform normelor i cerinelor condiionate de necesitile
deosebite a fiecruia dintre copii .

III Partea arhitectural-constructiv

Tehnologia construciilor reprezint prin sine un complex de procese realizate
n succesiune n timp i spaiu cu utilizarea materialelor de construc ie,
semifabricatelor i construciilor cu scopul transformrii lor n produc ie de
construcie gata : cldiri i complexe de cldiri. Cldirile au func ia principal
de a servi ca adpost pentru oameni n timpul perioadelor de munc ,
destindere sau odihn i pentru bunurile acestora, precum i pentru procesele
tehnologice . Fiecare construcie trebuie s satisfac un ansamblu de condiii
tehnice sau cerine tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea n
timp, rezistena structural bun, rezistena la foc, stabilitatea construciei etc.
n raport cu deformabilitatea sub aciunea sarcinilor exterioare cldirea care am
ales-o pentru realizarea proiectului are o structur rigid , fiind alctuit din
stlpi i planee din beton armat cu pereii de umplutur din BCA ( beton celular
autoclavizat).
Materialul de baz, utilizat la lucrrile de betoane este amestecul de beton i
ciment n calitate de liant . Fundaiile , coloanele, grinzile i plan eele au fost
turnate direct pe antier cu ajutorul cofrajelor.
Partea de jos a carcasei din beton armat este umplut cu zidrie portant.
Zidria este un element de construcie alctuit din pietre naturale de orice
form, sau din piese artificiale de form regulat, aezate dup anumite reguli
capabile s preia i s transmit ncrcri . Construcia de zidrie prezint , n
general , o serie de avantaje precum : durabilitatea mare , rezisten mare la foc
posibiliti largi de tratare arhitectural etc.

Zidria se execut din trei materiale :

de baz ;
de legtur ;
materiale auxiliare .
Tipul de zidrie folosit n construcia dat este clasic . La acest model se vd
doar laturile lungi ale crmizilor. ntre rnduri exist rosturi de mortar, iar
rostul vertical dintre dou crmizi este plasat exact la mijlocul crmizii din
rndul anterior. ( Fig. 1 )
Fig.1 Model de zidrie folosit

Ca material de baz zidria cldirii menionate are cotileul , care este definit ca
bloc de piatr moale tiat n carier i folosit la construc ii. Materialul de
legtur se aeaz n spaiile dintre materialele de baz , denumite rosturi. n
cazul zidriei noastre ca material de legtur a fost folosit mortarul. Mortarul
reprezint un amestec de liani, agregat fin , ap i n unele cazuri aditivi. La
zidria construciei date a fost folosit un mortar de ciment-var ca agregat
utilizndu-se nisipul natural de carier sau de ru cu dimensiunea maxim a
granulei de 3 mm .
Structura de rezisten a cldirii de acces este alctuit din coloane de beton
armat care mai apoi este finisata cu umplutura de BCA .
Peretii secundari sunt la fel construiti din caramida .
Crmida este un produs 100% natural, are o form prismatic, obinut dintrun amestec de argil, nisip i ap sau din alte materiale (beton, zgur de furnal
etc.), uscat la soare sau ars n cuptor. Crmida ca material de construcie, nu

numai provoac senzaia de soliditate, dar de asemenea unul dintre avantaje

sale const n faptul c acest material, la grosimea corect, ofer izola ie fonic
de incredere, protecie mpotriva incendiilor i o protecie de la factorii externi,
i poate pune n aplicare o paleta larga de constructii si elemente arhitecturale.
Elementele ce asigur izolarea termic hidrofug i acustic a interiorului
cldirii sunt pereii exteriori , ferestrele, uile exterioare, nvelitoarele
acoperiului etc. Pentru o hidroizolare mai buna , cladirea este prelucrata pe
partea exterioara cu polistiren expandat , care la rindul sau reduce consumul de
energie termica cu pana la 60 la suta, previne formarea de mucegai si
prelungeste durata de viata a cladirilor cu cel putin 20 de ani. Ferestrele i
uile exterioare sunt confecionate de tip termopan PVC. nvelitul cldirii a
fost executat din sindrila bituminoasa , avantajul su este posibilitatea de
invelire practic a oricarei forme de acoperi , singura condiie fiind s existe o
astereal continu montat.

IV

Hotrrile

artistico-constructive

privind

interiorul

cldirii.
4.1 Structura de planificare a ncperilor
n privina structurii de planificare a ncperii pentru adolescen i atit pentru cei
sanatosi ct i pentru cei cu nevoi speciale am avut ca scop adaptarea cldirii n
funcie de aparatele speciale ,pe care le folosesc unii dintre ace tia i de spa iul
necesar pentru deplasare

ct deja si organizarea perfecta la general al

Centrului. Modulul dup care am proiectat ncperile este scaunul cu rotile i

spaiul necesar pentru deplasarea acestuia .De aici rezult l imile coridoarelor,
a ascensorului i a uilor , ct i dimensiunile ncperilor.
La nceput am inut cont de crrile i terenul de la exterior . Toate le-am gndit
s fie la acela nivel , pentru a facilita deplasarea spre oricare direc ie propus.

De sigur este un plus nu doar pentru adolescentii cu nevoi speciale , dar si

pentru restul , deoarece avem nevoie de proiectarea ct mai comoda si ct mai
practica pentru zonele exterioare unde multi din ei prefera sa faca arta in plein
air .Astfel am organizat trei zone acoperite ( bisetc ) preconizate pentru sec ia
pictura , si trei zone pentru secia muzic si canto. . Toate aceste terenuri se
afl n preajma unei grdini frumos amenajate care ar condi iona plimbri
plcute i sntoase .La intrarea n cldire am preconizat o pant cu limea de
1300mm i balustrade de susinere pentru persoanele cu dizabilitati, care-l va
ajuta sa intre in bloc fara dificultati. Unghiul de ridicare a pantei nu dep e te
deschiztura de 6 grade .
In interior am folosit scari cu odihna, ce acopera suprafata scarilor cu o
rampa.O deosebita importanta este scopul supraordonat, functional si estetic ,
al scarii.In cazul meu am proiectat treptele scarilor de o inaltime joasa de
maxim 30 cm, pentru o circulatie mai libera care poate fi folosita si ca scara de
evacuare fara nici un pericol.
La nivelul 1, predomina scari directionate spre iesirea din bloc.Aici am folosit
trepte cu muchie profilata ( Fig. 2 ), insotite de balustrade - se prevede
balustrada catre gol si mana curenta la perete.
Fig.2

Scarile din demisol - la fel servesc ca scari pentru

Uile de la intrare sunt autoglisante , fapt ce uureaz i mai mult accesul n
cldire .

Tinind cont ca designerii nu au dreptul pentru a face mari schimbari intr-o arhitectura , am
incercat sa proiectez Centrul de Dezvoltare pentru Tineret , pe baza la cee ace este ,
adaugind doar ceva nuante in decorul architectural si amenajarea zonei verzi din preajma
centrului.
- In linii mari se are in vedere ca lucrarile ce se vor efectua , vor fi posibil de modificat in
afara de constructia generala a blocului si coloanele acestuia.