18 . Elucidai evoluia artei spaniole din sec. XVII.

Reconquista lupta de eliberare a spanionilor care a durat 8 secole incepind in sec.VII XV

contra ocupatiei musulmane.
Prin casatoria lui Ferdinand de Aragon si Isabela I a Castiliei, s-a realizat unificare Spaniei.La
fel ei au pus bazele inchizitiei spaniole.
Arta spaniola a fost influentata de cultura araba renasterea manierismului , renascentista
portret ci compozitie clara , clasicista , si baroca - pictura religioasa .Spania imbratiseaza fara
ezitare barocul , mai intai se manifesta in pictura ( retablurile somtuoase )apoi in arhitectura
( fatadele bogat decorate ale catedralelor ).Tendintele baroce
coexistau cu influentele Caravaggismului si realismul de factura flamanda.
Sec XVII- este numit secolul de aur al picturii spaniole.
In pictura spaniola domina traditia hispono flamanda ce gravita in jurul stilului gotic , dar la
finele sec. sa produs depasirea acesteea de catre limbajul renascentist Italian.
Renasterea spaniola sa manifestat prin compozitiile clare ,pentru portrete si picture religioase.
Aceasta epoca glorioasa a fost marcata de creatia artistilor :
El Greco
Jose de Ribera
Francesco de Zurbaran
Diego Rodriguez de Silva Velasquez
Bartolome Esteban Murillo
Jusepe de Ribera i Francisco de Zurbarn au preluat tenebrismul lui Caravaggio, dar fiecare n mod
diferit. Astfel, dac la Ribera avem un realism brutal, la Zurbarn subiectele religioase sunt vzute cu acel
misticism spaniol iar, ca i Caravaggio, acesta din urm exceleaz n redarea naturii statice.
Diego Velzquez , a fost cel mai mare pictor baroc spaniol. Red subiectele cu detaare, fr pasiune, iar
membrii familiei regale sunt portretizai n mod realist, realism vizibil n celebra sa lucrare " Las meninas"
("Domnioarele de onoare", 1656, Muzeul Prado). n aceasta pictur, pe lng anturajul regal, apare ntrun col i imaginea autorului aflat la evalet.

19. Tradiiile artistice ale artei flamande din sec. XVII.

Arta famand a evoluat continuu, ncepnd din Renaterea trzie.Aici se instaureaza barocul ,
care este sustinut de politica contrareformei si curtea regala spaniola.
Artitii activi la Utrecht au adoptat la nceput manierismul i ulterior caravagismul, la Haarlem
au nlocuit manierismul
cu un stil de orientare flamand, clasicizant.
Reprezentantul de vrf al stilului baroc n pictura flamand este Peter Paul Rubens ,
considerat unul dintre marii coloriti ai picturii universale.
A primit comenzi foarte multe, de aici a rezultat un imens atelier condus de el. Clientul imagina
o tema, maestrul intocmea o schita, iar executia tabloului era lasata pe seama ajutoarelor sale:
aproape 3000 tablouri.
Temele : religioase (Coborarea de pe cruce), istorice(Debarcarea Mariei de Medici la Marseille),
mitologice (Rpirea fiicelor lui Leucip, ) , dar i cu caracter laic (Grdina iubirii,) A pictat i
portrete, autoportrete, nuduri, peisaje i naturi statice.
Caracteristicile creaiei rubensiene :
Suprematia culorii asupra desenului
Predilectia pt figure opulente , carnale , pline de sanatate debordanta , dinamice ,
puterniccontorsionate.Nuditatea este reprezentata prin intermediul accesoriilor : drapaj ,
blanuri.
Amplasarea in acelasi tablou a personajelor istorice si figurilor alegorice ori mitologice.
Anthonis van Dyck impresionat de opera lui Tizian.
Tema : portrete ale aristrocatilor englezi, compoziii cu subiecte religioase (Fecioara cu
donatori), mitologice (Jupiter i Antiopa) i numeroase portrete, dintre care cel mai cunoscut
este cel al regelui Carol I.
Pictorul a elaborat o noua formula a portretului de aparat a claselor elitare, care rezida in
amplasarea modelului intron anturaj cotidian.
Jacob Jordaens - Creatia sa cuprinde 3 arii tematice :
1) picture religioasa - compozitii ce amintesc scenele de gen : Sf.Familie.
2) pict.mitologica - in special teme dionisiace cu satiri si nimfe , in care accentual este pus pe
senzatia de belsug si opulenta. : Bachus si Venus.
3) scene de gen reflecta viata in toata plenitudinea belsug , dezmat.

20.Traditiile artistice ale artei olandeze din sec XVII

Secolul al XVII-lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.
Pictura olandeza din sec. XVII era destinata sa reprezinte i sa infrumuseeze viaa cotidiana a
oamenilor. Ea a relevat frumusetea poetica din viaa individuala a cetaeanului.
Spre deosebire de Flandra,unde toata activitatea artistica se desfasoara in Anvers,in Olanda
existau mai multe centre sis coli de picture.Acestea erau amplasata in Amsterdam,
Leiden,Harlem,Delft ,UtrechBarocul raspindit pe larg in Flandra na gasit sustinere in Olanda
clavinista .Dogmatele reformei au stirnit diminuarea productiei tablourilor pe tematica
religioasa,iar principalii comanditari si cumparatori a operelor de arta au devenit colectionariiburghezia,ci nu biserica.
In mare parte cele mai intrebate opera de arta de catre colectionari si cumparatori au fost ,
genurilor de arta minore : peisajul ; natura statika; scena de gen ; care s-au adaugat genurilor
majore istorice religioase , mitologice si portret.
Principalulii reprezentanti al pikturii olandeze au fost Rembrandt van Rijin , si Frans
Hals.Acestia au fost urmati de micii Olangeji. ( Jan Vermeer Van Delf , Jan Steen , Jan Devidzon )
Frans Hals se remarca ca portretist de grup ; portret individual ; portret dublu;
Portretele sale se disting prin expresia dinamic, prin tonusul i aerul spontan (iganca, Marele
Babbe, Butorul vesel etc.)Artistul asterne tuse de culoare largi , vizibile , tot mai degajate si
spontane.
Rembrandt van Rijn - cel mai strlucit pictor olandez, unul dintre cei mai mari artiti ai
tuturor vremurilor. Clarobscurul sta la baza ritmicei tablourilor sale.
Genuri de pictura : compoziii cu caracter mitologic i alegoric (Danae, Flora),
compoziii cu subiecte religioase (Betsabeea, Samson i Dalila, Intoarcerea fiului risipitor,
Inchinarea pstorilor, Pelerinii din Emmaus, Crucificarea, Punerea in mormant),
compoziii inspirate din viaa de zi cu zi (Lecia de anatomie a doctorului Tulp, Rondul de
noapte, Logodnica evreic, Sindicul postvarilor).Portrete si autoportrete ( 60 buc.)
Folosind ntr-o modalitate proprie clarobscurul, Rembrand a reuit s creeze n
operele sale puternica impresie de tridimensionalitate a formelor; zonele aciunii sunt
puternic luminate, n timp ce restul ansamblului este cufundat n ntregime.
Pictura "micilor olandezi" din sec. XVII este de o uimitoare varietate tematica. Tablourile de gen
olandeze nu oglindesc viaa asa cum era in realitate la acea epoca, ci asa cum voiau sa o vada
oamenii din acele timpuri.
La olandezi, cotidianul a capatat o valoare deosebita.
Tablourile lor sunt totdeauna distractive i bine executate:
- "Concertul" lui Terborch
- "Interiorul" lui Pieter de Hooch
Jan Vermeer- picteaz oamenii n spaiul lor intim, meditnd sau desfurnd activiti
relaxante: Femeie scriind o scrisoare, Dantelreasai, Lptreasa.

21.Dati caracteristica generala a artei franceze din sec XVII

Veacul XVII in Franta este timpul monarhiei.Spre deosebire de Italia, unde Vaticanul sustinea
direct spiritual barocul , in Franta se dezvolta clasicismul.In 1648 are loc fondarea Academiei
Regale de Pictura si Sculptura.
Stilul tinde sa faca legatura direct cu arta clasica antica, cat si cu arta clasica a Rensterii de virf
Rafael.
Caracateristicile Clasicismului sec XVII:
Este o arta a ratiunii,( Gust perfect)
Se cultiva ierarhia genurilor compozitia istorica , mitologica religioasa se considera
drept gen major, pe cand peisajul , scenele de gen , natura moarta sunt considerate
genuri minore.
Tablourile itorice si alegorice devin tot mai populare , iar temele religioase pierd din
intietate; se dezvolta portretul de aparat .
Clasicismul prefera forme liniare , oferind suprematie desenului.
O importanta majora se acorda construirii spatiului , astfel incat , daca in fondal ca dcor
este arhitectura atunci se foloseste riguros perspectiva liniara, iar daca in fundal este
peisaj se aplika planuri successive, in care motivele devin din ce in ce mai mici.
Personajele sunt idealizate , ele reprezinta in vesminte antichizate sau contemporale,
nudurile integrale se evita.
Figurile au gesture distincte , atitudini rezervate ; se evita dinamismul exagerat.
Reprezentatii picturii :
1. Georges de la Tour Ghicitoarea
2. Nicolas Poussin Rapirea sabinelor.Tematica artistului se axeaza pe subiecte istorice,
mitologice),religioase, alegorice, peisaj eroic cu subiecte italiene, antice, cu panorame
grandioase si mai putin portret.
Pictorul prefera genurile superioare celor inferioare n care aplica normele frumosului
impusede canoanele antice.
Poussin evita sa picteze lucruri urte sau obisnuite, el ntinereste figura umana si-I reda
noblete.
Rezolvarea plastica a lucrurilor variaza n functie de perioada. La nceput , fiind influentat
puternic de creatia lui Caravagio , picteaza compozitii mai dinamice,impulsive, baroce,
complexe, deschise, apoi creatia sa devine mai echilibrata, gndita (structura compozitionala
piramidala, circular, central (liniile de forta orientate spre centrul tabloului), redareafigurilor
etc.).

22. Arta Moldovei medievale din sec XVII-XVIII (etapa de

tranziie de la medieval la modern).

23. Oferii caracteristica artei franceze din sec. XVIII.

Pictura Franceza din sce.XVIII a fost marcata de estetica stilistica a rococoului .Stilul rococo
a fost stilul artei aristocratiei si inaltei burghezii ,rococoul a aparut intrun moment in care
aspectul laic se bukura de mai multa apreciere decit cel religios.
Acest stil este considerat de specialist ca o prelungire a barocului barocul tarziu.Rococoul sa
dezvoltat in Franta; iradiind apoi in restul Europei,facand o trecere de la baroc la neoclasicism.
Caracteristicile rococoului:
1. Rococoul reprezinta o arta decorativa , suportul careia il constituie panourile
decorative,formele si dimensiunile carora variaza dupa destinatie.
2. Stilul intim- cameral.
3. Teme amorale si frivole ( serbari galante ).
4. In arta se cauta legeritate , decoratiuni ambundente ,dispare din fondal arhitecturi
greoaie ,;scenele sunt amplasate in mijlocul naturii.
5. Figurile idealizate mereu tinere , cu o gratie de dragalasenie.Femeia ajunge in centrul
atentie,devenind un obiect erotic.
6. Retorica si gesturile personajelor au o importanta secundara ( deoarece nu exista
problema emiterii mesajului ); pozele personajelor nu mai sunt dramatice rococoul nu
tulbura sufletul.
7. Pictura rococo este o arta a culorii,puternic influentata de scoala flamanda sec.XVII ;
tusele sunt aproape sesizibile, coloritul luminous , intra in voga pastelul.
Reprezentantii :
I.
Stilul rococo:
Antoine Watteau Imbarcarea spre Citera
Francois Boucher
Jean Honore Fragonard
Jean-Marc Nattier ( portretist )
Maurice Quentin de la Tour (portretist )
II.
Pictori de factura realist ace reflecta traiul modest al micii burghezii:
Jean Baptiste Greuze
Jean Baptiste Simeon Chardin

24. Caracteristica general a artei engleze din sec. XVIII.

In sec XVI- XVII au lucrat cei mai de seama portretisti din Europa Hans Holbein cel Tinar si
Antonio Van Dyck .Astfel pictura Engleza din sec.XVIII a mostenit traditiile renasterii germane ,
vizibile in preluarea unor solutii morfologice si de interpretare , folosite de Hans Holbein in sec
XVI;Opera artistului german a influentat pictura engleza prin abordarea portretului pe linia
sublinierii tipilogiilor umane , a caracterelor fizionomice si morale ale modelelor si prin rigorile
desenului si constructiei formei.
Portretele create de Van Dyck in sec XVII, au marcat pictura engleza impulsionind dezvoltarea
portretului prin folosirea compozitiei baroce si a valorilor epresive ale colorismului.
Caracteristicile generale :
1 ) Pictura :
Domina scenele de gen in gravura ( imaginile povestesc destinul personajelor, de la
bucuriile primelor zile la deznadejdea finala )
O importanta I se acorda tehnicei cu stilul rococo francez - marele stil solemn ( oficial pt
aristocrati si deminitari ) stilul intim ( cu nota de tandrete pt femei si copii )
Varietatea solutiilor compozitionale , a pozelor si a punerii in pagina celor portretizati.
Prezentarea personajelor intr-o maniera sensibila si noblete sufleteasca.
Ex de pictori :
William Hogarth scena de gen , foloseste ironia pt a blama viciile aristrocratice si
politice ale timpului.
Joshua Reynolds
Thomas Gainsborough

25. Caracteristica generala a artei ruse din sec . XVIII

Sec XVIII a fost marcat de schimbari politice , economice si culturale care au contribuit
la trecerea Rusei de la structurile medievale la o societate moderna.Aceste schimbari
urmareau modernizarea a vietii artistice si ruperea definitive cu traditiile
medieval.Trecerea de la arta medieval la cea moderna a avut ca efect aparitia artei
laice , limitarea rolului bisericii si cresterea puterii statutului.
Rusii au asimilat traditia culturala europeana pe diverse cai :
1. Artistii europeni se invitau la lukru in Rusia.
2. Se cumparau si se importau in tara operele artistilor europeni si antichitati.
3. Cei mai talentati artisti se delegau la studii peste hotare pe pensiune de stat.
Dezvoltarea artei ruse dein sec.XVIII cunoaste 3 etape:
I. Prima treime a sec XVIII epoca lui Petru I; delegarea artistilor la studii peste
hotare; modernizarea fortata ; se impugn bazele artei laice ; are loc fonarea Sankt
Petersburgului.
II.
Mijloc sec XVIII perioada instabila a monarhiei ruse timpul domniei imparatesei
Ana si Elisabeta ; etapa formarii barocului rus si incetinirii schimbului cultural cu
Europa.
III.
A doua jum sec.XVIII timpul monarhiei absolutiste ; are loc fondarea Academiei
Imperiale de Arte si constituirea principiilor clasicismului rus.
1) Pictura
I.
Se dezvolta picture de sevalet in ulei pe subiecte laice;
Portretul era genul dominant : cameral ; intim ; de parade ; dublu ; autoportret ;
figura intreaga
In operele pictorilor se simpte influenta scolii vechi de picture rusa Parsuna si
Icoana ( aici fondalul este plat , lipsit de spatiu si profunzime , pozele sunt
statice , reflexele de culoare lipsesc ).
Tipul de portret pare a fi ceva poetic , plin de tandrete , deschis.
II.
Artistii nu mai au posibilitatea sa invete peste hotare si revin la modelele vechi.
Genul dominant continuie sa fie portretul ( portret de parada / camerale ).
Gama cromatica griuri argintii.
Picteaza icoane
Chipurile personjelor sunt simple simpatico , expressive ,fara urma de idealizare.
III.
Are loc fondarea Academiei Imperiale de Arte Frumoase , bazata pe antichitate si
classicism.
Clasicismului rus ai este specific : armonie , logica , ordine si spiritual civic.
Predomina genul istoric cu subiecte antice , biblice , istoria nationala rusa.
Se dezvolta doua tipuri de portret : 1) portret de aparat - solemn ; 2) portret
cameral realist .

26. Particularitile artei franceze din sec. XIX (neoclasicism,

romantism, academism).
In Franta neoclasicismul era reprezentat de scoala oficiala franceza in frunte cu David ,
apoi Ingres .

Neoclasicii au fost hipnotizati de antichitate si isi doreau reinvierea inspiratiei si metodelor

acelei perioade binecuvintate , care reuseste sa exprime frumusetea pura , senina si ideala a
omenirii.Idealul antic de frumusete a creat o formula a frumusetii care este reprezentata in
proportii axacte , matematice.
Neoclasicismul vine de la valorile obiective ( tinde la ceva ).
Operei lui David ai este characteristic :
Suprematia desenului asupra culorii
Forma are contur inchis si este valorificata monocrom
Expresia formei este static asemanator cu frizele antice
Coloritul este uscat ,acordurile cromatice nepicturale,tonurile de rosu si negru sunt
reperele transate.
Personajele sunt idealizate
Temele istorice antice slujesc drept exemplu
Se trece la tehnica clar-obscurului de tip caravaggian ( Marat asasinat ).
Opera lui David este influentata de stilul Empire care reflecta arta decorative
( vestimentatie ; mobilier )
La inceputul sec XIX scoala neoclasica a lui David dupa un triumph scurt si efemer , isi
pierde rapid forta de espresie si cade-n academism , reprezentantul de frunte fiind Jean
Auguste Ingres (acord o
importan deosebit desenului ca mijloc de expresie. Era convins c dac un lucru este
bine desenat, va fi totdeauna destul de bine pictat. )

Romantismul :
La sfritul secolului al XVIII-lea a nceput s se manifeste o micare literar i artistic
contrar principiilor semnalate n clasicism. n ce privete atitudinea artistului romantic
fa de natur, aceasta este mult
diferit de aceea a unui clasic. Pentru un clasic natura este un tot armonios; pentru un
romantic ea este ceva haotic i fr limit. Spre deosebire de clasici care separau artele
i genurile artistice, romanticii amestec artele ntre ele i genurile n cadrul aceleiai
arte.
Romanticii exalta arta Evului Mediu si isi gasesc sursa de inspiratie in arta Gotica.Adeptii
miscarii romantice pun accentual pe sentimental infinitului , pe misticism si pe
exprimarea irationalului , nationalul si natura.Ei preamareau imaginatia si visele ,
ignorau ierarhia genurilor, tipajul de frumusete greco roman este inlokuit cu unul etnic
nordic ; suprematia desenului este inlocuita cu cea a culorii; ordinea si echilibrul
neoclassic au cedat locul dinamismului plin de forta si intensitate emotiva , dramatica.
Pictorii romantici ntrebuineaz culoarea local, adic aceea real a obiectului de pictat,
neinfluenat de ali factori. Tuele trasate sunt accentuate, ceea ce face ca lucrrile s
dobndeasc mai mult prospeime, expresivitate i strlucire .
Temele picturii romantic sunt :
Literatura
Istoria nationala
Exotismul

Religie si misticism
Pitorescul si sublimul
Uritul si pasiunea excesiva.

Exista trei etape de evolutie a romantismului :

1) 1770 1800 etapa preromantica.Aici temele erau romatice , dar tehnica neoclasica.
Ex . W. Blake
2) 1800- 1824 - Pictori de baza sunt : Gericault si Delacroix. Folosesc subiecte cu
tematica romantic. Delacroix este un bun desenator, dar i un mare colorist. Pentru
el, culoarea este esenialul unui tablou. El crede c fiecrei culori i corespunde un
sentiment (roul trezete pasiunea, albastrul evoc tristeea etc.) legnd de culoare
o noiune sentimental-moral.Folosete tonuri vii i contureaz formele din raporturi
cromatice.
3) Arta pentru arta.Aici artistul creeaza cee ace vrea el .
Pictorii francezi au fost mult influenai de pictura englez, n care peisajul nu
mai este folosit ca decor, aa cum era n clasicism, ci este un peisaj-emoie.
La nivel ethnic acest stil are un stil neobaroc.

27. Realismul si Scoala de la Barbizon, arta franceza din sec . XIX

Realismul este o miscare literara si artistica esentialmente franceza se naste in anii 1820
1830 si se prelungeste in forma sa oficiala pina la sf.sec XIX lea.Realismul pe linga grija de a
imita fara concesii natura are preocupari sociale si politice si se afirma , in contrast cu arta
pentru arta.
Caracteristicile romantismului :
Conceptul arta pt arta
Refuzul suviectelor din antichitate
Reprezentarea obiectiva a realitatii
Aparitia tablourilor in incarcatura sociala
Negarea idealului
Abordarea picturii in plein-air
Viziunea critika asupra existentei
n Frana, realismul n artele plastice se dezvolt mai mult n pictur . eful coliirealiste este
Gustave Courbet (1819-1877). Atras la nceput de romantism, n scurta vremegsete
nesatisfctoare idealurile acestui curent artistic i ncepe s promoveze o
artmilitant, inspirat din viaa real.
Temele la care recurg realistii sunt contemporane si adesea imprumutate din universal cotidian
si in particular din cel al muncii.Modelele si fundalele sunt lipsite de idealizare.
Reprezentantii :
Gustave Courbet Inmormintarea de la Ornans;
Honore Daumier ;
Jean Francois Millet
Scoala de la Barbizon reprezinta o miscare artistica , o aripa a realismului fie un grup
de artisti care s-au intrunit incepind cu 1820-1830 intrun sat de la marginea padurii
Fontainebleau pentru a picta in pleinair.Membrii fondatori ai acestei scoli au fost JeanBaptiste Camille Corot,Theodore Rousseau,Jean-Francois Millet si Charles Francois
Daubigny , la care se alatura si Nicolae Grigorescu.In locul peisajului eroizat si
elaborarea operelor in atelierile academiste ,din imaginatie si o lumina
artificala,barbizonistii au abordat peisajul rural cu paduri,ogoare,,uneori cu tarani care
trudesc pe ele,ca la Millet cu case taranesti , cu animale domestice si totul redat intr-o
lumina reala cu dorinta de a produce efectele atmosferice. Picteaz cu tue spontane
care contrasteaz ntre ele i ncearc s redea intensitatea luminii.
Millet adduce in contextual artei barbizoniste sentimental de calm si caldura
umana,atmosfera de echilibru si pace ,sentimemtal acordului omului cu universul.
Influenta scolii de la Barbizon depaseste curind hotarele Frantei ; barbizonistii vor
deschide drumul spre impressionism.