Termenul a fost introdus pentru a stabili o distinctie fata de rasa ,
intrucat, desi un grup etnic poate fi indentificabil in termeni de trasaturi rasiale, el poate impartasi si alte caracteristici comune precum religia, ocupatia, limba sau politica. Grupurile etinice trebuie, de asemenea, distinse de clasele sociale, din moment ce apartenenta transcende stratificarea socioeconomica din interiorul societatii, incluzand indivizi care impartasesc (sau sunt perceputi ca impartasind) caracteristici comune ce depasesc clasa. Evreii din SUA alcatuiesc un astfel de grup etnic tipic, intrucat el cuprinde indivizi cu origini rasiale diferite, clase sociale, limbi materne, convingeri politice si angajari religioase diferite (de la ortodoxie la ateism), totusi considerandu-se ei insisi ca impartasind o identitate evreiasca comuna care ii distinge de restul societatii americane, fara sa-i puna in mod necesar in opozitie cu aceasta. Conceptul de etnie este important mai ales pentru ca formeaza fundamentul discriminarii sociale (ca, de exemplu, in cazul evreilor, in Germania nazista, sau al miscarilor pentru independenta, in Uniunea Sovietica). [] Xenofobie Xenofobia este teama de straini sau de necunoscuti si este adesea manifestata prin respingere, ostilitate sau violenta impotriva unui anume grup. Xenofobia si discriminarea rasiala se manifesta frecvent in cazul refugiatilor si imigrantilor romi care se afla pe teritoriul altui stat decat cel de origine. Prejudecata Predispozitie spre agresiune sau orice alta dispozitie negativa fata de un grup care a fost stereotipat dupa niste caracteristici simple, bazate pe o informatie incompleta. Aceasta definitie se concentreaza asupra aspectelor negative ale prejudecatii si nu se refera la toate predispozitiile indreptate spre orice categorie de obiecte sau evenimente.
Tintele ostilitatii si victimele prejudecatilor variaza de la o
societate la alta si de la o cultura la alta. Adesea, ele sint asociate cu lipsa de putere, care atrage la rindul ei scaderea probabilitatii unei razbunari efective. Unul dintre grupurile sociale care duc cel mai evident greul prejudecatilor sint asiaticii (fara legatura cu faptul ca ei ar putea fi, de exemplu, hindusi, musulmani, sau siksi), afro-caraibienii, femeile, homosexualii si tinerii someri. Un stigmat mai putin evident, dar nu mai putin real este pus in functie de accent, stil vestimentar, tip de ocupatie, sanatate mentala sau greutate corporala. Discriminarea (in special relatiile rasiale de ostilitate etnica sau de curatenie au inlocuit eufemistic acest cuvint) implica exprimarea atitudinilor de prejudecata. Totusi, unele studii au aratat ca discriminarea nu vine intotdeauna ca urmare a prejudecatii, ci depinde in mare parte de contextul social. Explicatiile prejudecatilor sint multe si variate, dupa masura in care este sustinuta prejudecata in interiorul grupului si intre grupuri. Bogardus (1928) a ajuns la concluzia ca unii oameni accepta membrii unei asa-numite minoritati etnice ca angajati, dar nu si ca rude apropiate, prin casatorie, pe cind altii nu vor accepta acele grupuri nici macar ca vizitatori sau cetateni ai tarii lor. Frustrarea si agresiunea au fost adesea postulate drept cauza prejudecatii: daca unui individ ii este blocata calea spre realizarea unui scop, iar obstacolul este prea puternic pentru a fi depasit, atunci o agresiune ulterioara va fi inlocuita si directionata spre o tinta mai vulnerabila. Unii teoreticieni au sugerat ca o alta explicatie a prejudecatii, la fel de importanta, este conformitatea: evaluarea negativa a grupurilor selectate poate fi localizata cultural, reprezentind o parte inerenta a socializarii. Altii au incercat sa defineasca o personalitate autoritara mai predispusa a fi victima unei prejudecati, datorita unui stil de gindire dogmatic. Analiza prejudecatilor ramine o zona diversificata si complexa, dar esentiala pentru descrierea si explicarea relatiilor dintre grupuri, asa cum sint ele formulate in contactul direct sau indirect din interiorul oricarui sistem social. In studiul comunicarii, recent a fost exprimat un anumit interes pentru rolul mass-media de
localizare a rasismului si sexismului, intr-un context social si
cultural mai larg. Marginalizare Proces prin care unui grup sau individ ii este interzis accesul la pozitii importante si simboluri ale puterii economice, religioase sau politice in cadrul unei societati. Un grup marginal poate constitui, de fapt, majoritatea numerica , ca in cazul negrilor din Africa de Sud, si trebuie sa fie distins de grupul minoritar , care poate fi redus ca numar, dar care poate avea acces la putera politica sau economica. Marginalizarea a devenit o tema importanta a cercetarii sociologice in ani 60, in mare masura ca raspuns la constientizarea ca, in timp ce anumite tari dezvoltate au inregistrat o crestere economica rapida, membrii acestor societati primeau din ce in ce mai multe inegale. Procesul acesta a devenit o sursa importanta de studii, in special pentru cele influentate de teoriile dependentei, marxiste, si de teoriile sistemului mondial, care sustineau ca fenomenul a fost corelat cu intraga ordine capitalista a lumii si nu limitat doar la anumite societati. Indeosebi antropologii au tins sa studieze grupurile marginale.Aceasta are loc, in parte, datorita ideii ca, analizand ceea ce se intampla la marginea societatii, cineva poate vedea cum se autodefineste, cum este definita in termenii altor societati si care sunt valorile altor societati si care sunt valorile culturale cheie.