'l'ithrl Vtr

'ttTl{Jm[fi-f, DH VALffiAIRm

frro

HiNTilRN,eTI(}h{At

t#lt/flflffirfllH,

Capitolul

CONSIDE.TTATII GENEMLE AS UPRA TITLT]RILOR

DE VATOARE

t, iYotiune, caracteristici
Titlurile rJe valoare riirnt clocumente negociabile care permit tiir.rlarilor sf,-qi
exercite, Ia scacjenld, clreptrrrik: literale qi autonome rnentionate in euprinsul lor1.
in liferatr"rra de specialitate se fr:losesc pentru desemnarea acestor tlocume,nte
denumirile gbrrerice d* titluri de credit, tifluri negociahile sau titluri de vaktare.
intruciirt unele titluri sunt nurnai instruntente de plata, flrd a irnplica o creditare, se
apreciazd ca ar fi indicati no{iunea cle ,,titluri de valoare"2. De altfel, in sfera'titlurilor
de valoare pr:t fi cuprinse nu numai titlurile de credit propriu-zise, ci gi docr.rmentele
care conlin un clrept de clispozitie, de posesie sau calitatea de asociat3.
Tith-rrile rje valoare se lnrji',,idualizeazfr prin mai multe trisf,turi cje [:azd.
Principalele lor caracteristici sunt forn:alismul, literalitatea gi autonomia,

" Forrnalisnt
Titlul se exprimi printr,un inscris sau docunrent. inscrisr:l are rolul de a constitui
dreptltl, fiind rJe esenla tith.rlui. DatoritS incorpor6rii ?n titlu, pentru naqterea, transrniterea, rnodilicarea sau exercitarea clreptului este necesari elxisten!'a unui inscris.
Firi inscris, dreptul incorporat irr titlrr nu exista.

inscrisul eiste supus unor condilii stricte, fiind necesar si prezinte o formi
determinat5. \/alabilitatea inscrisuluri presupune respectarea rlguroasd a concliliilor
legale de forma.

in aceasti materie, a se vecJea. C. \/ivante, Trattato cli diittct comerciale, vol. lll, Milano, 1929,
p. 123; J. Flarnel, G. Lagarde, A. .Jauffret., Traitd de clroit commercial, Tonte l[, Paris, 1966, p. 414;
M. de JLrgtart, B. tppolito, Cours de clroit comntercial, vol. l, Paris, 1971 , pp. 4a9 gi urm.; R. Roblot,
Les eilels cle rcntnterce, Ed. Sirey, Paris, 1975 p0. 5 Ei urm.; M. Hacnian, Drept contercial comparat,
vcl. ll, Ecl. Cr.rrierurl Judiciar, BucLrregti, 1932, pp. 394 9i Lrrm,; P.V. PitrSgcantt, O. Sachelarie, Titltti
de creclitin cotneftulintentaliona/, Ed. Scrisul RomAnesc, Craiova, 1975, pp.9 9i urm.;T.R. Popesctt,
Dreptut camefiului internafional, Ed. Didacticd gi Pedagogicd, Bucuregti, 1976, pp.411 qi urm.;
-l-Maeovei, Drcptul comerlutuLinte;nalianeil, Ed. Jr"rnimea, lagi, 1980, pp,313-il Ufm,;D. \4azllu, Tfqlqt
pdvincl dreptut cotnerfiilui intema{ional, Ed. Universul.Juridic, Buctlreqti, 2011, pp.544 gi urm.
2 in acest sens, a se vedea: O. Cipalind, B$tefinescu, Tratat de drept al come$ulLti
intemafional, vrsf. ll, Partea speciald, Ed. Academiei Romdne, Bucuregti, 1987, p. 75 [. Macovei,
',
Drcptul cornerltilui intemafional, vol. ll, Ed. C.H. Beck, Bucureqti, 2009, p" 179; St.D. Cdrpenaru,
Tratat de e4rept comercial rontdn. Conform noului Cod civi!, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2012,
i p. 002; A.-D. Durnitrescu, Titluile de valoare . Reglementare. Doctrind. Jtrisprudenld, Ed. C.H. Beck,
, Bucuregti, 20i1, p.12.
3
A se vedea D. GalSgescu-Pyk, Can:bia 5i biletul la orclin, vol. l, TiparLrl Universitar, Bucuregti,
, 1939, p.3.

534

TnRrRr DE DREpr AL corJrERTULt/r

iNTEt"tNA l-to

" Literalitate

intinderea dreptului qi obligaliei coi'elative sunt ,Jeterminate exciusiv

nrentiunile consemnate in inscris. Dreptul menlionat in titlu se poate reeiliza n
in conditiile indicate, Continutul titlului nu poate fi modificat, interpretiit $au co{nbdtut prin alte rnrjloace de clovada. Dovezile exirirrseci nefiind adrrrisibile, poses
titlLrlui beneflciazi de un drept cert.

, Atttanornie

Obligalia rezultata din titlu este irrdependenta de raportul fundarnental din car
rlecurge. Posesorul inscrlsului este tiriut sd plflteascd creditoruilui in terneiul titluluti
qi nu al raportului fundarnental.
In situatia transmiterii titlului, fiecare posesCIr legitirn dobdndepte un dr'e;;[ propriu
+i autorrom. Dreptul terJului dobAnciitor fiind originai, Ei nu ceda[ .saLi iJeriv
exceptiile care puteau fi irivocate fata de titularii precedenfi sunt neol:ozirltiie.
drept este rJeterrninat ttun'iai de relafia clintre prrsesor gi tiilu.

2. Clasificar"ea
-l-itlt"trile

titlurilor rle valoare

c.le valoare

$e pot grupa in inai i-nulte catego;ii. Principaleie criterii

folostte sunt urmdioarele: natura prestafiel; rnodurl de circula{ie; cauza tith.riui.

- in firnefie dre natura prestaliei sau con{inutul lor, titluiile de valerare uurit de
patrur feluri:
- titluri propriu-zise;
- titluri reprezentative;
- titluri de participatie;
- titlurn improprii.
+ Titlurile de valoare propriu-zise sau efectele de comer! cuprirrd o piuimisiune
de prestaliuni viitoare, Acestea dau dreptul titularului la o sumi determirratd de
bani sau la o anumitd cantitate de nr5rfuri fungibile.
in grupa titlurilor propriu-zise se includ cambia, biletul la ordin, ceculr, titlurile
emise de stat, obligatiunile emise de societdfile comerciale.
+ Titlurile de valoare reprezentative incorporeazi un drept real asupra unei
cantitSli de mdduri deterrninate, aflati in depozit sau imbarcatl pe navd pentru a ti
transportatii. T'itularul documentului are posesia marfurilor prin reprezentarrtul sdu,
precum gi un drept de dispozi{ie asupra lor. Titlurile reprezentative se subrogi gi
circr-il,i in locul mSrfurilor pe care le reprezintS.
Din grUpa titlurilor reprezentative fac parte conosantentul, reeipisa de clepoz:it,
warantul.
Titlurile de valoare de par:tieipafie sau valorile mobiliare eertificd elrepturi
complexe, ce decurg din calitatea de component al unei colectivitriti. Frird a fi
creditor, acfionarul unei societSli comerciale are drepturi patrimoniale gi personale'
nepatrimoniale.

t Enumerarea

cecului in aceasti categorie, degieste mai mult un mijloc de plati, se justificd prin
prlsma regulilor aplicabile, proprii titlurilor de valoare.

Considera{ii gererale

aurya flflurilor de valoare

535

in grupa tiUurilor de participa$e se cuprind ac{iunile gi obligaliunile emise de

societS!ile comerciale.
+ Titlurile de valoare imprpprii sunt simple inscristJri, care realizeazd incorpoiarca dreptutui numai prin structura lor exterioarS. Acestea se irnpart in documente
de legitimare gi titluri aparente
Documentele de legitimare se folosesc pentru proba titularitSlii dreptului.
Acestea cr-rprinel promisiunea unui serviciu, obligalia de consumare a unei lucr5ri
sau efectuarea unei pl5ti.

Emise pentru o perioadi scurti, aceste titluri conferd doar o simpl5 prezumtie
de titr.llar ai dreptului inscris, flind contrasemne de legitimare. in princip.iu, clocurneniele cle legitimare nu circuld gi nu acordi un drept autonom.
Grupa cJocurnentelor de legitrmare cuprinde bil,etele de tren, metrou, autobuz
sau tramvai, biletele de intrare la teatru, muzeu ori conferinli, biletele de tratament,
tichetele de garderoba, biletele de loterie.
Titlurile aparente se utilizeazb ca nrijloc de dovacJi a unor raporturi juridice.
Dintre titlurile aparente, mai importantS este factura, care confirmd expedierea unei
mdrfi.

. Drlpi modul lor cle circulalie, de desemnare a posesorului sau formd, titlurile
valoare pot fi:
- titluri nominative;
- titluri la ordin;
- titluri Ia pudf,tor.
+ Titlurile de valoare nonrinative ccln{in in text nurnele posesoi'ului, care este
titular al dreptului de creantd.
l-itlurile nominative se transmit prin cesiune Si transfer. Cesiunea se realizeazfr
prin inserarea unei menliLrni pe inscris qi remiterea docurnentului noului titular.
T'ransferul se efect ueazd prin inscrierea transmiterii in registrul societitii emitente
qi inclir:area ei in titlu. in ambele rnodalitS[i, formalitdtile necesare transmisiurnii
prebupun participarea debitorului.
+ Titlurile de valoare la ordin cuprind numele beneficiarului, precum gi o clauzd
dispund de document. ln afari de prirnul
prin care posesorul este indrituit
beneficiar, drepturile ce rezultd din titlu pot fi exercitate, prin transmiterea lor, 9i de
cie

si

o altd persoana.

Titlurile la ordin se transmit prin gir. Formalitatea girului implicd manifestarea

de voin!5 a posesorului gi predarea titlului.
+ Titlurile de valoare la purtdtor nu precizeazd in cuprins numele titularuluti,
Beneficiar este persoana care se afld in posesia documentului.
- DatoritS-unititildessebjte.dintradrept gi ins-ctis, -trtlurrle lq purtSlq1 sunt qonsiderate ca bunuri mobilel. EIe se transmit prin traditia documentului.
'in functie de cauza lor, titlurile cle cr,edit se impart in doui grupe:
- titluri cauzale;
- titiuri abstracte.

in dreptul elve{ian, tittul la pr-rrtitor este un act juridic unilateral.

536

I-^rAllEgIII4ilgMERIULi4

rNrER NAII o NAL

+ Titlurile de valoare cauzale

cuprincl. men{iunea expresd a
cauzeipentru care se
ir n
u'r o
p,u
o,. c o m e rc a re, co n o s a m e n t u r,
poli{a
ffi i?j- de asigurare.
fj,-ju l,Fiind un T,l
9,tJa

r:,.

i:: ln:

:,: .rLruni'r1urnor'"0[i;;;il,:",i'o'#l;X':::ilt::lt
esentiald pentru valoarea juridicd
a titlutui. i; ,rol1. iignuit, aceste
tiluri au ca ohriect
alte prestafiidecdt
1

ir

11

sumele de nani-

+ Titlurile de valoare abstrdcte nu prevdcl

cauzajuridici a obligatiei. De
exemplu' cambia sau biletul la ordin.
valabilitatea tiflulii este independentd

exprimarea cauzei, ce constituie

un
3" Rolul

*l***niu;;;

de

ar obriga{iei.

titlurilor de valoare

in tnomentul apan{iei lor, titlunle de

valoare au fosi folosite pentru realizarea
sct'iimbultti valutar' Riscurile rJe
furt *ur-pi*riui. erau inlaturate p'irr
evitarea
tritnsportului efectiv ai nLtriierarLrlui
clintr-un io,: in altul. comerc:ianlii puteaLr
clispuin ter,riut unei scris,:ii ,t; ,il;;i;-;H;,1*d'o*

ffirffi,f,frf"Xt!,

r,ani niii_o

in coriditiile actuale, titlurile de valoare

au rr:lul de instrurnent
rrrent de platd.

cJe

credrt gi instru-

3.i. Instr.ument de creclit

|,ff

j'itlurile de v-aloare
au rolul de ins'trument de credit prin
arn6narea pldtii la o
Pentru suma prevazutd i,r tittu,
nlnericiaiut va incau gi riobanda
fil|t:tioard'

Posesorul' titlulrri poate dispune

de suma
"ilffi inscrisd
in document gi peind la sca'p'op,i.trte
i,sciisurui i,
sau in sLJ, riturarur va
flEILi";]';: [:H1iterea

.r"o[l"tJJntermecliul

3.11.

acestor operaliuni, tiflurile de valoare

contribuie la mobilizarea

Instrument de plata

;[j1fij,:j:?llf:Tt"j?^
Pfin tfansmiterea inqnricr

rh

ri

r^^i ..r+^
^ - -- ta p-rc..rl"

3:,'n^:t*^*::Prl::fl-.it:,
t"tpr{: fnlneifi in a$^^^-i ?- r:-r-,-'
CUiersn folosirea
fnlncirao numerarului.
rrr rm^r^r,,ri ,i
cuiesc

o ool2

1!1,,3,tifluriror

de varoare se rearizeazd prin

[i'.ffi#d;#ffi,#J!

ritiurire ,re varoar.e au o finaritate asenrdnatoare

i,.i" ildHfi;:;?;li''ff:

d;#1#

A se vedea:'D' Gdligescu-Pyk, op' cit.,pp.

43 9i urm.; p.V. pdtrdgcanu,

;,,T,Ljiil,?',Tl:

c. sdrerarie,

op. cit.,

A se vedea: J- Hamer, G. Lagarde, A.

Jauffret,_ op. cit., pp.424gi r.rm.; T.RFryescu , Dreptut
comertuluiinterna{ianal,ea Oru.ti.a qipedagogi.a g*rr;i,i
rg8s, pp. 300 ei'rn

Considera{ii generate a$Pra

4. CadruI

iuridic

Creatie originald a comerlului, titlurile de valoare sunt cunoscute din Antichitate. ReglemLntareq [or a foi! determinatd de nesiguranJa transporturilor 9i dificultatea transm iterii creditelor.

in procesut de unificare a reglementirii titlurilor de valoare, prima conferin!'5

internariionald s-a linut la Haga, in 1910. Dupd ample dezbateri, au fost redaqtate
doul anteproiecte privind legea uniformd cambial5 gi o convenlie asupra eambiei
qi biletulLri la r:rdin.

A doua conferinti diplomaticd s-a intrunit tot la Haga, in 1912. imkrundtS[irile

arjuse celor doud anteproiecte s-au materializat in Regulamentul uniform asuprd
cambiei gi biletr-rlui la ordin, precum qi in Convenfia asupra unificfrii dreptului relativ
la camLrie qi hiletul la ordin. Referitor la problenrele asupra c;5rora nu s-a ajuns la
un acorcl, itrt*b contractante qi-au rezervat dreptul de a le legifera neuniform,
dupai necesitSlile lor particulare

Numeroasele rezerye previzute prin Conventie Qi, rnai ales, declangarea

primului I{azboi Mondial au impiedicat punerea in aplicare a reglementdrilor din

'n'?rob,unra unificirii a inregistrat un real succes la Conferin{ele interna{ionale de

la Geneva, in anii 1930 gi 1oet. Elaborate sr,rb auspiciile SoeietSlii .Naliunilor,
reprezentanlii statelor participante au adoptat urmdtoarele convenlli in materia
titlurilor de valoare.
- Convenlia clin
biletului la ordin;

7 iunie 1930 cuprinz6nd legea uniformi asupra eanrbiei

- Conventia din 7 iunie 1930

qi

privind reglernentarea unor conflicte cle legt in

materie de canrbie 9i bilet la ordin,

- Convenlia din 7 iunie 1930 relativi la dreptul de tirnbru tn materie de cambie
gi
bilet la ordin;
,-Co,..,',en!iadin19martie1931cuprinz6ndlegeauniformdaSUpra'cecului;

-.Conveniia clin 1g martie 1g31 piivincl reglenientarea unorconflicte de legi in

:

;
r
;

materia cercului.
Conuun{iile cle la Geneva, prin neratificarea de cdtre unele statel, rezervele
printr-c:
inscrise in anexe qi interpretirile tJiferite ale textelor se caracterizeazd
,nifi..r* partiald gi- incornpletd. DatoritH acestei ,situalii, pe lAngi reglementareaqi
francez
uniformH,'se'aplici incd trei sisteme de drept camhial, gi anume german,
anglo-sa:<on2.

Romania, clesi a participat la Conferintele tje la Geneva, nu a ratificat niciuna

precum qi cecttl au
dintre conventii. in tegistalia noastrfi, cambia gi biletul la ordin,
fost reglementate prin legile din 1 mai 1934'
dinl4
ln elaborar*r-lor au-fost preluate,-ca sursl de inspira,tie, legite italiene
reglenrentdrii
clecembrie '1g33, care, cu unele rezerve, reprezintd o prek-rare a

Tnnrnt

538

DE DREPT AL coMERTULUI INTERNATIoI'JAL

urriforme. in mod indirect, Legea nr.58/1934 qi l-egea nr.59/1934 au consacrat

principiile fundamentale ale reglementdrii uniformel.
in condifiile economiei de piali, legile din 193.{ au fost modificate prin O.G.
rrr.'11i1993, care a reinstaurat, cu unele corective, sistemul procedural anieriof'
Ordonanla a fost aprobatfr cu modificdri prin Legea nr. 83/19943.
Oe-c91ta1e. din lara
Modernizarea qi diversificarea modalitSlilor .de plati
noastrd au irnpus adoptarea O.U.G. nr. 38/20084 gi O.U.G. nr. 39/2008'. ln concordan!5 cu schimbdrile intervenite in sistemul financiar-bancar, cecul, cambia 9i
biletul la ordin pot fi prezentate la plati gi in forni6 electrsnicS.
in temeiul acestor rJispozifii, Banca Nalionald a RonrAniei a elaborat unele
reglementdri care sd orienteze activitatea institu{iilor bancare referitoare la titlui'ile
rje valoare. Astfel, Banca Na[ionald a emis Norme"-cadru privind comer{uil flcuii de
societdlile barrcare gi celelalte societdtj cle ere;clit c;u cecuri, cambii 9i Lrilete la ,rrditt
preeum'gi Nornte tehnice privind ceculb, cantbia ql biletul la ordinT.
Aplanarea clivergentelor existente intre principalele sisteme catnbiatle qi
necesitatea unui regirn juridic autonom $i nrodern a detertninat reluarea efofiului tje
uniformizare a dispoziliunilor aplicabile titlurilor de valoare.
0 noui reglementare a fost elaborata de UNCITP,AL gi ado'ptati de Adutrarea
Generald a Organizaliei Nafiunilor Unite prin Rezolu[ia nr.43/165. La 11 cieer*mbrie 1988, a fost incheiatd la Nlew-York Conven{ia Naliunilor Unite privind
cambiile interna{ionale gi kiileteie la orcJin interna}ionale.
Conventia de la Nlew-York prezinti un ansarrrblu de reguli aplicabile nLtrtiai
canrbiiior gi biletelor la ordin interna[ionale. Solufiile consacrate de Convenlie au
dispo{inut seama de practicile qi exigenfele^ comer{ului interna[ional, utilizarea
ziliik:r sale fiind facurltativd sau opfionalds.
Convenlia de la New-Yorkdin 1998 nu a intrat incii in vigoare, nefiind depuse
10 instrumente de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare (ad.89
par. 1). PAni in prezent, Convenlia de la i.iew-York afost ratificatd doar de doud
state.

;i

l.L. Georgescu, Noua lege asupra cantbiei gi biletului

giadnotate,
Ed. Nalionald Ciornei, Bucureqti, 1934, pp. 83
la ordin Eilegea asLtpra cecului. Corrcntate

' A se vedea S. lonescu, P.l. Demetrescu,

giurm.
se veflea O. Cnpdlini , Cambia, bitetul la oniin gi cecul. Noi reglementdi prccedtlrale, in
Legislafie cambiald, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1994, pp. 75 Eiurm.
q
Republicati in M. Of. nr. 292din 14 octombrie 1994.
a
Api'obati cu moelificiri gi completiri prin Legea nr.127 din 2009, publicatd in M. Of. nr. 294 ditl
6 mai 2009.
s
Aprobatd cu modificiri gi cornpletiri prln Legea nr. 163 din 2ffi9, publicatd in M. Of. nr. 32? din
'14 nrai2009.
6-A
ie veOea Noimele-cadru nr.7 din martie 1994, ql modificdrile gi completdrile ulterioare;
lrlorma
't telrnicd nr. 4 din 3 iulie 2008.
A se vedea Normele-cadru nr.5 din B martb 1994, cu modfic6rile gi completdrile ulterioare;
Nornra tehnicd nr. 5 din 3 iulie 2008.
8
A se vedea: S.L. Cristea , Cambia in tlreptul compant, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 2001 , p.20;
M. NiF, Titturile de credit ca instrumente de platd, Ed. Universr.d Juridic, Bucuregti, 2010, pp. 61 qi
urm.; J.-M. Jacquet, Ph. Delebecque, Drolf du commerce intemaliqtal,3" 6d., Ed. Dalloz, Paris, 2002,
pp.270 gi urm.

'

'.A

Capitolul II
CAMBIA

I. I\otiune, trf,siltrlri, efecte

Cambia este inscrisul care cuprinrJe ordinul clat de o persoani, ti5gdtor; unei
alte persoane, tras, de a plSti unui beneficiar, la scaclenla gi locul stahriiit, o sumi

de hani1.
FentrLr desenrnarea cambiei2 se folosesc ai termenii de ,,tlat,i" saLl,,politd".
Denrrmirea de ,,carnbie" fiind o men!iune obligatorie,
rgai0rre, utrlrzarea
utili
altor expresii, chiar
echivalente, nLt este indicatS.
carnbia inrplicd participarea urmdtoarelor trei persoane.
- trdg5torul, creditorul sau exportatorul, care emite tiilLrl;
- trasul, debitorul sau importatorul, cdruia ii este acjresat orclinul sau mandatul
de a plSti o sum5 de [:ani
- beneficiarul sau persoana ter:!5, cdtre care ori la ordinul cireia se face plata.
in relatia care se stabilegte intle pdr{i, creanta trigStorului cdtre tras repre zinld
proviziunea sau accperirea cambiei. Creanfa LrenefiCiarufu:i contra trdgdtorului se
'
numeqte valoare

determinatd;

furnizata.

Emiterea unei cambii presupune doud categorii de raporturi: urt raport

funclamental gi altul cambial.

Raprortul fundamental are [a Lrazd o tranzactie anterioara, cum ar fi veinzarea
de rridrfuri, prestarea de servicii, imprumutr-il ,-,n*i rr*e de hahi. in t r=, raportului
jttridic preexistent, participanlii au calitatea de creciitor salr debitor:.
Raportrrl carnbial este inclependent Ce cel funclamental gi privegte numai
c.lreptr.rl din titlu. Toate operatiunile privesc nuniai titlul, iiinct guvernate'ctu reguti
proprii.

OL:ligafia cambial5 este de sine stititoare si distinctd. !ndiferent cle raportul

,fundamental,
obligatia cambiald are o naturi complexd

Cu toate ci eele doui rapclrturi sunt indepencjente, irrtre ele existi o anumiti
influeriti reciprocd
Dupra emiterea carnbiei; raportui fundamental, prin voinla pirtilor, poate continua sd existe impreund cu obligalia cambialS. intrulcAt dreitul pieexistent nu se
stinge prin novarea raportului fundamental, creanta originari persistd, cu legea sa
proprie de circulatie, garantie Ei stingere3.
1

in aceastA materie, a se vedea: E. Cristoforeanu, Tratat de rlrept cambial, vol. l, Ed. Cr-rrierul
Judiciar, Bucuregti, 1936, p. 16; D. GilSgescu-pyk, op. cit., p. 234; T.R. Popescu, op. cit., 1g83,
pp. :)04 qi um.; L Macovei, op. cit., 1980, p. 3ig; O. Cipdlini, B.
$tefdnescu, op. cit., p. Tg;
P.V. Pitrdqcanu, Drept comerciai. Cambia Si biletut la ordin, Ed. All, 1994, pp. '17 $i urm.;
{.rssouarn, J.-0. Bredin, op. cit., p. 538.
2
uerrurnrea oe
Denunrirea
provine orn
de ,,cambie"
riin cuvanlur
cuvdntul camDlo,
cambio,care
care lnseamni
rnseamna ,,schlmb".
,,carnore provrne
,,schimb".
c
'' A se vedea: T.R. Popescu,
op cit.,1983, p. 329; V. Luha, Titluride credit. Cambia, Ed. Lumina
l-ex, Bucuregti, 1998, pp- 49 qi urm.

TRntRr

540

DE DRE:PT AL coMERTULUI iNTERNA'I-IoNAL

Datoritd scopului comun, intentarea ac{iunii, clerivAnd din rapoftul ftlndanrentai,

este condiiionaid de neexercitarea acfiunii carribiale. Tot astfel, plata cambiei
produce qi stingerea creanfei de drept conrun.
Cambia prezinti caracterele comune titlurilor de valoare. Pe l;ingfr aceste
caractere, cambia se intJividuralizeaza gi prin anumite trisdturi specifice.
Cambia este un titlu formal, intrucAt se exprirnd in cuprinsul unui inscris, care
cuprinde anumite men{iuni prevdzute de lege. Forrnalismul cambial asigurd incor-

porarea in titlu a dreptului de crearita.

irrscrisul cambial este un titlu complet, neputand fi intregit cu alte clocunrente.
Canrbia nu poate fi dovediti prin elemente exterioare, chiar dacS se face trinritere
l,r:r olo
Cambia esi un titlu la ordin, care $e poate transrnite de cdtre posesor prin gir'
Clauza la ordin este subsidiarS, neliind necesar sd figureze in titlu. ln dreptul
anglo-saxon se admite gi erniterea car,'rbiei la purtator.
OLriectul can-ririei consta in piata unei sume cie bani. Spre cleosebire de celelalte
titluri de valoare, obligatia canrbiaia excluCe orice alte presta{ii cu un conlinut ctiferit"
Carnbra creeaza oblrga!ii canrbiale abstracte, autonorne qi necondt[ionate.
Oklliga[iile carnbiale sunt cu termen, care nLr se consicjera stabilit in ir"iteresul

exclusiv al ciebitorului.
Obligalii cambiali sunt {inuti sd rispundi solicJar. La scaden{d, posesolt.ll va
cere plaia sumei de bani indicate in cambie de tras. [n caz de retuz., ei se va
inclrepta impotriva celorlalfi semnatari ai carrrbiei, fard a respecta o anumita r:rdiire.
CanrLria este un titlu executor pentru capital qi accesorii, care include dob$nzile
gi cheltuielile previzute de lege. Pentru valorificarea drepturilor sale, creditorul poate
investi titlul cu formula executorie, procedSnd la executarea silitd a debitorului.
2, l\atura juridica a cambiei
Froblenia naturii juridice a cambiei a deternrinat numeroase discr-rlii. $pecificitatea rapodului juridic carrbial a fost explicati prin institu{iile dreptului civil, curn
ar fi cesiunea de creanli, delegalia imperfectd, stipulaiia pentru altul, declaralia
unilateralS de voinfil.

. in realitate, cambia reprezinti

un act juridic complex. Efectele produse

cle

cambie au Ltn dublu izvor: actul volilional al trdgdtorului gi puterea legii.

Drepturile beneficiarului decurg din inscrisul cambial, care exteriorizeazd
voinla trigitorului. Totodat5, exercitarea drepturilor impotriva semnatai"ilor ulteriori
are ca premisd prezr,rmlia de regularitate a titlului, care rezultd din voinla legii.
in cazul in care cambia a fost emisd cu reqpectarea cerinlelor legale, posesorul titlului beneficiazi de o proteclie juridici deplini. Posesorul va primi surna
1

A se vedea: E. Cristoforeanu, op. ci4, pp.53 9i urm.; D, Gilaqescu-Pyk, op. cit', pp. 1BG 9i
urm.; P.V. Pitrigcanu, O. Sachelarie, op. cit., pp.14 9i urm.; O. Capalini, B. $tefinescu, op' cif',
pp. 81 gi urm; E. Florescu, Regintuljuridic al titluritor de credit gi al valorilor_mobiliare, Ed. Rosetti,
br"ut*qti,2005, pp.49 9i urm.;-St.D. Cirpenaru, op. at, pP.612 giurnr'; G. Ripert, R. Roblot, Iralfd
6l6mentaire de droit commercial; vol. ll, Ed. sirey, Paris, 1996. pp.1719i urm.

Cambia

54'l

inscrisi in tiflu, chiar daci nu ar exista o datorie. Voinfa trdgitorului fiind intdritd de
interventia legii, aparen[a creati de tiflu se impune asupra rlalitalii.
3. Erniteiea cambiei
3"

tr

. Frecizhn prealabi_le

Carnbia trebuie sd intruneasci conditiile de foncJ necesare pentrr.r valahilitatea

unui ar:t juridic. in absenta altor dispozi[ii, condiliile dreptuk"ri comun' se aplici qi in
materie cambialS.
Pentru erniterea cambiei este necesari existenta unui docunrent sau act scris.
Documentul poate fi un inscris suLr semnituri privati sau un act autentic,
Fnrmalismul saU rigorismul cambiei reprezintd r: garantie a vointei coircretizate
in irt'ccris, realizand imhinarea intre foncJ qi forrnd. Cambia fiincl negnciabila, condi{iile cle forrni asiguri increderea posesorului in clreptul transmii gi responsabilitatea semnatarLrlui titlului
inserisul se rer1act eazd irr limtia aleasd de p5(i, putdndLr-se utiliza orice mij:
loace gratice. in mod okriqnuit, se fotosesc formulare'tipizate, care prezintd aspectul
unei scrisori adresate trasului.
Rigurozitatea formei impune qi includerea in inscris a uncr anumite mentiuni
sau cr:ndifii. La rdnclul 1or, rnentiunile sunt obligatorii gi
f\fientiunile se introcJuc in titlu cu respectarea a cJoud reguli principale:
- regula certitudinii, care preveeJe cd indicatiile trehuie sd fie certe gi coerente,

facultative.

- regula suficientei, care presupune cd indicatiile trebuie s5 contin,i toate infr:rmafiile necesare

3.2. l\,Ientiunile ol:ligatorii

"?.2. I

. Entmterurea men fiunilor oh ligatorii

Ittlenliunile obligatorii sunt eserrtiale pentru existenta qi eficacitatea camhiei.

Conform art. 1 din Legea cambiali uniformdz, mentiunile obligatorii sunt urmdtoarele:
- denrrnrirea de cambie;
- rnandatul neconditionat cie ptati a unei surne determinate;
- nurnele trasului
ll

:i

:i

-i
1

; loqu! de platd;

- numele beneficiarului;
- data qi locul emiterii;
- semnitura trdgitorului.

i
i
'l

l
1

I
1

A se vedea art.. 1.179 C. civ. romin.

'A se vedea qi art. 1 ciin Legea cambiald rominS, publicatS in M. Of. nr. 100 din 1 mai 1g34, cu
moclificirile gi completf;rile ulterioare. care precizeei cd textul cambiei va cuprinde gicodultrasuh-ri,
respeCiv un num5r unic de identificare-

542

TRR-rnr DE DREpr AL coUERTULUt

TNTERNA

[tot'.lirl.

3.2.2" Denunireu de cantbie

Denuntirea de cambie se include in textul titlului, exprimata in limbra folcsiti la

redadarel. Fiind o mentiune specifici gi solemnS, nu se adnrite utllizarea unei
denurniri echivalente.
lndicarea expresd a dent-tmirii titlului de valoare urmAregte determinarea exactfr
a naturii gi efectelor obligatiei asunrate. Prin aceasti preveiiere se evtt5,includerea
abuzivd a nrentiunii gi se inldturd eventualele controverse.
in dreptul anglo-american, cerinfa iniit-U"rii in cuprinsLrl titlului a clenumirii nu
'tienumiriii.
eute obligatorte. Canrbia este valabild gi friri indicarea
3.J"3"

lllurtdatul necorttlitionat de ptata {t unei srlrtrc detcrrrilnale

irlanclatul sar-t orcjinuf ,i* , pldti o sumd cie bani irebuie sa fie pur gr simplu, fara
riiciutt fel cle condilie saLr coritrapr"esta{ie3'. in misura in care este clar gi prec;is,
urclinul cle platd poate fi exprrii*rrat in cirice forrnulaa"
Ordinul art) ca clbiect plata efectivd a unei sunle determinate cle lrani. Precizarea suirrei se face prin ar5tarea cuantumului qi felul monedei.
Surna de ptatd se poate indica atAt in cifre, cat gi in litere. in situatia urrei
lleconcorciatrte: intre indicatii, se va lua in consiriel'are sunta inscrisai in litere.
Potrivit art. 6$, ciar:5 suma este scrisri cie nai inur:tu
rru i, It-rl,' uu"ii
valabila obligatia cea nrai uqoard.

rri,-i;i;;

Persoana care trebuie sd pldteascd sau trasul este clebitorul principal al carnl:iei.
,.
in ftrnc{ie

de raportul fundamental, tras poate fi o persoana

tizicilt sau juriclicd.

Obligalia trasului dre a pldti se nagte numai din momentul acceptdrii canrbiei.
-Irasul
se clesentneazd prirr indicarea numelui de familie sau a firrnei. Valorifioarea cambiei impune ca individualizareatrasului sd fie completi qi exactfr.
Pentru plata surnei pot fi indicate mai multe persoane, in calitate de tras.
lndicar:ea lor se face cumulativ sau alternativ6. Corespun zdlar modalitilii alese,
cambia va fi prezentatS spre acceptare tuturor tragilor sau posesorul titluiui poate
sfr aleagii [:e oricare dintre acegtia.
Ca tras poate figura qi trdgdtorul. in caz de acceptare a carnt:iei, trasul devine
ohligat prineipal,

'

Lgttre rle change, in clreptul francez; Wechsel,

italiarr; Bitl'otExchange; in dreptUl englez.

in dreptul german; V'aglia carnbiaro, itl

dreptLrl

vedea L..bharley, o.c. Giies, s/aters Mercantilelaw, Londra, 1961-196s , p.zs7.

llln r:{r eptul
anglo-anrerican, cambia se emite numai in sclrinrbul unei

I geexglnlu:l,pl6titi",

contrapresta{ii.

,,ve!i pldti", ,,vd rog sd pldtifi", ,,vi autorizez sd pliti[,,.

;r#;

.irri.,:iu
de ra Geneva cu
privire la cambie qi i:ilet la ordin din 1930.
o
Pentru o sustinere rjiferitd, in care nu se admite indicarea dtemafivd, a se vedea T.R. popescu,
1983, op. crf., p. 309,

L#;;;l;;rmd

543

Cambia
3.2. 5.

Indicuea scadenfei

Scadenta sau termenul de plati indiei ziua in care cambia va fi exigibili. De la

data scadenlgisg produc gfectele cambiale.
Pentru a fi valabilS, scadenla trebuie si fie certd, unia5 qi pobibilS. Cambia cu
scadenle succesive sau alternative este loviti de nulitatel.
Le{ea cambiald uniform5 admite, prin art. 33, urmdtoarele felrrri de scaden{e:
la vedere; la un anumit terrnen cle la vedere; la un anumit termen de la emitere; la
o cjati fix52.
" Scaden/a la vedere
Canrbia cr.r scaden{a la vedere se pliteqte la prezentare. Formula de rehlactare a
scadenlei are Ltn caracter facultativ, putanOr-se folosi orice expresie echivalentd3.
Camhia la vedere trebuie prezentati la platd intr-urt an de zile de la data
-[errnenul
cle prezentare poate fi rnirit sau micqorat de cltre tr6gator qi
enriterii,
nuri'rai rerius de giranti [art. 34 alin. (1)],
in sitr-ra(ia in-care nu se indicd scadenta, carnbia este considerati plStibilii la
veclere [art.' 2 alin. (2)] Obligatia carnbiala trebuie executata de irrdatS, fiind o
scaclenla legald, care produrce efecte fatd de posesorul de bunS-credin!5 a cambiei'
' ,scecienf a la un anunttt ternten de la vedere
Scaclenfa la un anumit terrnen de la vedere permite posesonului sd prezinte
cambia traslrlui c6nd rloreqte. Exigibilitatea termenului incepe clin ziua acceptdrii
sau a protestului. Termenul 1:oate fi stabilit in zile, sdptimAni sau ani.
Daci acceptarea cam'oiei nu a fost datati, posesorul trehuie sf; dreseze rJn
protest de nedatare. in abserrla protestului, se pi'ezumd cd acr:eptarea a fost datd
in ultinra zi a termenului prevdzut pentru prezentare (art. 35).
' Scac/enf a la un anumit tennen tle la emitere
Scaderrla la un anurnit terrnen de la ernitere se indicd in catnhie. l'ermenul se
calculeazd i'ncep6rrd cu ziua urnrf,toare clatei emiterii. Otrliga[ia va fi sceCent5 in
rultima zi a ternrenului.
in cazul in care intre lara cle emitere gi lara de plata existS calendare cliferite,
scadenla se calcule az"ill6la riata care corespunde zilei de emitere potrivit locLrlui
de platS [art. 37 alin. (2)].
" Sr;adenf a la o
Scaclenta ta a zi fixd se stabilegte prin indicarea unei._da.te precise sau
calenclaristice, pentru a fi complet6, intlicalia trehurie sd cuprindd zilta, lrrna qi anul
:

zifixd

scadentei

naiA l6cul de platri gi loctrl de ernitere au calendare diferite, scadenla se considera a fi fixatd dupi calenclarrrl locului de platl [art. 37 alin. (1)].
.3,,S.6.

{.ocul de platd

Lacul rJe plati se prevede pe fata cambiei, sub numele trasului. inscrisul va
cuprinde 1:calitatea unde se va face plata, gi nu'domiciliul sau sediul trasului.
I
2

in'clreptul anglo-american, se admit gicambiile c, plata in rate.

in acelaqi seis, , se vedea art. 35 din Legea cambiald romdnd din 1934'
n" a*a*plu. ,,la prezentare", ,,la prima cerere". -oricind", ,,in orice iimp", ,,dLtpi plac"'

TnRtnt

544

DE DREPT AL coMERTULUI INTERI'lA'Tiol'lAL

ti tu3ti,t1:on^tlo::1,:
in situa{ia in care locul de platd nu este indicat, v3
:ffi;
qi loc al donriciiiului
fi
a
prezurna
se
.utu
t,r=Itui,
ritut"u ;;"ii;;;;;;;
cambia poate fi prezentatd la
acestuial. Dacd se menfioneazi mai murte rocuri,
oricat'e dintre ele.

gi donrioiliul unui ter!, in luuaPlala canrbiei, potrivit art" 4, se poate face la

localitate2. Cambia care contine o
litatea unde trasul iqi are domiciliul sau'in alti

asemenea clauzd se numegte domiciliatS' y .rcn.:

in locul
-r..^.-^ ^r^*a rr
la scadenla
prirr clauza cje donriciliere, terlul trebr:ie sd efectueze plata
iinpr:triva lui se va dresa protestul
indicat. DacS clonriciliatort.rl refuzd'sfr plateascS,
pentru riePlata3.

"2. 7 "

l\'l t

unele beneticiaruhri

este persoana careta sartl;;

Berreficiarul sau prrimul p0sesoi'!egiiirri al cambiei
$e va arSta nun-iel'l
,rdinur careia prata treL:uie sa fie Jfec;tuarta. in cam[:ie
Leglea canrbiald uniforntS
gi
l:eneficiarulur, irrctividualizat iri tlod precis contpilet'
aclirite astfel nuntai carribiile ia orciina'
L)esenrin r:alitate c.le beneficiar-, tragStorurl poate inciica riiai multe F)ersCIane. drepPotrivit nlodalit#fii alese,
narea lor se face in moci cumulativ sau alternativ.
cu toli beneficiarii sau 0u
tur.ile care rezultd Cin carnble se exercit5 impreurta
l

oticaie
=ln dirrtre ei.

titlului, ca b:']u:

,"**t* rurrri, mai ales cAnd existd,rezerve asupra acceptSrii

trasd la ordinul trdgitoruh:i
ficiar u* port* indica insuqi trdgfl-torur. c,ambia este

gi

pl5ti ciitre rnine insumi"'

cuprinrle expresia ,,pldtili la ordinul meu sau ve[i
:

3.-?"8. llata

si locul eniterii

prevede ziua, luna gi anr"rl

Data carnbiei se inscrie pe fata document*lui qi
opozabild terlelor persoane'
emiterii. Data emiteri trebuie sd fie unicd, certi Ei

sau reafS
FAn6 la proba contrar'a, data se prezumd a fi adevdrati
in absenla indicirii
Locur emiterii se men{io neazaimpre.uni cu crata cambiei.
figureazi lingd semndtura
locului rjnriterii,.se ia Tn considerare localitatea care
Daci omisiunea se repeti, cambia va fi nuld'
trdgitorului.
""
i; funclie cre data emiterii, se carcureazi scadenla gi se determind capacitatea
permite stabilirea legii aplicabile condiliilor de forrnd,

t,eguio;rrii-rO.ur emiterii

.orfor*

regulii /ocus regit

actttms

'

A t" vedea giart. 1.494 C. civ. romin'

din 1934.
,'
a se vedea arr. 4 din Legea cambiald rom&ri
i;;;;;ir*r,
t
A se verlea infra, Pc|.9.3.2.
t
i;;;"pt;irnglo-;,l"tican se pot emite qicambii la purtdtu'
t
f. tou.touarn, J-D. Bredin, op'' cit', pp'549 $ um'

[*

u.J*,

545

Cambia
.7.2.9.

Semrfuu@frorului

Semnitura trigitonrlui sau emitentului se trece sub textul cambiei, in partea

cje jos a titlului. in mSsur:a in care voinla trigitor:ului r:ezulti neindoielnic, semnitura poate figura Ai pe marginea sau de-a curmeziqulcambiei.
$emnitura se exprime pe eale autografd gi manuscrisa. Persoanele care, din
diferite motiue, nu pot semRa vor recurge la un inscris sub formd autenticS'sau la
un reprezentant cu procuri special5.
clar, numele qi prenurnele persoanei
Elementele semniturii vor cuprinde, in clar,
fizice sau rjenumirea persoanei juridice ori a entitd[ii care se obligd Semnatur;l
tret:uie sfr fie olografS.

3. fr , I

{}

" S anct i uneil nere

s!-rectdrii menti u ttilor obli gat arii

Lipsa mentir:nilor obligatorii, potrivit art 2,se sane{ioneazd, cu excep[ia cazrtrilor expres r]eierrrrinate, prin nulitatea camhriei'r. Titlul, fiind f5rd valoi'lre canthial6,
nu mai produce efecte iuriclice speciale.
Deqi nui ca titlu cle valoare, inscrisul pclate da nagtere la alte efecte juridice.
Aceste efecte vor fi reglernentate c1e norrnele clreptului comun.
Un asemenea titlu, imperiect sau incomplet, se poate transrnite prin gir" Dar
titlul va prncluce numai efectele cesiunii de crean!5'
3"3" R''len{iunile tacultative

Con{inr-rtul textului cambial poaie fi concretizat cle cifre pdrii, tn afara menliunilor erbligatorii, Ei cu unele clauze facultative o.ri accesorii.
[flenliunile facultative, dupi curn influenleaz5 sau nu obligafiile cambiale, pot fi
de nrai multe feluri2. Consacrate prin lege sau folosite in prar:tic5, principalele

.-

i
clauze facr-rltative sunt r-lrmStoarele:
- clauze le exPlicative;
- clauzele comPlementare;
- clauzele suPlimentare;
- clauzele derogatorii;
- clauzele interzise.
. Clauzele explicative interpreteazd sau lSmuresc obligaliile cambiale, fdri a fi
necesare pentru-',laliditatea- Ior.. De-+xemplu= elauza=la-ordin-care nu constiiuiie o
conelitie esenliat5 pentru valabilitatea titlului; clauza fdrd procuri prin care
posesorul tilului poate pretinele suma indicatS'in temeiul unui drept propriu (art. 46
din Legea cambiali un'iform6; ar-t. 18 din Legea cambiali romini)'

in acelagi sens, a se vedea art. 2 din Legea cambialS romfrn5 din 1934.
2 pentru
amdpunte, a se vedea: D. Gildgescu ryk, op. cit., pp. 424 Ei Lrrm.; P'V. PitrSqcantt,
1

op. cit., pp. 52 9i urm.

546

TRnrRr DE DREpr AL coMERTLjLUI tNTERNAt-lilNAr

'

Clauzele complementare aciapteazd qi conrpleteazd

confinutul mentiunilor
cantbiale" Neavdnd eficacitate carrbialil, clarizele
cornpleriientare se consi-nera
nesct'ise' De exemplu, clauza privind desernnarea
unui ter{ domiciliator, la care se
va face plata; clauza plata efectivd prin care sun'ra
diatoraii este prev6zutEi irrli-o
rnonerjd strdind; clauza referitoare la promisiunea
de a pldii dobd-nzi, care se poute
siipula in carnbiile cu scadenta la vedere sau la un
anumit termen la veciere,
indicdndu-se nivelul dobanzii (art, 4 gi art. S din
r*g., .r*t irla'unirorra; art. ,4 Ei
art. 5 din [..egea cambiald rornAnd).
' Clauzele suplimentare servesc r:a rriijloc de probd prentru raporturile copexe
ctt titlul de valoare. Dintre clauzele surplinientare,
mai utilizate sunt urr,dtoarele:
- r:lauza dtlpd aviz, prin care tra:surl este anunfat de cdtre'trdgdtor
sd i-rir
accept* ori sd nu plSteascd surna nrentibnatS, inainte
cle a fi inqtiintat;
clauza valoarea priniitd in rniri.:ri, in alirnente sa{J
in
in rtumerar, L,ti i'f")
l ,tentiuneazd cauza enriterii
titir-rlui ori pioviziLinea;
* r./rclrrzd
clauza prin
care sei fxare$te
md'egte valoarea
lJilil ca[6)
varoarea crecJiturui canihial, acorciancJu^se
garantie suplir,e.tard prin cesiu,ea pr,rvizirirrii.
' Clauzele derogatori! nrodilicd sistemul legal al titlt-rlui, influenfsnd obligafiile
camlliale' in arruntite Iitnite, pdrliie pot recluce sau elirrrina
unele efecte. Clauzeie
derogaltcrrii permise expres cle lege sunt urrndtoarele:
- clauza ,,nLr la orclin", fdrd gir sau netransmisibil prin gir, care
limiteaza
cin:uiafia canrbiei numai la cesiu,ea de drept comun
frni r r ,ii, (?) din Legea
cambial5 unifornid; art. 13 alin. (z) clin Legea canrbiald
romdnil;
accepiatrre, care exonereazd de rdspundere pe
=o:- 1*nu:an{ie.pentru
(arr. e din Lesea carnbiati uniforind; ar1. 11 din
t_t*gea
l.:911:if*:.,:,::rrenfii
cambiald rorndnd);
clauza prin care se intereice prezentarea carlbiei spre
acceptare, in moci
absolut sau parrd la un anumit termen, cu excep{ia
cambiei pldtibila la un tert, intr-o
altd localitate deciit a clomiciliuh.ri trasului ,u, i,
o anuinitd perioac,ld de la veclere
prt.. zz atin. (r) qi (s) din Legea
carnbiari, uniformd; art. 2s ,ii.
(r;

;-::':f

il

r-*i*,

tzJii
carnbialE romdndl;
clatua,,f&r5-protest" sau ,,fdrd cheltuieli", care permite
exercitarea acfiunii de
regres fdrd dresarea protestrrlui cJ-e neasceptare
sau de neplatd (art. 46 din Legea
cambiald uniformd; art. s1 din Legea carnbiald rom6ni).
Cla-uzele interzise schimbd esenta sau structuia
obligafiilor cambiale. Din
punct de vedere al sancliunii, clauzele
intezise se impart inloui categ,rii, clupd
curn contravin sau nu naturii tiilului de valoare.
clauzele care contravln naturii titlului de vatoare implicd
nulitatea cambrei. De
exemplu, con!1fiolarea obllggf1el canl[iei,,[[ala
cambiJr pnntr-o-altd prestatie sau
complctdrea elementelbr eienlraie alr: carnbiei prin
afte inscrisuri.
Clauzele care nu contravin naturii titlului de valoare
se socotesc ca nescr.ise.
De exemplu, exonerarea tr:dgdtor:ului de garantarea
fle$i sau scutirea de forta
executorie a titlului [art' 9 alin. (2) din Legea cambiald
uniformi; art. 11 alin. (2) din
Legea canrbiald romdndl.

'

'

547
llrdl

4. Acceptarea mmbiei

h,:
;e

4.I. Notirmea de ,,accePtare"

f"*

Ordinul de platd emii de Cf,tre trdgdtor nLr ereeaz5 obliga{ii cambiale'taja {e

tras. pentru Valabilitatea titlului de valoare, manifestarea de voin!5 a trasului este
indiferent5.
Trasul devine parte in raportul cambial numai in urma acceptlrii ordinului de
plati. Din momentul manifestirii sale cle vointd, trasul se obligd sd plilteasci la
scadenti suma indicatl in cambie
Acceptarea reprezinti o garantie suplirnentard prin care trasul devin'e clebitor
cambial principal. Obligalia trasului este independenti de orice relalie care existd
intre trdgdtor gi tras.
4.2. Prezentarea cambiei

Ia,

acceptare

Cambia se prezinti la acceptare de catre posesor sau r:hiar un simplu clelinitor

altitlrrlui.Acceptareapoateflcerut6penqlaajungereacambieiIascaden!i1'
Frezentarea carnbiei pentru acceptare constituie un elrept a cirui exercitare
platd. Ordinul
este facultativi. posesorul poate prezenta cambia trasului, direct la
dat de trigdtor se referi la plata, Ei nu la acceptarea cambiei.
regula prezentdrii cambiei spre
Jin6nd seama de interesele participanliior,
acceptare implicd doLrd situalii distincte: obligativitatea prezent'irli qi interzicerea
prezentdrii.
o Obtigativitatea prezentarii cambiei la acceptare
Formllitatea prezentdrii poate fi irnpusd printr-o rlispozilie legalS' jn 9o.lf?t:
rnitate cu art. 22, cambia pldtibild la un tert, in alt6 localitate dec&t a domiciliului
irrrriri, sau ta rin anumit termen de la veclere, trebuie prezentatd Ia acceptare2.
Obligativitatea prezentirii poate fi stabiliti si de cdtre parli Prin interme5tlu!
unei clauze, trigitorr-rl gi giranlii au posibilitatea si disprrni prezentarea camhiei
$pre acceptare. Ei pot fixa qi un termen pentru prezentare.

'

Cambia pldtibila la un anumit termen de la vedere trebuie prezentati

la

acceptare in termen de un an de la data emiterii. Acest termen poate fi scttrtat sau

mlirit de trdgitor Ei numai redus de citre giranli3.
pierderea
l,Jerespectarea obligaliei de prezentare, legala sau voluntarS, atrage
cle cltre posesor a dreptului de regres.
. lnterzicerea prezentaii cambiei la' acceptare
poate fi
A66eptarea nu este de- esen[a-eambiei. Prezentarea la acceptare
intezisd de trdgStor. Tot tr5gatorul poate sd stipule;ze cd prezentarea nu va avea
,

' j

A se vedea.

art.

Zl din Legea

cambiald uniformd din 1930; arl. 24 din Legea cambialS

rontini

clin
'
"" 1934.

in'r.ulagi sens, a se vedea ad.25 alin. (2) din Legea cambiald romind din 1934.

, ;;;;r
din 1934.

ajt.

romdni
afi.23 din Legea cambiald uniformd din 1930; art.26 din Legea cambialS

TnnrRr DE DREpr

AL coMERIULUI INTERNA1-loNAr..

loc inaintea unui termen indicatl. Clauza prin care carnbia se declari neacceptabild trebuie formulati clar qi inclusl in textul titlului.
incdicare a clauzei de neacceptare cfeeazd o obliga{ie de dezddunare.
Prezentarea cambiei se face la dorniciliul trasuilui, prin infSfigarea ei materiala.
Trasul poate deeide imediat ori sd ceari pentru ziua urmitoare o a doua prezentare a cambiei. Cei interesali nu se pot prevala de nerespectarea acestei cereri,
dacd nu este mentionati tn protest, Posesorul nu este [inut sd lase trasului earnbri;r
prezentati la acceptare'.
4.3. Conclitiile acceptarii
Pentru a produce efecte cambiale, acceptarea trebuie si indeplineasca unr:le
condilii de forma'gi continut.
Acceptarea $e mentioneaza pe titlu de catre tras, Constituinci un act juridic
urnilateral, acceptal'ea se ccncretizeaza prin expresia ,,acceptat" sau alta formula
echivalent53, urtnatd cle semnatura trarsulr-ri. Potrivit art.25 alin. (1) teza final;i,
sinipla semnaturd pe fala canrbiei are valoar"ea unei acceptiria.
ln cazul irl care cambia este pldtibild la un anumit ternren de la veclere ori c8nd
s-a fixat printi''-o clauza specialS un ternien pentru pirezentare, mentiunea aceeptdrii
ti-ebuie sH fie ,si datatd. Acceptarea nedatatd se sanctioneazd cu pierderea actiunilor de regres. Pentru conservarea dreptului la acliune impotriva giran{ilor gi tr;i[dtorului, po$esorul 6roate solicita ca lipsa datei sH fie constatatd printrun protest
dresat in tinrp rrtil"
Carnbia se accepti pur gi simplu, in condi[iile indicate cle emitent. O acceptare
condi{ionatd creeazi altS obligalie cambial5. Orice modificare adusd continutulLri
'
cambiei se consirjera ca un refuz'de
Cu caracter de exceptie, se acllmite totugi acceptarea parfiald, intrucdt igi
asum| o obligalie certd. Conform art..26, acceptarea poate fi limitatd la o parte cliii
sumd". Pentru restul sumei vor fi linuli sd rdspundi debitorii de regres, chiar
inainte de scaclentS, clacd posesorul a clr'esat un protest de neacceptare.

acceptare.

,1,4, Efectele

acceptirii

ln urma acceptirii, trasul devine debitor cambial. El este un obligat direct, principal qi solidar.'Fa[5 de posesorul titlului, acceptantul rispunc1e alSturi de ceilal{i
stimnatari cambiali
Obligalia acceptantului este literala, autonomd gi abstractd. Trasul acceptant
se obligd de a plSti la scadenti suma inscrisd in titlu. Daci nu pldtegte, posesorul,
' A se vedea: art.. 22 alin. (2) gi (3) din Legea
din Legea cambiald romdnd din

1934,

cambiald unifonnd din 1930; arl. ZS alin, (2) .;i (l])

:

'A se vedea: art.24 clin Legea cantbiald uniformd din 1g30; fi.27 din Legea cambiald romand
din 1934.
' De exemplu: ,,voi plati", ,,voi onora", ,,vdzut".
' ln acelagi sens, a se vedea afi,.28 alin. (1) din Legea cantriala runane din 1934.
" ln acelagi sens, a se vedea ar1. 29 alin. (1) din Legea canrbH5 rilnan5 din 1g34.

-i:
;:,

;l

Cambia

i1
i,l

549
to,
tot ce
.: s-arrf_T*,
putea pretinde
oe c-lo
qrqa" n"

i ron.n^1
;;;";"r::1

spre deosebire de tias,

oil"1ti""J**irri cambiari ,^, asumd

si=se plSteascS. Trdodton;;i;;,, oi a.,;ri^r::
obligatia de a
- ; ,l$l

i,#l:x:'gl;,;
t]
Tii,,,,*lliu1,::ffi
lffi
;* r-t-;"r1'H:il,t:1, i,"r,T3 t, fii

I,?ffi
rm d ri de posesorul
i;:lllg;tr,;1;?il:I:;iff
[i
ca mf, i" i n
u

umii

4,5. Revocarea
'1,,

]l

{
.i

.il

.1.

acceptlrii

Piinri in momentul restituirii

titlului, tlasul poate reveni
asupra acceptdrii sale.
Revocarea se face prin gt.rg.iuracceptSrii
inserise pe carnbie..
Acceptarea se poare irrdtrru

p,.t;;g;;;il:...

lilXlifi;T?iffi!:i,fl-,Jgr:::;iu,

.,uantL,r,i

[n practicr, se

uririzeazd

,,iiilt sau , ,n.i menliuni din care

Revr:carea poate fi eiercitatd

nLrmai atdta tim,p. crit tiflul
se afld in posesia
trasului' T"ott-r'$i' prezum{ia a*
,aliere inainte ,t. ,**iitrirea
tiflului nu opereazd cancJ
cambiei sau orice art semnatar
a
fost
ingtiinlat
in urri, oL acceptarea
ff1}:**,l
,{.6. Refilzul
de acceptare

Revocarea acceptdrii se consicjerS

u! refuz. Declaratia de refuz trebuie
protest cje neacceptare,
in termenere fixare pentru prezentarea

'tJ::::tfrfrlln*t'n
Posesorul titlului poate exercita,

impotriva girantilor, ti'agetorut;i

.
acceptarea a fost refuzati
totar sau

chiar inainte de_scadenfri,

dreptul la actiune
cambiari, tn(
votl udrrrlrtatt'
incriferent rJacd

;i"r-;;ffii ffsafi

partiar. :

5. Transnriterea eanrbiei

mijloace proprii, c5nd titlul cup'inJ.

, :e calea dreptului comun, prin

,iru=I

,,nu la

oiJiri,

,*riu*,ltd#"*nr,,

.r*ni, ,"

port* transmite qi

salr srJ'cesiune.

5.1. Girul

5J.1. No{iune

Girul sau anclosarea reprezintd-operafiunea

specificd
"lir.rr.{iaprin care se realizeazd
iuricJica a cambiei ritlut nirJ rr' orJil,
cambiei nu afecteazd

iJ:tllili

ii,r*rrf;; ffi:

afi' 28 din Legea cambiald unifonns

ft tffi

nr 31 *,-(2)

drr Legea cambiatd

550

TRITRT DE DREPT AL COMERTULUI INTERI.IATIOI.IAL

Prin gir, posesorul titlului transmite unei alte persoane toate drepturiie rezuitdnd din cambiel.
in conformitate cu art. 1'! alin. (1), orice cambie este transmisibild pi'in gir, chiar
daci nu a fost in mod expres trasS la ordinz. Caracterul la ordin line de natura, qi
nu de esenla cambiei.
Girul se realizeazd printr-o declaralie scrisd gi tradiliunea titlului. Raperriat la
existenta cambiei, girul apare ca un negotiurn accesclriu.
Drepturile canrkriale se pot transmite prin gir inainte de scaden{d. lndifereni de
situatie, girul trebuie sd intervinl anterior protestului de neplatd sau inainte de
expirarea termenului fixat pentru diesarea protestului.
Posesorul care transrnite cambia prin andosare se numegte giratti, ierr noul
purldtor al titlului sau beneficiarul este girator.
Girul poate fi dat chiar in beneficiul trasr-rlui, acceptaiit sau nu, al tragatorului
sau al oricarui alt obligat cambial, Aceste pers0ane pcrt sd gireze din nou cutrtbia.

5.1.2, Conditii
de autubilitate
t

Girul se mentioneazd pe titlu, cie'obicei, pe versoul cambiei. Dacii iritervin rnai

rliulte giruri, ele se pot inscrie $i pe o prelungire, o foaie atagata, nunrit5 ar/aos sau
allonge.

in

dreptul i'ornin, girul trebuie scris dsar pe cambie. Prin modificarea

dispoziliilor ad. 15 din Legea nr.58/1934, se elirnina foaia de prelurigire pe caie
erau inscrise girurile gi referirile de pe versoul titlului.
Girul cupi-inde un ordin de prlatd c{tre tras de a plSti persoaRei indicate suma
inen[ionatd in cannbie. Ordinul de platd se exprimd printr-o anumiti formula3 sau o
simpld rnenfiune4. Formula folositl trebuie si fie semnatd de giranli5.
ln absen{a unei prevederi legal6, indicarea datei qi a locr"rlui efectu5rii gir"ului nu
sunt obligatorii. PAnd la proha contrarie, girui nedatat se prezumd a fi fdcut inainte
de expirarea termenului fixat pentru dresarea protestului. Girul efectuat ulterior dd
naqtere numai la efectele unei cesiuni de drept comunu.
,Av$nd un caracter abstract, girul trebuie sd fie neconditionat. Orice condi{ie
introdusd de girant, care ar afecta girul, se considerd nescrisa.
lndivizibilitatea creanfei qi posesia titlului se asiguri prin interdiclia divizdrii
girului. lnserarea in cambie a unui gir parfial atrage nulitatea operaliunii.
Cu toate cd nu se admite divizarea creantei, In gir se pot indica rrrai nrul{i
giratari. Deseninarea lor se poate face in mod cumulativ sau alternativ.

' A se vedea: E. Cristoforeanu, op. cit, pp. 236 91urm.; D. Gilfuescu-Pyk, op. c{1., pp. 616
urm.; P.V. Pitrdqcanu, op. cit., pp.77 qiurin.
2
in acelagisens, a sevec.lea art. 13 alin. (1) din Legeacambialdromdnd din 1934.
" De exemplu: ,,pldtifi la ordinul ...", ,,plitifiin favoarea lui ...', "pldtililui ...".
o

q1

De exernplu, ,,lui ...".

'A se vedea: art. 13 alin. (1) din Legea cambiald uniformd din 1930; arl,. 15 alin. ('l) din Legea
cambiald romini din 1934.
u
A se vedea: art. 20 din Legea cambiali uniformd dn 19Sl; afi.22 din Legea cambiald lom6ni
din 1934.

551

Cambia

Realizarea gilrului implicd gi predarea cambiei. Pentru exercitarea drepturilor

dobindite, giratarul are nevoie de posesia titlului. Tot remiterea titlului irnpiedici
eventualitatea uneirevocdri a girului de c5tre girant.

5.

I.3.

Efectele g&rrlui

Girul constituie modalitatea tipic5 de transmitere a cambiei. Tbt girul este un

miiloc de legitimare a posesiunii titlului Ei a garantiei pentru acceptarea qi plata
cambiei.

5. t .3. I .

Efectut translatfut at girultri

Girul transmite toate drepturile carnbiale, in conformitate cu inclicaliile clirr titlLr.

Drepturile cambiale proprii sau esentiale sunt prezentarea cambiei la acceptare qi
la plat5, dresarea protestului de neacceptare qi de platH, exercitarea acliirnilor cle
regres, transmiterea cambiei unei alte persoane.
Prin gir se transmit gi drepturile accesorii, cum ar fi gajul, ipoteca sau privile-;
giile constituite perrtru a garanta plata sumei indicate in camkriel. Garanliile reale
se transferd prin sinrplul fapt al girului, fdri a fi necesare anumite formalit5ti.
in baza efectr-rlui translativ al girului, dobinditorul devine proprietarr-il'cambiei"
Giratarul beneficiazS de un drept prr:priu, care rezultS din semnarea cambiei.

Dreptul giratarului se justifici in mod formal prin seria neintreruptri de giruri,

care se inscriu pe cambie. Girul legitinreazd posesia titlului, precum qi exercitarea
clrepturilor cambiale.
Primul gir se efectueazi de trdgitor, iar ultinrul poate fi gi alb, intrucfrt posesorul
titlr.rtui este considerat giratar. Girurile suprimate se conside rd ca fiind nescrisez.
Pentru existenta legitimirii, seria girurilor trehuie si fie neintreruptd. Seria este
c,.rntirru6, claci fiecare gir se semneazi de cdtre girantul care, in operatiunea
precedentS, era giratar. Continuitatea girului este asigurati de identitatea intre
girant gi giratar in succesiunea girurilor.
'opregte sirr se intrerupe la posesorul titlului. Ultimul giratar
Eiiuigirurilor se

este titularul legitim al drepturilor care rezultd din cambie.

Obtigatul cambial nu poate controla valabilitatea girurilor. Debitorul va verifica

numai identitatea posesoruluL cu giratarul uttimului gir qi succesiunea formald a
girurilor.
in cazul in care o pe{soani a foat deposedati de cambie, posesorul care
dovedegte dreptul siu, in condiliile stabilite de lege, nu'este tinut sd predea titlul, El

'"

Pentru detalii, a se vedea P.V. Pitrdqcanu, op. cif., pp. 85 gi urm.

' A se vedea: art. 16 alin. ('l) din Legea cambiald unifbrmd clin 1930; art. 18 alin. (1) din L.egea
cambialS rom6nd din 1934.

552

TRRtnr

DE DREpr AL cot\tERTULLi; ii.JTEF.iA I'tOhlAt-

se va desesiza totugi de cambie daci a dobanclit-o cu ref, r,;:r,i

'i+
gregealS gravd in dobindir:ea tiilului1.
5"1.3.3. Efectul cle garan{ie at gir.utui'

Prin efeetul constitLrtiv al girului, Eirantul devine obligai

unei alte clauze, girantul are Lbligalij legald de a

gil;:;

cambiei2.

i, ;lusenta
,.i ,,i,1,,*-;;;i;

.,criiihi;.r;.
,i

Girantul igi asuma, obligalia de acceptare gi platd fata cjr:

Girantul
;:i"ai::;, r,r::rjtirr: :,i ci;,,
canibiei. El esie un'debitorcte regi**1 lij,r, ia*i:Lrrr,;i* rrr
:i
:-^{,f.:_t:.to-11,:yt:.:iyi
solidar
cr-r ceilalti debitori cambiali
Girantul poate sa interzicd un_,,ou gir. in aceasta situatie,
de persoanele cdrora canri:ia re-a fost uiterior girata
de garantie a girantului poate fi iilaturrati prin rnclire]*i,::: i: :
!^nt1,uatla
;;i ;; ; ,i r;,i

udldilLtu , ,,lala
,fdrd oDllg0 , ,,far6 responsabiiitaf
expresie echivalenta3."obliso",
,,rcUo

J:::"llltllq

,,

5.1.4. fr'ornrcle

.r*nirri: ,ta;; ,;;;-

-=,,

-iii

ginilui

Prin pr:isnta irttereselor urrnarite de pdrli, giftrrile prezintd

mai mufte fnrrne. Ele
sunt csnfigurate de"forma operafiunii sau oe eiectete pe
care le produ*.
'ln func{ie cle fornra sau indiearea beneficiarurui, girui prrai. ii prrin, in aih sau

* Girul plin sau complet consta intr-o declarafie semnatd de girant, (.,1.8

cuprinctre-.ordinul de a pl6ti unui beneficiar'suma prevdzuta

in tigu. Formula i;tili;i*ra
va specifica numele gi prenumele sau denumirea
benefici,rrlri ,i.
rrr vrtrrsr'rvq, girul,
comptet poate Tl
fi Scrls
Urrur uulllFJlet
scris gi
fafa carlrbiei.
ca*,L
F;.:ntrt, -, nu fi
9l pe tata
^^^]l-l::cticd
considerat
,,vv,sr u,,
qvcrr, ,r.crrcr
un aval,
intentia utr
de transmitere
udiluilillerg a llllulul
tifl;lu; trebuie
lrgDule sa
sd ttil
ft* i;i;r;*
li;r.;*

aib nu indicd numere beneficiarurui

[art.

lfiluli,
,T:.1:..Ti:iTql,1i';tr,
;i;ri

ia ri,n. (i,,:'-

il r-d;ri-'lrpii,:,;-"':1il;i .,,,.,-,,.,,,,rji 'r*'JiI,,,,

J ui,i: i.

conform art. 14 arin. (2), posesorur unui gir in arb are r-jllnAtL:S::.!,;
lr r;l; jjr,;
Uffi
L-tJ:::i?i:;
ori ;;.; ltl;illei* *rt*t ;lite
'a.on,pi*i;;;i,.rr;".;I?i-'Jr'i"'ffi
urmand sd-i transmiti titlul; s5' gireze cambla cir: rou
ir: ::ii; *i*r; l*
!:j,s*olne,
sd remitd tiirur
rdrd
sE ..,, pi*1or*
* !iir;i
:lgryl^i.:i{t: ryrlqale;
s;r,;i ;r; *i*

tLtlui. Pentru a se evita

cambiei sau pe alonji.

o aftf interpretar",

..*nji;r;;,"-;;;;,;;-i;'

**

gi

,*il;t,

fird sa gireze'cambias

I
I

revendicdrii

cambiei, a se vedea; D. G6lisesc,

^..:in-privin{a
P.V. Patrdgcanu, op. ciL, pp, 31 gi

=.

ur:rn.

l:* vedea: art. 15 din Legea canrbiard uniformd din 1930.

I I r" vedea infra, pcl. 5.1.4.
'ln

^"
rr:mdnd
din 1934.

a,--

- -t -::-

acelagisers, a se vedea ar1. 15 arin. (2) din Legea cambia,i

-.,r:
rn aceta$t sens, a se vedea art. 16 alin. (2)
din Legea cambiaia .. ,:_ ,

'l

Cambia

Girul

553

in ah penrite

posesorului transmiterea titlului prin simplS traditiune.

Nefiind menfionat nurnde sdu, posesorul nu rispunde fa!5 de debitorii succesivi ai
cambiei. El nu garanteazd decdt existenta creanlei.
+ Girul la purtltor desemneazl persoana beneficiarului prin posesiunea
'
titluluil. Circulafiacambier-Se iealzeazd prin simpla tr:adi{iune rnanuald.
Potrivit art. 12 alin. (3), girul la purtitor are aceeagi valoarea ca girul in alb2.
Datoritd asimilSrii, efectele produse rror fi ca la girul in alb.
Beneficiarul girului ta purtdtor se legitirneazd prin prezentarea titlului. 'El ooate
si completeze girul cu numele lui sau al unei alte persoane, ca giratar. Prin
nominalizarea giratarului, cambia devine un titlu la ordin.
'AvAnd in vedere efectele care se produc, girul poate fi propriu sarr irnpropriri.
Girurile proprii sau normale intrunesc anumite conclitii stabilite rle lege. EIe
produc toate efectele specifice transmiterii canrbiei.
Ciirltrile inrproprii sau anormale prrrduc alte efecte decAt cele splecifiee sau
nuntai o parte cJin ele. in aceastd categorie se inclurd girul pentru procurd, girull in
garantie, girul fird garantie, girut c,le intoarcere, girul dupd protest, girurl fiduciar,
girul simulat.
+ Girttl pentru procura impr:ternicegte pe giratar sd
'incaseze, in numele
girantului, surna indicati in titlu (art. 18)3.
camhia poate fi giratd prin formula ,,pentru procur5", ,,pentru incasare", ,,valoar.e
de acopet'ire" sau orice alti menliune care irnplici un simplu mandat. irr calitate rJe
mandatar, gir"atarul poate exercita toate drepturile clerivdnd din cambie. intrucAt nr-l
dispttne de creantd, giratarul poate transmite canrhia numai printn un gir per
pracura, ce are semnificatia unei
ActionAnd in nuntele altei persoane, giratarul nu dobAndegte drepturi autonome. Obligatii carnbiali vor putea invoca impotriva posesorului doar excep{iite
care ar fi fost opozabile girantului, nu gi giratarului.

substituiri.

in

raporturile dintre girant gi giratar, se aplici regulile de drept 0ornun

referitoare la mancJat, CLr caracter de excep{ie, mandatul intr-un gir pentru procur5
nu inceteazd prin incapacitatea sau decesul manclantului.
+ Girul in garantie sau pignorativ constituie in favoarea giratarului un gaj pentru

fl

, garantarea unei alte creanfe (art. 19)'1.

h'f . Cambia se gajeaza prin includerea in gir a formulei ,,valoare in garanfie",

.d ,,valoare ?n gaj" sau a altei rnentiuni echirialente. Condiliile formale de valabilitate
I t sunt similare cu cele rJe la girul simplu.
'l ' Giratarul exerciti in nume propriu toate drepturile ce derivi din cambie, chiar
;l,id inainte de scadenta creantei. Dar giratarul nu poate si dispund de gaj gi nici si
:'i , transmitd cambia prin gaj, decdt cu titlu de procr-ui.
j
Debitorii cambiali nu pot invoca impotriva posesorului excepliile bazate pe
{ raporturile lor personale cu girantul. Aceste exceplii pot fi opuse cdnd posesorul,
:

l:l

r-

] pPeraliunea se exprimd prin formula

,,platiti purtitorulLri".

'ln acelagi sens, a se vedea arl..14 alin. B) din Legea cambialS

'A se vedea giart. 20 din Legea cambiald rom6ni din 1934.
*

A se vedea gi art. 21 din Legea cambialS romdni din 1934.

rom6nd din 1934.

'

554

TRnrnr

DE DREpr AL coMERTULUt INTERNA.IIoNAL

Raporturile dintre girant qi giratar sunt supltse regulilor dreptului comun privirid
gajul
+ Girul nu la ordin limiteazd transmiterea titlului numai in forma gi cu eiectele
unei cesiuni de drept comun [art. 11 alin. (2)]1.
Prin clauza ,,rru la ordinl', girul transferi beneficiarului drepturile cambiale, f5i"a
posibilitatea de comercializare a titlului. Dar girantul iqi asurnd responsabilitatea
doar faia cie giratar, nu qi de ceilalfi posesori succesivi ai cambiei.

+ Girul tdrA garanlie

exonercazi: pe girant de obligatia cle garantie

cJe

acceptare sau platd.

Prin inserarea Tri glr a forrnulei ,,fara garantie", ,,fari obligo", ,,feird responsai:ilitate cambiald" sau ,,fira regres", orice r:bligalie este exclusS. Girul fdrd garanfiri
produce.numai efectul de legitimare a posesiunii titlului. Gii-antul are pozitia unui
cedent qi rdspunde doar pentru existenfa sau realitatea creantei.
+ Girul de intoarcere cr:nferi beneficiarului posibilitate, Ju a transmite titiul
unui^clbligat carnbial, care poate gira drn nou [art. 11 alin. (3)]2.
ln situatia in care titlul se gireazd trasului, cambia se stinge priri cr:nfuzie3,
intrucAt el devine creditor gi cieh:itor carnbial. Dacii trasul nu accepti carnbia, el
poate sa ceara plata cle la girant gi trdgitor.
Giratar poate fi qi trigS{orul, iar efectele vor fi determinate de pozi{ia trasuluri. in
funcfie de acceptarea elri neacceptarea ,carnbiei, triigdtorul poate cere plata sau
titlurl se stinge.
+ Girul dupd protest sau dupd expirarea termenului pentru dresarea protestLrlui
produce numai efectele unei cesiuni ordlnare [art. 20 alin. (1)]a.
Forrnulat dupii scaclerttS, girul produce aceleagi efecte ca Ltn gir autentic.
Beneficiarul va dispune cJe un drept propriur gi autonom.
Girul posterior protestului sau' dup5 expirarea termenului pentru clresarea
protestului de neplatd este asirnilat cesiunii c{e creanti. Condifiile de for:nri nece$are
pentru valabilitatea girului sunt aceleagi ca la girul simplu" Giratarul se legitirneaza
prin seria neintreruptd a girurilor, indiferent de perioatla in care intervin.
Posesorul titlului dobdndegte drepturile cambiale ale cedentului, care garanteazi nulnrai realitatea crean{ei, nu gi plata sumei mentioriate. Debitorul polte sd
irtvoce inrpotriva cesionarului toate exceptiile personali care ar fi fost opozabrile
cedentului.
+ Girul fidueiar conferi giratarului exercifiul drepturilor cambiale, in mod deplin
gi absolut
Datoritd increderii girantului, prin girul fiduciar se transferi giratarului drepturile
cambiale, fdrd ardtarea scopului. in mod obignuit, girul fiduciar-se foloseqte pentru
irncasarea creantei cambiale, garantarea unei ereanfe impotriva girantului sau
scontarea titlului de citre giratar.
Titular al drepturilor rezultdnd din cambie, giratarul va utiliza titlul in limitele
infelegerii convenite. impotriva lui girantul nu
decat un drept personal pentru
"16
realizarea scopului urnrdrit.
1

in acelagisens, a se vedea art. 13 alin. (2) din Legea canrtrialS rornind din 1g34.
l.n ace{aqi sens, a"se vedea art. 13 alin. (3) din Legea carnbbla romdnd
din 1g34.
" Pentru analiza.confuziunii ca o imprejurare ce impiedlcd ereq.ilarea
obliga{iei cambiale p6nd la
ajungerea la scadenfd, a se vedea D. Gdldgescu-pyk, op.cit.,pp. tXl4 unn.
$
' ln acelaqi sens, a se vedea
arl.22 alin. (1) din Legea carntrbtr rornand din 1g34.

'

555

Cambia

ln raportrile

ffie

gfiant gi giratar se aplic5 regulile dreptului comun privind

mandatul sau gaf.il+ Girulsimr.datfiansmite proprietatea cambiei numai in aparentS.

P{n girul qimuflat, pirfile stabilesc
nu transmitfr proprietatea cambiei.
Transferarea tiflului fiind aparentS, proprietar rimAne persoana care gireaza
cambia.
in.ir;inarea ficfu5 a cambiei oferi posibilitatea de a evita ca debitorul cambial
sd opund giratarului mandatar excepliile pe care le putea invoca impotriva girantului
sau de a sustrage valoarea cambialS de la urmdrirea creditorilor girantului.
lntre girant gi giratar nu existi raporturi cambiale. Relafiile lor vo.r fi reglementate de regulile simulafiei.
Cu toate ci situa{ia juridici nu corespunde realitfrlii, fa!5 de terli, girul produce
toate efectele, giratarr-rl fiind un posesor legitim ai titlului.

si

5.2. Scontarea

Scr:ntarea este opera{iunea prin care beneficiarul transmite cambia cdtre o

bancd, pentru a obline suma indicatd in titlu, inainte de ajungerea la scadenld.
Banca pl6tegte valoarea cambiei, nrai putin taxa scontului. Perttru acoperirea
diverselor cheltuieli, banca percepe qi un comision.
"[axa
scontului reprezinti dob0nda la creditul acordat p6ni la scaden{a.
Aceasti ta:<5 se stahilegte de cdtre societitile bancare.
5.3. Rescontarea
Rescontarea este operafiunea pnn care o bancd sconteazi canibia la banca
centrald de emisiunel.
Taxa de rescont sau taxa oficiald a scontului se retine de hanca centralt. Taxa
se fixeazd rie banca de enrisiune in raport cu cerinlele schimburik:r comerciale,
fiind un indicator pentru nivelul general al dobAnzilor.
fi" Garantarea eantbiei

Acceptarea gi plata cambiei se garanteazd prin gir qi aval. Garantia specificd

dreptului cambial este avalul.

{i.I. Giruf
Transrniterea cambiei prin gir constituie in sarcina girantului obliga{ia de a
garanta acceptarea qi plata cambiei. Girantul este un obligat cambial solidar, care,
1

in cazul in care banca sconteazS obliga$uni sau bonuri de tezaur, operaliunea se

lomhard.

numegte

556

TRnTnT DE DREPT ,qL COMERTULUI INTERNA] IONAl

in cazul refuzulni de acceptare sau platd a trasului, va trebui sd achite suma

indicatd in titlul.
S.2. Avalul

6.2.1. Noliune, natura juridicrr

Avalul este o obliga{ie cambiala prin care se garanteazitplaia titlului. Plata
gal!,:i qorl?.llgarantati pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea
[art. 30 alin. (1)]'
Prin aval, 0 persoand igi asunri obligatia de a pldti la scaden{i surma din
canrbie, in solidar cu debitorul garantat.
Cbligatia
de garaniare
nu este de esen{a titlului, Carnbia poate circula pi fdrd
u
v
.-..,*r3
dvdt

'

trersoana care garanteaza ;ilata sumei se nur-negte avalist, iar ohligatul garantat,
avalizat,
Canrbia poate fi garantatd de unul sau mai nrulti avaligti. La rAndr"il lor, ei pot
avaliza acelagi debitor sau mai mulli debitori cambiali, precunr qi un avalist.
Pe ldngi debitorul avalizat, posesorul carnbiei dobAndegte incd urn debitor.
Obliga{ia carnbialS constituiti prin aval este bilaieralS, abstracta gi autorronrS. Prirr
prisnra caracterului independeni al obligaliei, avalistul este un garant al pld[ii gi un
Iidejusor al unui debitor canrbialo.
{;"2.2" Conditii

de ualabilitate

Avalul se poate constitui cje orice persoana, sernnatar cambial saLr ter!.
Garan{ia trebuie datl pAnd la scaden{5 sau cel nrult pAni la dresarea protestului
de neplati ori expirarea terrnenulul,pentru protest. Avalul posterior acestei cJate
produce numai efectele de drept comun ale unei fideiusiuni.
Avalul se inscrie pe cambie sau pe allonge._Daci se di printr-un act separat,
avalul va avea efectele unei fidejusiuni obignuites.
Obliga{ia cle garanfie rezultd din expresia ,,bun pentru aval" sau alta forrnul5
echivalentio, urmatd de semn5tura avalistului. intr-o formi simpiificat5, semnitura
avalistului, pusd pe fala carmbiei, cu excep{ia trasului sau trigdtorului, se corrsider5
ca fiind un aval'

'

A se vedea

si4oi"a, pct. 5.1.3.3.

." S r* vedea gi art. 33 alin. (1) din Legea cambiald rorndn6 din 19J4.
In dreptul anglo-american institufia avalului nu este consacraid.
" A se vedea: E.Qrislofofeanq, op. cit,, p.367tD. Gdlfuescu:Pyk,

Cantbia gi biletul la orclin,

vol. ll,, Tiparul Universitar, Bucuregti, 1939, pp. 184 gi urm.; P.V- Pdtrdgcanu, op. cit., p.'lr14.
" Prin dispoziliile art. 4 din Anexa ll a Conventiei de h Crereva din 1930, pdrlile contractante pot
adnrite cd un aval va putea fi dat pe teritoriul lor prink-un acl separat, indicdndu-se locul unde a
intervenit.
o
De exemplu: ,,pentru garanlie", ,,pentru siguranfi', in obfigalie solidard", ,,in lclcul debitorului
canrbial".
' A se vedea: art. 31 alin. (3) din Legea cambialS uifunE dn 1930; art. 34 alin. (3) din Legea
cambialS tomAni din 1934.

557

Cambia

Formula avaluluE tebuie s5 indice numele avalizatului. in absenta unei indicatii,

se prezumi ci avalul a fost dat in fuvoarea trigltorului [art. 31 alin. (4)]r.
Clauzele avalului febuie si fie compatibile cu natura garanliei. Ele nu pot fi
forniulate sub condi,tie sau cu modificdri. Prin derogare, se admite gararrlia pentru
o sumd mai mici decit valoarea cambiei [art. 30 alin. (1)]2.
in cazul ?n care obliga$a avalistului nu este valabili cambial, avalul este lovit
de nulitate. Totugi, angajamentul avalistului este valabil, daci obligafia pe care o
garanteazd ar fi nuld pentru orice altd cauzi decAt un viciu de formd3

6.?" Jl"

Efectele aaaluhti

Avalistul are ohligafia de a plSti cambia pentru persoana care a garantat. El

este tinut
si rdspr-rrrdd in acelaqi mod, potrivit catergoriei Ei rangului avalizatLrlui
t,
[art. 32 alin. (1)]'.
Avalistul este un obligat solidar, Spre deosebire de fidejusor, avalistul nu se
poate prevala de beneficiul disculiunii sau diviziunii.
in nrcd concret, avalistul se poate afla in pqzilia juridicd a unui tras acceptant,
trdgitor sau girant. intruc6t avalistr-rl poate s5-gi limiteze Earantia, lntinderea celor
douS obligalii este uneori diferitd.
Avalistut unui tras elevine urn obligat direct. El este linut sd rdspund6 fa!# de
posesorul cambiei gi debitorii de regres. Ac{iunea cambiald se poate intenta
impotriva lui f#rd a fi necesard dresarea protestului de neplatd.
Dacd avalul a fost dat trig6torurlui, garantul este obligat fa!fr de posesorr:l
cambiei gi cei menfiona{i dupd emitentul titlului.
Avalistul unui girarrt va rlspunde fa!5 de posesorul cambiei gi giratarul care
urmeazS in succesiunea girurilor. El poate fi urmirit doar in lirnitele acceptdrii date
r

de tras.

impotriva posesorului cambiei, avalistul poate opune numai decaderile si

llu poate
Avalistr:l nu
dvdrLd.t. n\/(1ll)l.lJI
PU(rLti fi urmii'it decAt cLI respectarea
uildilr.ulur avalizat.

' '; cxuuuLllre

excepliile girantului i
;

i ; forrnalita[ilor privind prezentarea titlului gi dresarea protestului.

Avalistul care a plStit cambia dobAndegte drepturile ce rezult5 din titlu impotriva garantului qi celor: linufi fali de acesta din urnri lart. 32 alin. (3)]5. Drepturile
cambiale gi garan{iile reale se dob6ndesc in temeiul legii.
Avalistul intenteaza actiunea cambiald impotriva obliga[itor anteriori pe baza
i titlului cambial, actului de protest gi contului de intoarcere aclritat. Obligafii anteriori
pot invoca nurnai excepliile personale din raporidrile cu avalistul.
Acliunea cambiali nu poate fi exercitati intre coavaligti, deoarece raporturile
'
lor sunt nurnai de solidaritate. Garantul care a pl5tit ii poate r:rmiri pe ceilalti nurnai
, I pentru cota lor parte dirr crean!5;inconditiite normelordreptului comun.

1
.

in acelasi sens, a se vedea art.34 alin. (4)din Legea cambiali romdnd din 1934.
in acelaqi sens, a se vedea art. 35 alin. (2) din Legea canrbialS romind din 1934.
' A se vsclea: arl.32 alin. (2) din Legea cambiali uniformd din 1930; art. 35 alin. (2) din Legea
cambial5 rominl din 1934.
;Jn
r.ufrqi1""t, . ru u.,t., art. 35 alin. (1)din Legea cambiald ronidnd din 1934.
5
in acelasi sens, a se vedea art. 35 alin. (3) din Legiicambial5 romini din 1934.
2

558

TRRTRT DE DREeI.AL coMERTULUT tN TERIJA-;-toNAL

7. Plata cambiei
7.1. Plata Ia scadenfd

obligafia

ce- rezultS din cambie este cherabilS, gi nu portabild.

Carribia se va
prezenta la platd pentru achitarea sumei inscrisi
prezentar;r;;;;i
in tiilu.
.ati.
tras trebuie sd^fie reald gi serioasd. De altfel, in .r, a.
;[latii, prezentarea
este necesari in vederea dres5rii protestului de neplatd gi
chemdrii in jurjecatd.
Plata poate.fi cerutd de posesorul legitim at ilttutui'piin-ii.=*ntarea
carnbiei
[1rt 3a alin. (1)]r .Dreptrrl la plati va reve-ni beneficiarrrri i,.1jl.ride trdgdtor sau
girantului, care se legitim eaza prin qirul neintrerupt
cie giruri.
Prezentarea unei carlbii Ia o casA de coinpen$are echivaleaz5
cr-r o preze6iare
la pl61s" Asimilarea este posibild cjacd ctebitorutLrtr,
re,n;;; ;i;;ilectivei camere
ln i:onfonnitate cu art. 401 din L.egga cambialS rornAnd, prezentarea
qrmbii
la platd se poate, f,ace ti't original siu prin trui.lri*r* oplrafiun*, unei
o. truncliiere
reprezinti procedeul inforrnatic care consti in urmatoarele
aciiuni sLrccesi'e:
transp.unerea in fortnat electronic a inforinatiilor relevil;;;
;e?nrbia originald;
reprcldLtcerea in'laginii cambiei originale in format
electronic; transrniterea informaiiei eiec;tronice ol;tirtute catre inititugia ou .r*J,t put,t.r,.."d;;i;l
iirrj",i-,:ii ir
pot f,orma nunrai cambiile acceptate.
Cambia se preziritd pentru platd. debrtorului principal sau
tefiului desemnat sd
pliteascS p-rentru e[. Persoanele obligate sd pldteascd
suma inscrisd in carnbie
sunt trasul acceptant, avaristLrr trasuruigi u..u1itr;,t;ip;r,il
o}o,i].'p[i; #,,ffi:
mai poate fi cerutr trasului neacceptant; oomiciliatoruliri
gi in,cicaturlui la nev,ie.
lnainte de a pldti, clebitorul are obligafia sd stabiteasc;
pou*,*rrrri
titlului gi legitimitatea fornral5. El trebuie-sd verifice
regularitatea girului de giruri, nu
gi autenticitatea semndturilor giranfilor.
Plata carnbiei se cere la scadbn!5. Dacri titlurl are
scadenta la o zifixd sau Ia
un anumit interval de la emitere ori c/e la vedere,
canrbia trebuie pr"runtria"rr;[i;
in ziua in. care este pldtibild sau in una crin rel! ooud
vue airv
zile lucrdtoare
rL'/urqr'.''crr
ce urmeaza
[art ^38 alin. (1)]2.
ln cazui in care scaclen{a cacJe intr-o zi de sdrbatoare
legald, plata nr-r poate fi
ceruti decdt in urmAto rruu )i lucrdtoare. Zilele o* saruetorr"i.
inirerup cele doiri
zile lucrdtoare in care.carnbia poate fi prezentata
nu ,uniil.;;'.rr.rr.

;.f*

,d;;til*,

cambia cu scadenfa Ia vedere este pldtibili la pru.uniriu.

Ea trebuie
prezentati la plat5 in intervalul legal de un an
sau in
termenul
lvrrrrvrrlrr
stabitit de trdgdtor
otcrlJr
'rr
ori de cdtre giran{i3.
Cambia se prezintS,spre plati la locul indicat in cambiea.
Dacd locul de plat5
nu este precizat, se va lua in'considerare localitatea
de l6ngd numele
trasului, in

conformitate cu dispozi{iile dreptului comunu.

2I

gi art. 41 arin.
din Leyvs
Legea vqr,ilutatd
cambiard luilta{ka
".'.'. (1)
\,/ v,,,
rom6ni un
din 1934.
ly#},
fi._*. vetjeasens,
a se

yedga_art. 41 arin. (1) din Legea carnbiari romdnd din 1934.

t, 'l l-ttl9!l
A se ved'ea supra, pct.3.2.5.
a
A se vedea gi
pct. 3.2.6.
r supra,
---,-'a

,".::",1"::91?j?"':T"?_:,?:,:,1?:tglireste,

::I:',1n1,

$:TIfj: flIi1l'::i'

prin

**, 4zci
;

^nr

ripsa menriondrii unei adrese,

#1,j' Jj' "n,

#:j
{ $',i,i
ry,*"I"
ia;;-d""ra.*d
celui indicat

pentru el ori la domiciliul acceptantului :.r',T1.1

prin intervenlie

la nevoie.

il, *.

559
Cel care pEfte$e h scadenfi este liberat valabil, dacl din partea sa nu a fost
fraudi rru gr"E*gfu gma,e [art. 40 alin. (2)]1. Dar efectele plalii lrnl diferite, dupd
cambiali'
cum se efedueaz5 Oe un debitor cambial principal sau de alli debitori
ptata_ferrt5 4e @s sglge qbllgalia cambiald. Achitarea sumei inscrise in
cambie elibereazi pe to$ debitorii cambiali.
Daci plata se face de un debitor de regres, sunt eliberali de datorie luTl
giranlii ulteriori qi avaligtii lor. Debitorii anteriori rimAn obligali in continuqre qi pot fi
urmiri!i in temeiul cambiei.
?.2. Plata anticiPati

plata cambiei trebuie efectuati la scaclent*" Posesorul cambiei ntt este ohligat
sa primeascS plata inainte de scadenla [ar1.40 alin' (1)]2'
'lrasul poate plSti anticipat numai cu acordr;l posesorului canrbiei" intrucAt
plata inainte de scadenld nu este guvernat5 cJe regulile dreptului cambial, trasul
plitegte pe riscul siu.
Fosesorul tilului se legitimeazd fa!5 de debitor, prin sltccesiunea.neintrerupti
ar-rtenticitatea
a girurilor. Dar plata fiind anticipat5, debitorul trebuie sI mai verifice
semndturilor gi capacitatea posesorului'

?"3. Plata PartiatrIi

a
$emnatarii cambiali fiind !inuti si rdspudd r1 mod solid.ar,. ?tl:u reducere
clreptul
surnei de plati reprezinti r.in avantaj. Datoriti interesului debitorilor,
carnbial cotrsacri plata pa(iali'.
plata. In
Spre deosebire de dreptul comun, pOseso-rul titlului nu, poate reltva
pentru sllma
caz rle refttz, posesorul titlului este clecizut din actiunea de regres

r:feritd 6i accesoriile sale.

plata parliali se poate face de tras, dclmiciliatar gi avilistul. trasurlui. Cu toate
qi intervenientul.
cfr este admisd, nu pot plati parlial clebitorul de regres
plata parliali se va efectua la scarlenti, clar tnai inainte de clresarea
protestului'
prntestufu-ri cle nepiatd sau rJe expirarea tef menului pentru dresarea

?.4. Flata in moned[ strflinf,

ljuma de bani inscrisd in cambie va:fi plStiti in moneda nalionalaa !5rii unde
se emite orj-se achitd !i!lq!, Dqcd moleda indicatd nu are cu19 la lotlil,plifii
rg:bitorul poate gtiii in monuoa na,tionatS, dupi vrlotaea sa in Ziua scadentei-'
din 1934'
in acelaqi sens, a se vedea a*. 44 alin' (3) din Legea cambiald rom6ni
A se uud.r giart. 44 alin. (1) din Legea cambial5 rom6nd din 1934.
(2) din Legea
,
39 atin. (2j din Lelea cambialS uniformi din 1930; at'- 43 alin.
cambiali
"""'1 romini din 1934'
romAni
n ," uuo.u, ,rt. +t oin Legea eanrbiala unlformi din 1930; art. 45 din Legea cambialS
din 1S34.
I

i;;,;;;iad.

560

TRnrRt

DE DREpr AL coMERTULUt INt-ERNA-t-to

ln cazul in care debitorul este in intarziere, posesorul tiilului poate

si ceari cl
tarii, la cursul elin ziua scadentei sau clin ziua ptdtri
n'"r'l
Aleseret kfl?jle,|'lory{a
debitorurui, clre va suporta riscuriL;il;;;li;;
uaca 1g1!,l?
moneda strdinS are curs, debitorul poate pldti in moneda
riationald lar
cursul legal stabilit. Tot astfel, cand suma este meniionata
intr:-o
aceeagi dehumire, dar o valoare diferitd ?n cele cioud
pruruprnu
!iri,
indice{1a se referi la moneda locului de platd.
Trdgitorul' are
posibrilitatea de a stipula cd plata se va face numai
ilte_
rnotteda ardtatd in titlu, De asemenea, tragdtorul poate'stabili-ca
*uma de pl5tit
fi calculata ia cursul deternrinat in cainbie.

:'fl:.:i

7.5. Dovada

;;iil;;-'""
;;;#'*;
,*

plalii

Persoana care plategte este indritLrita sa solicite precJarea

canrbiei. Fiemiterea
-qe lace cu mentiunea cre achitare inscnsa per tiuu
v -vYvvvr
rJebiteirul poate sa refuze plata
Restituirea efectiva a titlulrri este necesara pentru
clovada incleplinirii obliga[iei,
inlSturancl posibllitatea ca plata sd fie cerutd
a c]oua oarii de un po$esor r3e

carnbiei.

d.*;#;;;;il;;;fi;;;

bund-credintd. De asemenea, remiterea iitluili permite

debitorilor cle regres gi
a va li gtil or exercita rer Ur*ptu iiio r ca
rn bi a Ie.
ln situatia unei pldfi parfiale, cambia nu poate fi pretinsd posesorului,
--i- rltil pentru vrioriticbrea sumei rdmase nepldtite. pldtitorul va intrucat
cere numai
ll|tj
ln$crrerea unei mentiuni de platd par{iala pe cambie'gi
eliberar"r ,,iui chitante.
7.6. Consemnarea sumei

in unele cazu.ri,.' titlul aiurts la scadenfd. nu este prezentat

de posesor spre
'Pe.ntru

protejarea inieresel,rr ourig6jiilc,r- cambiili, orice

P!3,t'
debitor ai.e posibilitatea de a da $uma mentionatri in dep-o.it un*irrtriiibfi
.r*putlntu.
u.,rrrvsl(
consemnarea surnei se face pe cherluiara gi riscur

d.;;;;;;i:"'"t'

. E. Interventia cambialfi
8.

l. Precizf,ri prealabile

ln inrprejurarea in care trasul refuzi acceptarea

sau plata cambiei, exercitarea
acfiunii cambiale poate fi evitatd prin interventia
unei alte persoane. lnstitutia
interyen{iei asigurd, in conditii speciiice, i.r"pirl",
sau prata camtriei;;

oricdruia dintre obliEatii .o*tjirli5.

frff;;;

A se vedea: art 3g arin. (1) crin r-egea cambiard

uniformd din 1930; art. 43 alin. ('l) clin Legea
canrbiald rom6nd din 1934.
vedea: art' 42din Legea canrbiald uniformi din
1g30; art. 46 din Legea cambiald rom6nd

0,"

,Ji.tt
'

A se vedea: E' cristofore anu, Tratat de drept canbiat.vol.

ll, Ed. curierul Judiciar, Bucuregti,
urm'; D' Gdldsescu-Pvk, op. cit-, vol- ll- pp- 534
ei urm.; p.v. pairae runu, op.-ii.',

Jil?iJrlf,irei

561

Cambia

voluntari
lnterventia se poate realiza in doud forme: provocatd sau solicitatS 9i
sau spontanS.
prin interven$a provocatd" trdgitorul, girantul sau avalistul desenrneaza un
din
indicat la nevoie, numit qi recomindatar. lnterventia voluntard se qrgduce
de
iniliativa unei persoane, care este un intervenient pentru onoare' calitatea
te(, insur;i
indicat la nevoie sau intervenient pentru onoare poate sd revind unui
trasului sau unei persoane deja obligate prin carnbie, cu exceptia acceptantulut '
in
lntervenientul are obligafil si iricunoqtinleze pe cel ppntru care a intdrvenit,
nerespectare a
termen de doul zite lilcritoare ce urmeaza intervenliei. in caz cle
prin negli,ienfa
termenului fixat, intervenientul va rdspunde pentru prejudiciLrl cauzat
sa, fdril ca claunele-interese si poati dep}qi suma din cambie.
8.2. AccePtarea Prin intenventie
supuse
Acceptarea prin inierventie se poate face eand posesorul cantbiei
(art' 56)'?'
,r.*ptxili este indreptitit si prornoveze acliunea inainte rJe scaden{a
poate fi
lnteruen{ia indicatului Ia nevoie, desemnat initial in cambie, nr-r
un inten'enient pentru
refuzat,{. posesorul cambiei este totugi inclrepti[it a respinge
pe care le-ar
la
onoare. Dacd acrmite acceptarea, posesorul pierde dreptul ac{iunile
datd
fi putut promova inainte cle scadentS, impotriva celui pentru care a fost
ar:ceptarr:a qi a semnatarilor subsecvenli'

semnat5 de
Acceptarea prin intervenlie se menlioneaza pe eami:ie, fiind
clatf,3. in lipsa unei
interuenient. Formula aleas5 trebuie s5 aiate pentru cine este
preciziri, se consider:5 cH acceptarea a fost 9qtlf,'tru trSgitor'
qi girantii
Aeceptarrtul prin intervenlie este obligat fa{a de pcsesorul cambiei
spre deosebire de
ulteriori celui onorat, la fel cu obligatul perrtru care a intervenit'
trasul acceptant, intervenientul este un obligat de regres

8.3. Flata Prin interventie

si
Plata prin intervenlie se poate face cind posesorul cambiei,u:l9,intl'eptdlit
uru inainte de aceasts datd (art 5e)a
p.o*orL[
iitrrili- ;;- p;"i* refuza plata prin intervenfie. in caz contrar,
prin achitarea
posesorul pierde dreptul la actiune irnpotriva celor care ar fi liberali

;;ii;;;;1;;;;i5
ffi;rrt'

sumei

datorate.

'

plata trebuie sE cuprindi tntreaga sumd pe care o are de pldtit cel in locul
primeasci de la
ciruia s-a fdcut interventia. PosesJrul nu poate fi obligat sd
plata se vrefeetua eel-mai-ta,rziu iln a doua zldu.pi
intervenient o plati par{iair.
uttima zi aclrnisi pentru intocmirea protestului'
,

1930; ar|.74 rlin Legea cambialS romAni

A se veclea: art. 55 clin Legea cambialS uniformd din

din
'Iln
""' 1934.

din 1934'
,.elagi sens, a se vedea art. 75 din Legea cambiali ro.mini

cnoarea lui" sau ,'in favoarea lui"'

,,acceptat prin interven$e', "[entru
in;;eL;ir*n*, , se verJea art.78 din Legea cambialS romAni din 1934'

', ;. ;;";pir,

562

TRnTRT DE DREPT AL CoMERTULUI INTERNAI IONAL

ln situalia in care existi mai mulfi acceptanti prin interventie sau indicati

la

nevoie, arvdnd domiciliul la locul plifii, posesorul trebuie si le prezinte cami:ia gi si

dreseze un protest de neplati. Dacd protesturl nu este ficut in termenul stabilit de
lege, cel care a desemnat indicatql la nevoie sau pe contul cai-uia s-a fScut
acceptarea plin interventie gi giranfii ulteriori inceteazi sd nrai fie obligati.
Plata prin intervenlie trebuie constatati^printr-o confirmare dati pe carnbie,
indicindul-se persoana pentru care se face. [n absenta acestei rnentiurri, plata se
prezumd ca fiind,efectuatd pentru ti'dgitor.
lntervenientul dob6ndegte toate drepturile rezultAnd din cambie irnpotriva celui
pentnu care a piStit, avaligtilorsSi Oi a celorlalti obligali ar;leriori. El nu poate gira,Ciri
nou c.anrbia.
in caz de concurentfi, cAncl existfr mai multe ofefle cle a pl5ti prin inierventie,
posescrul u'a prefera pe cel care realizeaza liberarea mai rnultor persoane, Cel
care, in cutnoqtinta de cauzd, iniervine cu incak;area acestei regLili, pierde auiiuniler
inrpotriva ceior c$ ai fi fos;t liberati

9. ltefuzul tle plat[

9. 1- Preciz6ri

prealabile

in siiuefia in care trasul refuzl plata cambiei,

posesorul igi poate valorifica

drepturile rezultSnd din titlu prin intermediul nrocialitd{ilor de constrAngere. Posesorul
carnbiei poate recurge la nrijloace specifice cambiale, clar gi exti:acambiale cle rlrept
comun.
IVlijloacete specifice cambiale sunt proceduri rapide gi eficie,rte, care asigurd
realizarea creantei cambiale. EIe constau [n actiunile camLriale gi punerea in executare a titL-rlui.
Actiunile cambiale pot fi directe sau de regres, corespunzdtor pozi{iei obligafilor
cambiali.
Aciiunea directd se exercitd impotriva acceptantului gi avaligtilor sai, care sunt
obligali principali. Dacd trasul refuzd sd plateascd, posesorul, chiar dacd este
trigitor, are cotttra acceptantului 0 acliune directi decurgancJ din carrri:ie1.
lntentarea ac{iunii este condi{ionatd de exigibilitatea cambiei.
Actiunea de regres se indreapiS contra oricirui alt obligat cambial. Debitorii de
regres sunt'trdgdtorul, girantii, avaligtii lor gi acceptantul prin interventie. Exercitarea acfiunii presupune conservarea.dreptului posesorului prin dresarea protestuiui gi avizarea debitorilor de regres.
Mijloacele extracambiale sunt actiuni reglemeniate de dreptui comun. Posesorul poate folosi actiunea cauzald, derivatd din raporlu! iundamental, care
continud sd subzlste emiterii sau transmiterii cambieiz. Daca ilr:s*sorul a pierdut
acliunile cambiale, precum gi acfiunea cauzald, ca urmare a i.iir.ri d*edcleri sau,a
t,';*a canrfiiala
' A se veclea: arl.28 din Legea cambiald uniformd din 1g30; art- 31 =li;,
rom6ni din 1934.
2
Spre deosebire de Legea cambiald uniformd din 1930, cilre nu,ror,"i::*::,i,*,-c,:rlie, Legea
rom0nd, in art. 64, reglementeazd exercitarea actiunii cauz*_

563

Cambia

expiririi tennenrii de pescripfie,_el poate apela la o cale subsidiar5, 9i anume

actiunea de

im@ffre fiiri

cantzf'

la

9.2. Regresul
Obliga$a de plati a cambiei, in caz de refuz al trasului, revine in srrbsidiar
debitorilJr b" r"gi"s. To[i cei care aLr tras, acceptat, girat sau avalizdt o cantbie
sunt rispunzitori solidai pentru plata titlului. Posesorul cambiei poale ac{iona
impotriva tuturor acestor persoane, incjiviclual sau eolectiv, ldrh a fi {inut s5
respecte ordinea in care s-au oblig at @rt'. 47\2.
Regresul se poate exercita la icadentd sau chiar inainte de scadenli (art. a3)3.
Actiunea de regres se exercitd ta scadentil, dacd trasul refuzd plata cambiei, in
total sau in partea. Penku intentarea regresurlui se cer indeplinite urmStoarele cr:ndi{ii:
- prezentarea canrblei spre platd in termenele legale',
- refuzarea plSfii de cStre tras;
- constatarea refuzulLri de platd prin dresarea prctestului;
- avizarea debitorilor de regres despre neplata
Ac{iunea de regres se exerciti qi inainte cle scaden!5, 9.rn9_ intervin. anumite
irnprejirdri, existAnd riscul ca plata cambiei si nu proatf, fi realizat5. Cambia devine
exigibil5 inainte de scadenfd in urmdtoarele cazuri.
- acceptarea cambiei a'fost refuzat5, total sau parfial;
- fa[inrentul trasului, acceptant sau nu, incetarea de pl5!i, chiar neconstatatil
prirrtr-o hotlrtre judecitoreascd ori urmirirea bunurilor sale rdmasi ffrr6 rezultat;
falimentul trigitr:rului unei cambii neacceptabiles'
pe t6ngi intoJmirea protestului, posesorul trebuie si avizeze pe debitorii de
regres desfire neacceptarea sau neplata cambiei (art 45)6 Posesorul va incunfrtn1, pe girantul sdu $i pe trdgitor in cele 4 zile lucrltoare cafe Yr:nreazd dela
aafu proie.titul. La rAndirl"lui, fidcare girant trebuie s5 aduci avizutl la cunoqtinla
piopriuf ui girant, in termen de 2 zile de ia primire, cu indicarea numeltli gi a adresei
celor care au flcut incunogtirr!5rile precedente. Avizarea fdcutS uttui semnatar
cambial trebuie adresat5, in aceleagi termene, qi avalistului s5u'
ir.trrnoftinirr*, se poate face in orice formd. Mijlocul cle comunicare obiqnuit
este scrisoarea recomandatS, care nu exclude simpla inapoiere a cambiei
neacceptate sau nePtdtite,
Neindeplinirea formalitilii cle avizare nu atrage deciderea din dreptul de
f5r5 ca
regres. cel in cauz5 va rSspuncle cle prejudiciul produs din neglijenla sa,
dJunele-interese si poatS depdqi suma inscrisi in cambie.

cambiei.

--

,pri,-.,

partile contractante au
textul art. 15 din Anexa ll a Convenliei de la Geneva clin 1930,
reglementeze acliirnea de
posibititatea, in caz de pierder,e a mijloacelor de urmdrire cambiala, s5
imbooitire fdrd cauzd.
rA r* veclea gi art. 52 din Legea cambialS romani din 1934.
,
A se vedea qirrt, +g din Legea camtrialS romin5 din 1934.
n"triritotri u.,, par.lial la plati a! unei cambii prezentate la plata rrrin trunchiere se face in
fonni electronici, de cSke institulia de credit plStitoare.
5
pp' 136 Eiurm'
Pentru tletalii, a se vedea P'V. Pdtrigcanu, op' ctt,
u
A se vedea qi art. 50 tlin Legea cambialS rornini din 1934.

'

564

TRnTRT DE DREPT AL CoMERTULUT iN.I-ERNATIONAL

Prin actiunea de regres, posesorul titlului poate cere de la debitorul de regres

suma prrevdzuti in cambia neacceptatd sau nepldtitd, dobAnda stipulatd gi legald
calculatd de la scadentd gi cheltuielile accesorii. Dacd acliunea a fost exercitatd
inainte de scaden{i, se va deduce un scont din surna mentionatd in cambiel.
Debitorui de regres care a plStit cambia posesoruluri se poate iritoarce
irnpotriva obligafilor anteriori. in calitate de creditor, el poate exercita regresul
numai dacd a fost obligat sE plSteascf titlul cambial.

Fird a stinge obligalia cambiald, plata fleuti de un debitor de regres dd

dreptul la recuperarea surnei achitate. Debitorul de regres poate cere cie la giran{ii
sai intreaga sumi platitd, dobAnda legal calculatd ciin ziua pldfii, cheltuielile facute
pentru incasarea surnei pl5tite2.
Prezentarea unei cambii la vedere sau la un anumit interval cle la vedere,
intocmirea unui protest de neacceptare sau de neplatd qi prezentarea la platd in
caz de clauza fdrd cheltuieli se pot face in ternrenele stabilite de lege. Dacd
terrtenele fixate nu sunt respectater posesorul camhiei decacle diri rJreptulile sale
irnpoirivai girantilor, a trigitoruluri saLr a celorlalti obligali, cLl exceptia acc6ptantului'. lndependent de existenla urnui prejudiciu, cleciderea sancfioneazd lipsa
de cliligentd a posesorului titlului.
in-situalia in care prezentarea cambiei sau intocrnirea protestului a fost inrpiedicatS cle un obstacol insurmontabil, termenele prescrise sunt preiurigite. Dacd
perioada cat dureazd forla majord oepdgeqte 30 de zile de la scadentS, acfiunea
de regres poate fi exercitati fiird a fi necesarl prezentarea carrrbiei gi clresarea
protesturluia.

9.3. Frotestul
Protestul este un act auterrtic prin care se constatd refuzul cle acceptare sau
platd
de
a cambiei [art.44 alin. (1)]'.
Dresarea protestului reprezintd o cerinld esen[ial5 pentru conservarea actiunii
cle regres. Datoritd valorii sale, pi'otestul este un nrijloc de probd a indepiinirii
actelor de diligen!5 cambiald de cdtrc tras.
/{ciul de protest se dreseazd de executoruljudecitoresc sau de notarul public,
cu respectarea terrnenelor qi a formei prescriseo
Redactarea protestului se poate face pe cambie, pe un duplicat sau copie a
cambiei, pe un adaos. Protestul poate fi intocmit $i pe un act separat, sub conditia
efectudrii mentiunii de dresare pe cambie.

' A se vedea: art.48 clin Legea canrbiali uniformd din 1930; art.53 din Legea carnbiald rom6n6
din 1934.
Ase vedea: art. 49 din Legea canrbiald uniformi din 1930; art. 54 din l-egea qambiali rqm6n6
din 1934.
v34.
se vedea: art. 53 alin. (1) din Legea cambiald uniformd din 1930; art. 58 alin. (1) din Legea
cambialS romAni din 1934.
a
A se vedea: art.54 din Legea cambiald uniformd din 1930; art. 5g din Legea carnbiald rom6n6
din 1934.
-E^ ln acelagi sens, a se vedea art. 49 alin. (1) din Legea cambiali romind din 1934.
" A se vedea art. 66 din Legea canrbiali romdnd din 1934 trt.S lit. h) din Legea nr. 30/1gg5 a
$

'

'A

notarilorpublicigiaactivitd[iinotariale.

565

Cambia

fonrrd conurfrrtd acfului de protest sunt stabilite prin legel

in fals'
Ele fac probl deplini pana h inscrbrea
,- -:--,-r^ r^-ma r,*irizara
cr rr
='"'i;.,"iffifi[.";"it]ffi; p*-. ;; o constati, principarete
forme utilizate sunt

il"n*,.

ore

9"3,1. Ftotestul de neaccePtate

se constat5 printr-un protest cle

Prezentarea camblei 9i refuzul acceptSrii
dreseze protestul doar cand prelentarea
neacceptare. posesorul tiflului trebuie si
intentioneazd s5 exercite ar:li'rnea de
cambiei ra acceptare este obrigatorie sau
rri regres inainte de scadentS'
-ll:*i
se dreseaz5 contra trasului qi indicatultli
Protestr-rl pentru refuzul de acceptare
aclresa prevaztrta in carnble sau la
la
face
se
protestului
Dresarea
la nevoie"
riorniciliul debitorului.

;ffiff;;;;.reptare

trebuie dresat in rermenere fixate

p?:lly,p::i:$::

soricitt o
prezentar: n
J#;'- ;"r;,cIp,i*'
luT l:: l:lT: il l:::'::-:',
*
i

',li# ;':;;

p ro te stu

poa

tru.=

.n

?l

Ii

1l

1T ?: ii::lt*

-r, neacceptare a fost dlesat _T,1.l"t*l;

i,irrr-,'irl".r* protesiul cle
.rtu"iili"ru#,il ;J;;;;;, prrta. Ei. dt,' proteoit
1::1e11i:33i,
dec5zut din acliunea de regres'

posesorul
posesorul

;;'; ;--+;iJt"*iunul prescris, el va fi

t:
l

pratii poate fi ceruti de posesorul legitim

Dresarea protesturui pentru refuzarea
tlasurui, domiciliatorului, indicatului la
inipotriva
protestut-s.
oi*uurre
al tittului,
i;t.*iruu protesturui se face la locul pldlii
nevoie gi acceptarrturui prin interv.,.,t[^
fit. ,O**a menlionatl in cambie
fixd' la un anumit ternten de
plStibil5
Protestul de neplata a unei cambli
13 I 'i
care
in una dintre cere crouH zile lucritoare
f6cut
trebuie
,.u.ru
i,
de
ori
ra emitere

fl urmeazS scadentei' Daci ,,,0un1, .cambiei este

-?

la ,.*93,*,

protestrrl

Se

poate face prezentarea la plata'

intocmegte in termenul in care se

.9.4. Scr-rtirea de

Protest

la dre.sarel P*iutly'']-(*;3u[. Pritt clauza

Dehitorii cle regres pot sb renunle
cai-nbie qi
ins9.1i si
; aq qft a rgrm uld e ghlyalenta,
f
s.X'
ra,'a'.I.rtr,i,i,llrti
ieero ia nrnte,sfr
nrotestLrlui.
-r- -r.i:-^+i^ Ja
de drell':,:.:i'5l1ll';
"r'^.eiE
"ria ti ui'Onsat de

;il;;i

;?ilnji*, il;*soiur
"
il'TI t IXI: hH

i;. d fi :

,-*'[Tlil?[,],;l *ie

*lioatia

g,';',:: 1i::, "]::':iii:

{;
[:
ffJ:i:
de un sirant sau de un avarist,
inr..ria
*;irr;;-&

efectele se vor produce numai

fali

31".

de semnatar'

din 1934'
din Legea cambial'5.romdnd
1934:
51 din Legea cambiala romAni din
in acelasi sens, a u" uuJJ'a|t'

'2 A se veclea art.69

566

Tnernr

DE DREpr AL coMERTULUt INTERNAI-IoNAL

Clauza fird cheltuieli nu dispenseazd pe posesor de prezentarea

cambiei la
terrnenele stabilite gi nici de incuno.gtin{drile ce trebuie
sa le ducd f, i.J*pririr..
Dovada nerespectirii termenelor revine persoanei car.e
o invoci.
in^situafiS in care posesorul greseaze pioiestut
clegi rnentiunea ,,fdri cheltuieli,,
a fost inscrisd de trigdtor, cheltuielile rdmdn
in sarcina ia. Daci mentiunea enlani
cje la un garant sau de la un avalist, cheltuielile protestului
pot fi cerute de
la toti
--'-''"i'
lt

semnatarii.

Dresarea protestttlui
a fost

de neplatd nu este necesard nici in cazulin care debitorut

declarat in stare de faiirnent [ar-t. 44 alirr.
tolti. p*=rniur*, hotdrarii de
declarare a falimentului trasului, acceftant sau nu, nii'iragdtrr;i;i
unei canrhii fdrd
acceptare permite posesorului sa exercite regresul.

':
t).5. Declaratia de retuz rle acceptare si platir
Protestul nu poale fi inlocuii cLr un ait act sau Lrn alt
mijloc de prc;bd. Cu toate
acestea, re-glementdrile nationale adrrrit gi unele derogiri^
in conforrnitate cu at1. 73 din L;g;; rr*uirra romana, protestul
de neacceptare sau de neplatd poate fi inlociit printr-o- simpld declaratie
de refuz. prin
I I rr
declaralia de refuz de acceptare sau de pratd ,e eu,te-prbilit;i;;r;[#i;'
lnlocuirea protestului cu declaralia de refuz este posibilS
dacd sunt indeplinite
anumite,cerin{e: trigdtorul sa nu fi impus, printr-ci
cralza inrcil ir tilu, dresarea
prctestultri gi posesorui cambiei sa fie de aiord ,,,
fofori*,
posihilitdti.
Declara{ia de.refuz de acceptare sau platd se scrie pe
tiilu ury pu'rjuiU, riin,r
semnatdl de debitor. Dacd declara{ia se face
r"prrrt, tigul va fi
6:rintr-un
tdentificat priri transerierea compleid a canrbiei. pentru
evitarea eventualelor
infelegeri frqucluloase, declara{ia de refuztrebuie ra
,nlinJ.lrii r*ta, i, ternrenul
fixat pentru dresarea protestului.
I

r*rt.i

r.l

0. Executarea canrbiald

Posesorul carnbiei are posibilitatea sd aleagd intre

nrijloacele legale de
valorificare a clrepturilor cambiale. Pentru a evita dificultrilile
unui pr,oces judiciar,
posesorul poate recurge la calea sinrplificate
ii rapidi a executdiii nemijlocite a

cambiei.
in baza art. 61 alin.,(1) clin Legea cambialS romAnd,
cambia are valoar-e cje tiflu
executor pentru capital gi accesorii. orice clauzd
inclusd in ti6u, prin care s-ar
exclucie fo1-ta executcrie a cambiei, ,* .onriuera
nescrisa.

Posibilitatea de a cere executarea cambiali revine posesorului

cambiei,
precum qi debitorilor cle regres care au pl5tit
suma inscrisd ?n tiflu. procedura cle
executare se exereitd ?mpotriva debitor-ilor cambiali.
Executarea cambiald este posibild in temeiui unei
cambii valabile, cll inijeplinirea condiliilor pentru declangarea regresului.
Cambia trebuie sd fie in posesia
creditorului,iardrepturilecambialesdnuJieprescrise2
a^

2
-

ruP,:-?g vedea art. 49 arin. (6) din Legea cambiari rornand din 1g34.
A ce vedea: D. Galdgescu-pyk, op. cit., vor: il, p.izt;p-v. pehi$canu,
op. cit., pp.160 gi urrn.
rjr acera:r

567

Cambia

de citre judecitorie.
inscrisur eambiar se investegte cu formura executorie
Competenla teritoriare va aparli1e judecatolei i1,3 :1t?j-Ti:.,tt^g::-::t-P:"1"::
toeut, domicitiului trasutui , Dupd examinarea
il;u?;,T*'".f="ft, ;;;i'inJirrlii,
a!in' (4) al art' 61
formali a cambief investilea se face printr-o inchqlere Potrivit
cie investire nu este supusl apelultti'
Oin f.g.r.a*niria romani, inifreierei
daca efectele'
cambia emisi in -striinitate are acelaqi caracter executor,

aom[r o" lug., locului uncle titlul a fost emis'

" i; temeiul cambiei investiti cu fornrula executorie, posesorul va adresa
comunicare iudiciara. sr:rnalia cle
clebitorurui o so*a!i" J. prati, care constituie o
cambiei, precum 9i a celorlalte
executare trebuie da ,oniine transcrierea exactl a

sunt
procluse
-

acte, care justificd pretenliile creditorului'

b" la primirea notificdrii, debitoritl poate face opozitie la
in termen d; E
juciecfitoria care a investit camhrla r:u formula
executare. opo.iliu ,u-iniroor.. ra
romAnd].
executorie [ait. OZ alin. (2) din Legea cambialS
prin crecrarrr*, opnritiui, proiesur cambiar este pornit ciin iniliativa debitorului,
gi invocd exceoliile care il
in instantd, clebitorul pune in discutie valabilitatea titlulrri
exorlereazi cle obligalia de platd'
executarea' Conforrn unei
Opozitia camtrialS nu suspendd prin ea insdqi
suspencla executarea cand
prevetjeri de stricta-int*rpreture, in.t'nta poate totuqi
in fais, sau nlr recunoagte procura
cjebitorr_rl tagaduilite semnStura, inscriindu+e
creLesea cambiatd romandl. Daci se acord5 suspendarea,
ditorul pr:ate obline mdsttri de asigurare'
precidere' Hot5rarea pronuntat5
opozilia trebuie riolu{ionali, d! Jrgenle 9i cu
cu apel.
de iniianli judecatoreascS poate fi atacatd

;i[

n;";;;il;:l;i;i;

I 1. ExcePliile cambiale
priri
angaja prin exercitarea acti,niror cambiale sau
procesur carnbiar se poate
'executarea
cambiald. Datoriti autonomiei obliga[iilor
cecrararea opozitiei ra
sunt timitate, spre deosebire de
camhiate, posiniriGlite'ie;pr;;i; a creditorurui
nLr este insolitH de excepliile
dreptut comun, transmiterea creantei cambiare
:

decltrg6ndclinraportulfundamentall''

poate..0BUne decdrt anumite

inrpotriva pretenfiilor creclitorului, debitoruI nu
se pot referi

caml:iar, exceptiire invocate

exceptii. contormi".;ffi-;H;ii;; J; orept
rctr'L/drsrE vrvvrr-'rrr
la urmHtoarele
Probleme:
art' 63 qi art' 2 din Legea
titlului
@rt'.2 din l-egea ca mbialS uniformS;
nulitatea
cambialS ronrAnd);
7 din Legea cambiali uniform5;
incapacitatea unui semnatar cambial (arl.
art-7 din Legea cambiald romAnE);
uniformd; arl'.7 din Legea
- falsificar"ea semniturii (art' 7 din Legea cambiali
canrbial'* ronrAnil
uniformi; art' 9 din Legea
- lipsa cle reprezentare (art' 8 din Legea cambiali
canrhrialS romAni);

pp' 1O4 9i urm'

pp. 756 qi urm.; P.V. Pdtrigcanu, op' crf''

568

TRaTRT DE DREPT AL COMERTULUI INTERNATIONAL

' - decaderea din acfiunea de regr'es (art. 53 din Legea cambiald uniforma;
art. 58 din Legea cambiald romdnd);
- alterarea textului cambiei (art. 69 drn Legea cambiali uniformd; art. 88 din
Legea cambiala romAni).
Excepliite Cambiale pot fi obiective sau reale gi subiective sau personale. ln
morj corespunzitor, excep{iile cambiale pot fi opuse oricarui posesor al titlului sau
nurnai impotriva unei anumite persoane. Excepliile se pot invoca de orice clebitor,
de anumtti debitori sau de un singur debitor.
^,
ln funclie de aceste criterii, excepfiile cambiale se pot grupa in patru categorii:
cibiective qi absolute; obiective gi reiative; subiective gi ahrsolirte; subiective gi
relative.
" Excepiiile obiective absolute pot fi in'vocate de orice debitor impotriva c;rir:arui
posesclr al canibiei, in legdturi cu forina titlului. Acestea privesc nevalabilitatea
formald a cambiei, prescriptia dreptului la actir-rne, stingerea ohligafiei cambiale prin
plata efectuata de tras gi atestatd in cuprinsul titlului.
' Exceptiile obiective relative pot fi invocate de anumili debitori, contra oi-icarui
posesor al cambiei, titlul fiind perfect sub aspect fclrrnal. Aceste exceplii decurg din
nevala[:ilitatea obligafiei carnbiale qi pierderea dreptului de regres de catre
posesor, cum ar fi incapacitatea debitorukri, falsifrcarea semniturilor cambialer,
alterarea textului camtiiei, omernimia, lipsa tle reprezentare, neprezentarea la
acceptare sau la plati, lipsa sau tarclivitatea protestului.
. Hxuepiiile subiective absolute pot fi invocate de orice debitor nuniai impotriva
anurnitor posesori ai cambiei. Acestea vor fi opuse pentru lipsa de legitirrare a
posesorului cambiei, completarea abuzivd
cambiei
alb, incapacitatea
posesorului cambiei de a primi plata, falirnentul creditorului.
" Excep{iile subiective relative pot fi invocate de un dehitor contra unui posesor
al canrl:iei, 'rezultAnd din raporturile directe dintre pirfi. Asemenea excepfii se
referd la viciile de consimldmAnt ale debitorului, la raportul fundamental sau la
raporturi ulterioare credrii cambiei.
Pe plan procedural,^ excepliile canrbiale trebuie propuse la primul termen de
infSfigare , in lirnine /rfls. In privinla rnodului lor de proba, excepfiile personale vor fi
de grabnic# solulie gi intotdeauna intemeiate pe o probd scrisi. Obligalii canrbiali
nu pot invoca impotriva'posesorului excepliile bazate pe r,aporturile lor personale
cu girantul decAt daci posesorul, primind cambia, a ac{ionat inten{ionat iri
detrimentul debitorului [art. 19 alin. (2\1t.

in

I2. Prescriptia carnltiall

in rnaterie cambialS. prescrip{ia opereazd asupra acfiunii, dar gi a dreptului in
sine, care este incorporat in litlu. Potrivit art. 70, termenele de prescripfie aie
actii-rnil'or cambale sunt diferite2.
1

in acelagi sens, a se vedea art. 19 din Legea canrbialS rorn&r5 din 1934.
se vedea: E. Cristoforeanu, op. crfl, vol. ll,pp.4TT $ rrm.; D. Gildgescu-Pyk, op. cit., vol. ll,
pp.860 9i urm.; P.V. Pitriqcanu, op. clf., pp. 193 gi urm.

'A

Cambia

q'

569

Toate actiunile Uecqg*td frr cambie impotriva acceptantului gi avaligtilor sdi

se prescriu in tennen de 3 ili- La acliunile direcie, termenul de prescriplie curge
de la data scadenfei, creanta devenird exigibilS.
Pentr,u eambia-hasianseadentala un anumit termen de la vedere,, Brescriplia
incepe sd curgi de la data acceptirii sau vizei cambiei ori a protestului de
nedatare. in absen{a protesfului, se va lua in calcul ultima zi a termenului in care

"-i:fr,,X;ffi::::t.l}|li

cambiei impotriva siranfiror, trigitorurui qi avariqtit'r se

prescriu in termen de un an. La acliunile de reQres, termenul de prescriptie curge
de la data protestului, dresat in timp util, sau a scadenlei, in caz de claiuzit fiu|
cheltirieli.

Acliunile giranlilor exercitate de unii irnpotriva celorlalfi gi a trigdtorului se

prescriu in termen de 6 luni. Termenul de prescriptie curge de la data in carel
girantirl a plStit cambia saLl a fost actionat irr instanta.
ln privinta acliunilor extracambiale, prescripiia cambialS nu stinge ohliga{ia de
drept ccrmun. Cele douS ac{iuni care pot fi exercitate au termene de prescriptie
separate.
Actiunea de imbogfilire f5rd cauzd se prescrie in termen de un an. Termenul
de prescriplie curge de la clata pierderii actiunik:r cambiale.
Ac{iunea cauzalS $e prescrie in terrnenul prevdzut de dreptui cornun, fiind
legati de natura raportutui fur:damental. Termenul general cie presdrip{ie este cle 3
ani, care curge de la data naqterii dreptLrlui Ia actiune.
lntreruperea prescriptiei nu are efect dec;f,t fatd de cel impotriva caruia s-a
fdcLrt actul intreruptiv (art. 71\t.
l

I3. Fornle ale cambiei

in comparatie cu titlul propriu, cambia pr:ate s5 prezinte gi unele forme diferite.
Priri prisma continutului qi a modului de circulatie, principalele forme distincte sunt
cambia domiciliatd, cambia in alb qi contracamhia.

I 3.

L Cambia dorniciliatd

Titlul canrbial poate cuprinde o clauzi special5, prin care se prevede ca plata
sd fie ficut5 unei alte persoane (art. 4)2. Tertul domiciliatar este strdin de carnbie,
pozitia sa fiind determinatd de regulile dreptului conrun'.
Din considerente de ordin practic, tqs_qlqre poqibiJilqfea de a pl6ti cambia intr.o
aitS locaiitate. De obiceiJrasul rndicS ca plStitor o banc5, la care dispune de anumite
fonduri. Datoritd clauzei de donriciliere, obligatia cherebilS devine portabili.
1

in ai:senta unor prevederi speciaJe in Legea cambial5

rsnrini din

1934, cauzele de inirerupere

si de,suspendare a prescrip[iei sunt determinate de nomrele dreptului comun.

'A se vedea qi art. 4 alin. (1) din Legea cambialS rorndnS din 19&4.
' A se vedea: E. Cristoforeanu, op. cif., vol. ll, p. 1T7, D. GabEescFtr/t. oo crt . vol. ll, pp. 345

Eiurrn.; P.t/. P5tr5.?canu, op. cif., pp. 42 6i urm.

570

pE

15{1r

::Tii ,*T::Y:1'-::l: o:-':*r.t

ptTr

AL coMERTULU| tr{rERi.tATtoNAL

de trdsdtor,

rffi*

posesorii ulteriori ai cambiei cu incuviinfarea

trijdtorului. carid orr,rillirrrl, I',..1I
indicat de trdgdtor, tt'agdtorul nu-l pritu
s.t.riirua, ciriar dacd obtine co,sirntani6ntul posesorului.
in situatia in care trdgdtorul indicd numai
un loc cie platd, diferit tje dcrniciliul
trasullii,'aCeita poate ti.l"tumn".u ,n
Jomi.iriatar eu ocazia acceptdrii. Dacd
o
asemenea nren{iune tipsegte, se considerd
cd ,..*ptrnirl ;;; obliga{ia de a pldti el
insupi'la locul aritat in cambie. cencltiiful
se pldtegie la clomrciliul trasului, el poate
sd desemneze un domiciriatar din
aceeaii ilcatitat e (arr.^ zv)1.
Prin dornicilierea canrblei, plata se race
cJe cdtre terf. in caz cJe refuz, protestul
de neplata' se dreseazd la r1orniciliul re4utui
cjr:miciliatar, pentrg a conserva
actiunea de regres
Raporlurile ejintre domiciliatar r;i persoana
care l-a ciesemnat sunt reglementate c1e intelegerea intervenita in
cauza. FiincJ doar riri
Irur Pcirrru rriiri' te
dorniciliatar nu dobAnclegte drepturi
+i oLirg;tii cambiale.
lntroducerea clauzei dclmicilierii in titlill
cambial nu presupune gi o alegere de
donriciliu' roate actele de proceclurd
vor fi intocnrite la donriciliul real al trasului.

plffi;;ilrr;;:,'i}rtui

lB"Z. Canrhia in all;

Titlrrl emis fdrd indicarea menfiunilor'esentiale,
cu excep{ia sernndturii trdga^
torului, ieprezinid o canrbie in albr.
Itt conformitate cu aft. 10 clin Legea
canrbial5 uriiformS, valaLrilitatea unei
cambii in arb presupune respectaru,
urridtoareror cerinte:
- ahsen {a inteniio nata a' u ne ra
ilr' r._.ii,li,,
- forrna cambiaig a semndturii
carnbia in'alb se deosebegte de titlul
cambial. intrucdt orrrisiunile sunt inciependente de voinfa trdgiitorului,
cambia incompletd este nuld. Distinclia
fiincl dificii

;; ;;';;

enritentului3.

destabilit,diteren|uestemaimultteoretic5.lrlvruvatf,llUlcl.l
Titlul se completeazd de cdtre primitorul
cambiei sau un posesor succesiv.
completarea se face in lirnitele inlirug;,ii
ointru
lntelegerea constituie o conven{ie'de"conrpletare,trigitor gi primitorul cambiei.
care poate fi explicitS sau
implicitd' ocJatd cu transmiterea titlului,
plru.orul dobandegte un drept de
completare, inerent qi irevocabil.
conrpletarea titlului se face pand la prezentarea
camtiiei la platd sau dresarea
protestului de neplatd' Dreptul
de compi-t.t- se exercitd intr-un
terrnen de 3 ani
de la erniterea titlului' Dupi aceasti perioadd,
posesorul decade rjin dreptul

cr:mpletare

c/e
cambiei. Decdderea n, u.t* totugi
opozabild posesorului cle
i-a rost]t,.rou*iu .Impbtit
rart iz'rrin (2) qi i:r ai,
iil:f:-,*ttr;?:ffi,1,jir
1

in acelagi

a se vedea

art. 30 din Legea canrbiard ronrind din

:ens,.
1g34.
" rn aceasta
orivinfd,
r*
,.du.'
E.
vor. r, pp. 214
D. GdlSgescu-pyk, ip. cit.,vot.,t, pp.
offi gi.rrT'. p V..Faiirgri"u,
'ar|.1lirin.
pp.62 qiurm.
' rn acelagi sens, a se
ry.c&,
j

"crirt.ffir,

vedea

1r

uin

* d,

re#.';ilaH runeni din 1934.

gi

urm.;

571

Cambia

in situatia in care completarea nu se face in perioada legald, titlul este lovit de

nulitate. Completarea tardivd poate fi opusi dobAnditorilor de cltre orice debitor
cambiai.

P-in cornpletarea titlutui, cu respectarea acordUlui intehrenit, Cambia devihe un'

titlu perfect. Efectele sale, corespunzitoare unei cambii regulat emise, se produc
cu caracter retroactiv.
C6nrpletarea abuzivi a titlului se sanclio neazb prin corectarea men,tiunilor care
clerog6 cJe la continutul gi limitele inleleger,ii dintre pirti. Excep{ia de completare
abLrz-iv5 se poate irrvoca de debitorul cambial anterior cornpletirii titlului. Dar
exceptia nu poate fi opusi decfrt posesorului care a dobintlit' cambia cLl
rea-credirrld ori a sivArqit o gregealS gravd cu ocazia dot-rf,ndirii titlului.

I.1.3. Contracambia

Contracambia este o alti carnbie trasd asupra unuia dintre garaniii anteriori
(art" 52)1" Prin enriterea unei contracambii,se evitS exercitarea ac{iunii de regres
sau executetrea cambiei2.

Noua cambie se trage de pr:sesorul carnbiei, neplitit la scacJentd, sau rJe

obligatul de regres care a achitat suma inscrisa in titlu. Contracarnbia se emite la
vecjere, fiind ptitibilS la domiciliul debitorurlLri.
pe lf,ng5 sumele care pclt fi cerute de poses;orul tillulrti3, ettntraeamtria rnai
tirnhru'
Utilizarea contracambiei permite crecJitorului de a preda
urmAnd sri ohtind suma mentionatd pr"in scontarea carnbiei.

cuprincle un drept de curtaj qi taxa

cJe

titlul unei binci,

I4. Cambia multiPlicatil

Fosesorul inscrisului cambial are prosibilitatea de

solicita eliherarea de

rluplicate ori si facS una sau mai mttlte copii (art. 64 gi ar1. 67)4.
" Duplicatele sunt exemplare ictrentice gi originale. Ele trebuie numerotate in
chiar textut tilului, fiind necesar si conlind iscdliturile tuturor semnatarilor titlului
original. in absenta unei mentiuni, fiecare exernplar este considerat o cambie
distinctd.

posesorul unei caml:ii, ln care se mentioneazd cd a fost tras6 intFun singur

exemplar, poate cere pe cheliuiala sa erniterea mai multor exemplare. El se va
propriul
adrgqa girantulLri sdu nemrjlocit, care estq l11u! sa acorde sqrijlnrrl catre
girrni, uinijrin6u,ie cirCurtul cambiii pdn5 la tr'5getoi. Giiantii sun-t obliga{i se
reproducf, girurile pe exemplarele duplicat.

A se vedea qiart. 57 din L.egea cambialS rom6ni Cin 1934'

privinla, a se vedea: E. Crisiotbreanu, ap. cif., vol. ll, pp' 157

D.GildSescu-pyk, op.cii.,vol. ll,pp.a50="iurm.;P.V.Patragcanu,op. cit.,pp.1649iurm.
2

in aceasti

'

A se vedea s{./Pm, Pct. 7.

in ar:etasi cane e se vedee

ad

83 si

art

BG

din Leoea canthiald rom6nd din 1934.

9i

urm';

572

TRRtnt

DE DREpr AL coMERTULUI TNTERNATToNAL

Persoana care a primit un exemplar in vederea acceptirii trebuie sa-l rerrritd

posesorului legitim al unui alt duplicai. Dacd de{indtorul refuzd, posesoiul pcrate
exercita o acttune de regres numat dupd dresarea unui proiest prin carre se
constatd urmdtoarele: exemplarurl triniis la acceptare rrr-i a fost r'emis ia cerere;
acceptarea sau plata nu $-a putut ob{ine pe un alt exemplar.
Plata fdcr"rti posesorului unui exemplar are un efect liberatoriu. Totugi, trasul
ramAne obligat pentru fiecare acceptant, care nu r-a fost restituit, iar girantul pentru
exemplarele sernnate gi transrnise altor: persoane.
Copiile sunt reproduceri exacte aie origiiialului. Fiecare copie trebuie sa

'

irrdice cAt a fost reprodus.

La fel ca gt originalul, copia poate fi giratd gi avelizat5. Copia trebuie sa arate
pe ele{irritorul titlului original, care este tinurt sd-l rernita posesorului pentru a exer-

cita dreptul rie regres, in caz de refuz, pr:sesorul iegitirn al titlului poate exercita
actiunea de regres nurnai dripd ce s-a constatat, pl"intr-un protest, c;a originah:i nit
i-a fost rernis la cerere.
Pe titlul original, dupai ultirnul gir dat iriainte de eliberarea copiei, se pr:ate
ittsera clauza ,,cje aici E;irui nu este valabil clecAt pe copie". Orice gir semnat ulterior
pe original este nul.

I5. Amortizarea
Dispozifiile Legii cambiale uniforme nu se ocupi de situatia in care cambia a
fost pterdutS, sustrasS ori distrusS. [n absen]a unei reglementdri uniforme, pdrJile
contrar:tante au posibliitatea de a elabora normele pe care le considerd necesare.
Pentru a perrnite posesorului exercitarea drepturilor cambiale, Legea rorndnA a
stabilit, prin art. B9-91i, o procedurd specificd privincl anrortizarea sau anularea
titlului carnbial pe cale judeciitoreascdl.
Posesorul titlurlui pioate ingtiinta pe tras desp"',1's pierderea, sustragerea saLt
distrugerea cambiei" El va solicita anularea titlului printr-o cerere arlresatd
pregedinteluijudecdtoriei locr.rlui in care cambia este plitibili.
Dupd examinarea cererii, instan{a va pronunta o ordonantd de amortizare, prin
cale cambia se declard nuld qi posesorul legitirn este autorizat sd-qi exercite
drepturiie. Ordbnanfa de arnortizare se notificd trasului gi se publici in Monitorul
Oficial, pe stir"uinla gi pe cheltuiala petifionarului.
Plata tdcutd cie tras inainte de notificarea ordonantei il eliberea zir pe clebitor.
in termen de 30 de zile de la indeplinirea iormalititilor de publicitate,
delinitorul va putea face opozi[ie in conlra ordonantei. Opozilia se comunica
reclamantului gitrasului, an'rbele parti fiind citate inaintea instan{ei.
Dupd expirarea termenului legal, fdrd a se face opozifie, sau respingerea
opoziliei printr-o hotirAre rdrnasd definitivd, inscrisul cambial nu mai are niciun
linaceastdprivinti,asevedea:

P.V.Pdtrdqcanu,op. ctl,p-1S7gi urm.; R.Economu, Manual

practic de drept cambial, Ed. Lumina Lex, Bucuregti, 1g9G, pp. 179 9i rrm_

II
T
_l

I
I

I
t
iI
-l

573
Cambia

ordonanli'
inscrisur reconstituit
efect. cambia anuratii este inrocuitd cu
cambiei
Petitionarul care ,Uf"rt amortizlrea
de grera instanlei, s5 ceara prata sumei menlio;

ffiffii, ffi

,
;rd;Jib"r.t

Tl
':,p:I"::n :fi :',*It:g-*:

nate in tittu.

o'd,*"radeanularesauhotSrireadefinitivi,'1inq.,:,11::f*d:.::?::1*:
o acliune de

la dispozitie
,r*;;t:;;rr?al"p"."""li "r*ui"i anutate are totu$
anularea'
comun in daune impotriva celui care a oblinut
urept

producdtoare de cJobanzi. curgerea

sumere rezurtate din cambiire anurate sunt
a fost con$emnatS de debitot''
clobCInzilor este impiedicatS daca suma

i-i
L*..:

_t

Capitolul III
BILETIJL I.A ORDIN

I " Nofiune,

particularitati

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, emitentul,

se obli.qd sd pl,il,a scadentd o siltna de bani unei persoane, benel'iciar,
sau ia ordinul
leasla,
acesteta'.
in hiletul la orciin intervin urmdtoarere persoane:
- ernitentLtl, sttllscriitotul sau inrportatorul, care ernite inscrisul,
obligdnclu-se sa
electueze o plati;
creditortri sau exportatorul, cdtre care ori la orclinul cdrr.ria
urmeazd
tungfieiarul,
sa se taca plata
Biletul la ordin are o structurd aserndndtr:lare cilmbiei. in
misura in care
sunt incornpatii:ile, dlspozifiile referitoare la carnbie se aplicd
'u
gi "biletr.rluri
la vrvrrl
orclin
- - ru
(art.77 dirr Legea unifornid cu privire la cambie gi bilet
Spre deosebire de carnbrie, biletul la ordin irnplicd raportuii juriclice
nurnai intre
doui $lersoane. t3iletul la orcliii apare ca o recunoagtere de
,irtoriu"ci;
vv vqr

"

d;Ji;f.'

;i;;

dgbitor.

2. Mentiunile ohligatorii
.

Biletul Ia ordin cuplrinde, potrivit art. 753, urmitoarele

mentiuni esentiale:
cle bilet la ordin, inseratS in insugi textul inscrisului,
ip linrba
utilizatd la rectactarea tiflului;
- prornisiunea necondilionatd de a pliti o sumi
determinatia;
- ar6tarea scaden{ei.,
- indicarea locului unde se va face plata;
- nvmgle ce[ii c6ruia sau ta ordinul cdruia trebuie
fdcut5 plata;
- precizareia datei gi locului unde a fost emis
biletul la ordin;
- seritndtura emitentuluis.

- denun'tirea
."..

'106 din Legea

1934.
3

Articolele rnentionale, fdri nicio alti precizare,

se refera

qi bilet la ordin din 1930.

a
Prornisiunea de a
u

romdni asupra cambiei Ei bireturui ra ordin

pff

crin

Legea uniformd cu privii.e la canibie

g$fi ;e exprimd prin formura

sau Jr.d obfu sa prdtesc,,.
A se vedea 9i art. io+ oin
rei"a ic.,irdni asupra"voi
cambid $ bletuld ta ordin din 1934.

Biletul la ordin

575

in situa$a in care tiflului ii lipsegte vreuna dintre mentiunile indicate, nu va avea

valoarea unuibilet la ordin, afard de cazurile admise expres de lege (ar1. 76)1.
Biletul Ia ordin f5ri indicarea scadentei se considerd ca pldtibil la vedere. in
a-bseriia q4eimenfq4i, loculde plati va fi lqqul erniterii tith-rlui, care se socotepte qi
locul domiciliului emitentului. Daci nu se arati locul emiterii titlului, biletul ta biclin
se consideri subscris in loculdesemnat ldngd numele emitentului.

3. ilransmiterea, garantarea si plata biletului Ia ordin

Biletul la ordin se transmite prin gir gi poate fi garantat prin aval. bacd avalul
nu indica pentru cine a fost dat, se considerd acordat emitentului.

in reglementarea romAni, biletul la orciin care indeplinegte prevec.lerile legale

poate fi prezentat la platd prin trunchiere, tn condi{iile stahilite pentru eambie, cr.r
exceptia cerintei referitoare la acceptare. Potrivit art" 1051 eJin Legea nr.5B/1934,
titlul respectiv va produce toate efectele pe care legea le recunoagte biletuiui la
ordin original.
F lata biletului la ordin se face !a scacJentfi de citre emitent. intruc5t trdgdtorul
se confitnd5 cu trasul, forrnalitatea acceptilii nu este necesarfi, fiind
obiect.
Emitentul este obligat sd pldteascd suma indicatd ca gi acceptantul unei cambii.
Biletul la ordin plStibil la un anumit termen de la veclere trebuie prezentat
pentru viza emitentului, in ierrnen cle un an de la data emiterii. Prin formalitatea
vizei se determinfl momentul exigibilit5lii obligaliei. Refuzr-ll emitentului de a pune
viza datati se constatl pr:intr-un prote-st, care servegte ca punct de plecare pentru
tennenul cle !a vedere [a11. 78 alin. (2)12.
Neplata la scadentd implicd intocmirea unui protest gi exercitarea actiunilor
cambiale de cdtre posesorul biletului la ordin, cu resplctarea termeneior de
prescriptie. tliletul la ordin are valoare de titlu executor, putAncl fi investit cu formula

firl

execrrtorie.

in acelaqi sens, a se vedea art. 105 din Legea romini asupra cambiei gi biletului la ordirr din

;.
' in acelagi sens, art. 107 aiin, (2) din Legea romAnd asupra camhiei Ei bitetului la ordin din 1934.

I-T
C=

Capitolul IV
CECUL

l. Notiune, particularitafi
Cecul este un.inscris prin care o perioanS, tragStor,
cld
- ordin unei bdnci, tras,
de a pldti o suma de bani une.i arte persoane, benefiiiar'.' Spre deosebire cie calnbie, cecul2 constituie numai
un instrunrent de platd, nir
qi un titlu de credit. lncluderea cecului ln
categoria titlurilor rJe valoare se justifica
pritt aplicabilitatea rJe norme similare cu cele ieterit,:ai;
i, ;;r;i*'9i ra biletut la

ordin.

L'a raporturile juridice stallilite de cec participd

urmatoarele trei persoane:

- trdgdtorul sau emitentul titlului, care ciispune

efectuar*u ,n*i ptali;
- trasul sau i-ranca, ce prirneqte orclinul
de a pldti o suma cte bani cleterminat6;
- beneficiarul, purtdtorurl titlutui sau terfa persoana,
care incaseazd t, ..r,t"nte

Cafitatea de tras,nu poate reveni decat unei bdrrci, precunr

.instituliilor
gi persoanelor sarr
asimilate.

hr caz
ca cec nu este afectatd.

cJe

nerespectare a acestei prevecleri, validitatea tiflului

2. Eruiterea cecuhd
2. 1.,

Premisele erniterii cecului

Cecul se trage asupra unei bdnci,,:3r. deline foneluri

la tlispozilia trdgdtorului.
Fondul binesc pentru efectuare.a pld{ii este denumit
provizion, acoperire sau
clisponibil. Proviziunea are la bazd un depozit
bancar al trigdtorutui sau ;
dere de credit in favoarea clientului.
Disponibilul trebuie sd fie prealabil emiterii tiflului qi
de o valoare corespunzrtoare ceeului. suma ce constituie proviziunea u.tu
n".usar de , ri lor,iJa,l-rta
gi exigibild, fird niciun impedirnent juiioic
sau raftic in ereciuar* pulii
Cecul se emite de trdgdtor in temeiul unei conventii
incheiate intre client gi
bancd' Autorizarea clientulu] de a dispil p;;";u".',.uprc
unei proviziuni poate fi
exprqsi sau tacitd. conven{ia se exprimd' sub forma
unei clau ze a contractului
privlnd servlgiul de casd pentlu client
sau a unui credit i+numeraraeordarde bancd:

;;r;;

in aceastd rnaterie, a se veclea: D. G;lldqescu-Pyk,

cekul, Ed- curierul Judiciar, Bucuregli,
1927, pp.51 9i urm.; T R popescu, op. clt, rgffi, pp.
igi
Macovei, op. cit.,vor. 1, pp.z23
gi urnr'; o' capaline,
? . ltgrenescu, op. c[-, pp. or ii ur*-.; it.o. crrp*,aru, ry. cit., pp.656 urm.;

iiJy,,

C. Vivan{e,

W ?it:, p.S1g;y.

Loussouarn, J._D-. Breclin, op.'crt, p. mS.

rermenur de ,,cec" provine din verbut to check,
care inseamn6 .a verifica..

9i

577

Cecul
\:_,

liil
l);

i-f-

,Li

2.2. Men$unile ohffigatorii

in confonnitate cu art. 1 din Legea uniformi privind cecull, menliunile esentiale
penii u existenla titlu[ul sunt urmitoarele - denumirea de cec;
- mandatul necondilionat de a ptiti o sumd determinat5;
- numele bincii care trebuie sI plSteascd;
- indicarea locului unde trebuie efectuatd plata;
- precizarea ciatei gi a locului de emitere a cambiei;
- semndtura trdgdtorului.

2.2"t. Denurnirea de cec

Denumirea de cec se insereaza in chiar textul inscrisului, irr limba utilizati la
reclactarea titlului2. in dreptul englez, cecul fiind o riariantd a cambiei, indicarea
denumirii titlului nu constituie o nren{iune esenliald,
2.2.2. fuEandattrl necont{itionat de a pldti o surnd de bani
lr/ancJatul trdgdtorului adr"esat trasLrlui trebuie sd fie neconditionat gi sd inclice
'
sumd de bani

ct

determinatS.

Suma de platS,se inscrie in litere gi cifre. ln cazul in care indicaliile nu concoruJi, va fi valabilS suma men[ionati in litere. Daci indicaliile cu valori di{erite se
scriu de mai rnulte ori, titlul are rraloare pentru Suma cea nnai mic5.
in titlu nu poate fi inserati dobAnda. Orice stipulalie cu privire la dotlAn<Ji este

lnstitulia bancard plititoare a sumei de bani men{ionatd in titlu trebuie lnclividualizati in mod precis. Datoriti modului de,firnclionare a cecului, trasul nu poate
fi gi trigdtor, cu. exceplia cazului in care titlul este tras intre diferitele sedii ale
aceluiaqi emitent.

2.2,4, l,acul cte

plata

LoCut unde taasul trebure sd Efectueze plata se indica p-Cee. lti lipsa unei
menliuni speciale, se va lua:in considerare locul.desemnat lAngi numele trasului.
1

in acelagi sens, a se vedea art. 1 din Legea nr. 59/1934 asupra cecttlui, publicat;i in It/. Of.
nr, '100 rlirr 1 mai 1934, ctr modificirile qicompletirile ulterioare, care precizeazd ci textul cecului va
cuprincle qi nr rmele trigdtorului, precum gi codul acestuia, respectiv un numdr unic de identificare.

Chdque, in dreptul francez; scheck, in dreptul gerrnan; assegno bancaio, in dreptul italian;
clieck, in dreptul englez.

'

TRntnr

578

DE DREPT AL coMERTULUI INTERTIATIoNAL

in cazul in care se indici mai niulte locuri de plata, cecul este pldtibil la prinrui
loc rnentionat. Daci nu existi rricio precizare, cecul se plitegte la locul urtde trasul
igi are sediul principal.
Plata cecului se poate face gi la domiciliul unui ter!, in localitatea unde domic;iliazatrasul sau in altd localitate{. La fel ca gi trasul, ter,{ul trebuie sd fie t: banci.
2.2.5. Data si lacul emiterli

Data cecului tretiuie sd arate ziua, Iuna gi anLrl emisiunii. Daci titlLrl nu este
datat, cecul se socoteqie emis anterior termenului de prezentale
Datarea ceeului cuprinde gi men{ionarea locului emisiunii. ln situa{ia in care,nu
se inclici locr.rl emiterii, va fi lr"rai in considerare locul ardtat lAngS numele tragatoru'ltli.
2.2,$ " Sernndtura

trugatorului

tlemrratula trdgatoruiui va cuprinde, in clar, nunrele qi prenuntele petsoanei

fizice sau denumir6a persoanei juriciice ori a entitdlii care se obliga. Sentnatura
trebi.rie sd fie olografi.
2,3. Sanctiunea nere$pectflnii mentitrnilor obligatorii

-litlul

ca
fiinel un cec'. Un asem-enea tnscris are numai valoarea unei simple ohligalii, putAnd
fi folosii ea mijloc de probd.

in care lipseqte o iren{iune esenfialS, potrivit atl.22, nu se socuteqte

Spre cieolebire de cambie, intre rnerr[iunile obligatorii ale cecului ttu figureazd
scaden[a gi numele beneficiartrlui.
ScdOenla oUfigrli*i de platd nu se inscrie in cec, intruc0t titlul este piStibil
nunrai la vedere. Daioritd naturii sale, cecul este un instrument de platd, 9i nu de
credit. Orice altd menliune referitoare la scaden{d se considerd nescrisd.
Nuniele beneficidrului cecului este o menliurie facultativ5, nefiind ceruti de
lege. Cecul fSrd indicarea beneficiarului se va plSti purtdtorului titlului.
3. Transmiterea cecului
Transmiterea cecului este condifionati de natura tiilului (art. 5' gi art. 14)0.
Modalitatea de transfer este diferitd, dupd cum cecul este la ordin, la purtitor sau
nominativi.
in acest sens, a se vedea: ar1. B din Legea uniformd-cu privire la cec din 1931; art. 8 din tegea
romAnd asupra ceculuidin 1934.
2
Articolele menfionate, firi nicio altd precizare, se r&rd la Legea uniformd cu privire la cec elin
1931.
'--'b
a se vedea art. 2 din l-egea romdnd asupra ceculuiOin 19j4.
- in acelaqi sens,
r"nr, , se vedea art. 5 9i art. ts din Legea romind asupra cecului din 1934.
i;
5
Pentru o sus{inere difer:itd, care considerd ci natura de titlu nominativ nu poate fi atribuiti
1

;;;i;ii

beneficiar, nominalizat, transmisibile prin cesiune, a se vedea:

B. $tefinescu, op. clf., pp. 95 qi urm.; J. Hamel, G. L4arde, A Jaufret, op. cit., p.762.

cecurilor

cu

O.

CdpiiinS,

Cecul

579

. Cecul stiputat ca pl5tibil unei persosfie; cu sau fdrd'clauza expresd la ordin,

se transmite prin gir. in absenta unei clauze, cecul este transferabil prin gir, daci
trigdtorr-rl indici numele beneficiarului.

Sub aspeet formal, girul se inscrie pe cec riau pe o foaie atagati, numitd
allongel. Girul se semneazd de girant.

Clirul trebuie si fie pur gi simplu. Orice condilie mentionatl se consideri

'
nescris5. Tot girul se face pentru intreaga sumi inscris5 pe cec. Girul paftial este
lovit de nulitate.
Girul poate fi ficut chiar tn beneficiul trSg#torului sau al oric5rui alt obligat. L-a
rAndul lor, aceste persoane pot girq tith"rl mai departe.
Trasul nu poate gira cecul. Girul fdcut in favoarea trasului are valoarea unei
chitante. in cazul in care trasul are mai rnulte serlii, girul este valabil dac5 se face
in favoarea unui alt sediu decit cel asupra caruia cecul a fost tras (ar1. i 5)2'
Ginr-rl transmite toate clrepturile clecurgand din cec. in Iipsa unei clauze
contrare, girantul este garantui plilii. El poate interzice ttn nou gir.
ln situalia in care se insereazi menliunea ,,valoare pentru acoperire", ,,pentru
incasare", ,,prin procur5" sau orice alt6 formuld sirnilard, Eirul implicd'un simplu
mandat. Degi exercltd toate drepturile ce decurg din cec, posesorul nu-l pr:ate gira
in contirruare decAt cu titlu de proeurS. tlbligalii pot invoca impotriva posesorului
numai excepliile care ar fifost opozabile girantului (art. 23)3.
" Cecul stipulat ca pldtibil Ia purtdtor se transmite prin simpla traditie a titlului.
Clauza expresd la purtdtor se menfioneazd de trdgdtor pe inscris.
l'ot cec la purtdtor se consideri titlul in favoarea unei anumite persoane cu
mentiunea ,,sau la purt5tor" ori altd forniuld echivalent5, precum qi titlul fird
inclicarea beneficiarului.

Girul inscris pe un cec la purtdtor il face pe girant responsabil in condi{iile

rlispoziliilor referitoare la regres. ttflenliunea fiind echivalenti unui gir in alb, titlul nu
se trattsform5 intr-uln cec la ordin.
" Cecul stipulat ca plStibil unei anumite persoane, cu clauza,,nu la ordin" ori
alti expresie echivalenti, se transnrite numai in forma gi cu efectele unei cesiuni
obiqnuite. Raporturile clintre ceclent qi cesionar vor fi supuse regutilor dreptului
c0mLln.

4. Avalul cecultti

plata unui cec poate fi garantaiS printr-un ava[. Garanlia se poate ela pentru
ih1ieagaS,m5shuriumaiDehfruoparteclinaceasta[art.25.alin,(1)f.
A.valurl poate fi dat de un te( sau chiar de un semnatar al cecului. Prin exceptie, avalul din partea trasului nu este admis.
pe versoulcecului.
in clreptul romdn, girurl nu poate fi inscris pe foaia cle prelLlngire, allonge, sau
2
in acelaqi sens, a !e veclea art. 16 din Legea rom6nd asupra-cecului din 1934'
,
R s" u",iuu gi art. 24 din Legea romind asupra cecultti din, 1934.
{
in acelaqisens, a se veclea art.26 din Legea rorndnd asupra cecttluidin 19341

580

TRRTnT DE DREPT AL CoMERTULUI INTERNATIONAL

Avalul se di pe cec sau pe alonj61. Garantia se exprimi prin cuvintele peritru

aval sau altd formulS echivaientS, semnatS de avalist. 'l-ot avalul poate rezrilta din
simpla semndturd a avalistului pusd pe fa[a cecului, cu exceptia cazului in care
sernnitura este a trigdtorului.
Men{iunea avalului trebuie sd indice persoana penti-u care este dat. in iipsa
unei indicatii, avalul se consideri dat pentru triigitor2"
Obligafia, avalistului este ia fel cu cea garantatS. Arrgajanrentul siu este
valabil, chiar daci obligatia pe care o garanteazd este nuti pentru orice altd cauza
decit un viciu de forma.
Avalistul eare pl5tegte cecul dob6ndegte toate drepturile rezultAncJ din cec,
impotriva avalizatului gi a celor {inu{i fali de persoana gararitatd3.

5. Plata cecului
5.

i,

Foziria juriclica a trasrdiri

Cecul fiincl un instruinent de platd inieciiata, titlurl nu este supus acceptlrii,

Mentiunea de ,,acceptare" inscrisd pe c-ec se considera nescrisd (art. 4)a.
lntruc0t cecul nu poate fi acceptats, trasul nu are calitatea de debitor r:arnbial.
Fdrd s5-gi asume o obliga{ie de platd abstractS gi autonomi, trasul indeplinegte
numai functia de pl5titor pentru tr,dgdtor9. Cu toate acestea, plata sumei inscrise in
cec nu este periclitat5. Emiterea tiilului implicd existen!a, la tras, a fonclurilrrr
Rdspunderea pentru plata cecului revine trdgdtorului, qi nu trasului. Orice clauza
prin care trdgltorul se exone reazd de aceastd garan[re se considera nescrisa
(art. 12)7.
5.2. Frezentarea si plata

Prin natura sa, cecul este plStibil la veclere, adica la prezentarea tiflului. Orice
menJiune contrari se socoteqte ca fiind nescrisi [art. 28 alin. (1)]8.
Prezentarea cecului la o casd de compensare echivaleazi cu prezentarea la
platd. Cecul prezentat la'platd inaintea zilei indicate ca dati de emitere se va pldti
in ziua prezentdriie.
1

in dreptulrom6n, avalul se di nunrai pe cec.

se vedea: art.26 alin. (4) din Legea uniformd cu privire la cec din ig31 ; art..ZT alin. (3) din
Legeg romdnd asupra ceculuidin 1934.
" A se vedea: arl.27 alin, (3) din Legea uniformd cu privire Ia cec din
1g31; art. ZB alin. (3) din
Legea.rom6ni asupra cecului clin 1g34.
*
in acelagisens, a se vedea art.4 din Legea romdnd asupra ceculuidin 1g34.
" ln dreptulamerican, cecul poate fi acceptat.
" A se vedea O. Capd{in6, B.
$tefdnescu, op. oL, pp. g4 giurm.
i
in acelagisens, a se'vedea art. 13 din
r*p6 cecuruidin 1934.
" ln acelagi sens, a se vedea arl.29 din Legea romdni asupra ceculuidin '1g34,
" Legea romAni asupra cecului din 1934 elimind posibilitatea de postdatare,
intrucdt cecul nu
maieste plitibil dacd prezentarea la platd este inaintea datd de emitere.

'A

L;d.r;;r;e

581

Cecul

Stabilite de lege, termenele de prezentare la platd sunt scurte. Determinarea

lor este in funclie de pozi$a geografici a locului de emitere 9i de plati (art 29)
Cecul emis gi pldtibil in aceeagi fard se prezintd la platl in termen de I zile ''
Ceeul-emi+iniro larei plStibil in alta se prezinti la platd in termen de 20 de
zile sau de 70 de zile, iupa cum tocul de emitere gi de platd sunt situate in aceeaqi
sau in altd par:te a lumiiz. Astfel, cecurile emise intr-un stat din Europa qi pl5tibile
intr-un stat riveran Mediter:anei sunt considerate emise qi plHtibile in acpeaqi parte
,,

a lumii.

Aceste termene se calculeaza din ziua mentionati in cec ca datd a emiterii.

Daci un cec este tras intre doud locuri avAnd calendare diferite, ;ziua emiterii este
inlocgitd cu cea corespondenta a calendarului de la locuf pl5!ii.
in temeiul art. 321 din Legea romind asupra cecului, pr6zentarea unui cec la
platd se poate face in original sau prin trunchiere. Operaliunea trunclrierii produce
aceleagi efecte juridice ca qi prezentarea la plati a cecului original, sub r:r:nditia ca
titlul sa fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.

Pentru efectuarea unei pliti valabile, trasul trebuie sd verifice cerinlele de

form,i ale cecului. Trasul care pl5tegte L;n cec girabii este finut sd examineze

giranlilor.

regurlaritatea qirului cle giruri, nu qi semnStura

Revocarea cecului prociuce efecte nuntai dupd expirarea termenultti de prczentare. Daci cecul nu a fost revocat, trasul poate plSti gi dupi expirarea termenului.
nripa achitarea cecului, trasul poate cere posesorului predarea titlului cu
mentiunea ,,achitat". Posesorul nu poate refitza o platd par{ial5..ln acest caz, trasul
va solicita efectuarea unei men[iLrni pe cec gi eliberarea ulnei chitan{e'
;

.5.1i.

Acfirrnile pentru neplatfr

in situatia in care trasul nu plStegte cecullrezentat in termen util, posesorul

la dispozilie o acliune directd. El poate exercita doar acfiunile de
tilului n*
"i. giranlilor, tr:Sgitorului qi a celorlalli obligali.
regre$ irnpotriva

pentru u**r.itrr*d acliurrllor sale, posesorul trebuie si intocmeasc5 protestul

gi sd avizeze de neplati pe girantul siri $i pe trdgdtor (arl, 40-42)3.
Refuzul de plati se constatfi printr-un act autentic sau .printr-o declaralie a
trasului, scrisa gi rlatatd pe cec, cu ardtarea'zilei prezentiriia. Declaralia constatatoare poate fi dati 9i de o casd de compensare.
protestul sau constatarea echivalenti trebuie indeplinit inainte de expirarea
termenului de prezentare. Daci prezentarea s-a produs ?n ultinia zi a termenului,
protestul sau constatarea echivalenti se face in prima zi lucrdtoare ce urmeazd.
^

I Cecul emis si plltibil in Rominia se prezintd Ia plati, sub sancfiunea pierderii dreptului

de

(1) clin Legea romdn5 asupra

regres impotriva giraniilor gigarantilor, intermen de 15 zile [art-30 alin.

tt*'L''rfl:u',n"',ll;

u,,r.-. lari striina qi plitibitin Rom6nia se prezint5 la platd in termen de 30 de zile,

(2) din Legea ronrdnd
iar claci a fost emis in dfara de Europa, in termen de 70 de zile [art. 30 alin.
asupra cecultli din
',
A se vedea Oi art. 44-46 din Legea romdni asupra cecului din 1934.

19341.

, n"iu=ri totrt rru partial al irnui cec prezentat la platd prin trunchiere se face in formi

electronic5, de

citre institulia de credit pldtitoare'

582

TRnTR-T DE DREPT AL COMERTULUI INIERNAI IONAL

Toate persoanele obligate prin eec surrt finute solidar fafi de posesor. Acesta
poate sf, actioneze impotriva tuturor, individual sau colectiv, fdr5 a fi linui sd
respecte ordinea in care s-au obligat
Posesorul titlului poate cere de la debitorul de regres suma elin cec neplatit},
dob6ncla legalS calculatf de la ziua prezentdrii gi cheituielile aeCesorii. Obligaful de
tegres care a ranibursat cecul poate cere garanlilor sii suma integralS plititd,
dobAnda legalS la suma respeciivS, socotiti din ziua platii gi cheltuielile efectuate
(art. 45 gi art.46)1.
Orice obligat care pl5teqte sunra nientionatl in cec poate sa ceara rerniterea
cecului cu protestul sau constatarea echivalenti gi o dovaelS a achit5rii titlului.
Girantul care a rambursat cecul poate suprima girul sdu gi pe cele ale giranfilor
subse*r:venti.

in conforrnitate

eu art. 53 drn Legea romArrd din 1934, cecul are valoai-e de titlu
executoriu pentru capital qi accesorii. Ccln',rpetenti pentru a investi cecul cu forrnula
executorie este judecatoria" Dr.r;rd prinrirea soma[rei, debitorul poate face opozrfie
la execi;tare
Cecul emis in strdirrdtate are acelagi caracter executor, dacd efectele sale sunt
adrnise gi cle legea locului unde titlul a fost emis
in temeiutl raporlului funciarnental care justifici enriterea cecului, posesorul
poate exercita gi actiune a cauzald Daci posesorul nu are impotriva obligaliior ia
plata cecului actiune cauzall, el va recurge Ia acliunea de imbog5{ire fdri uauz$
(ail. 56 qi art. 57 din Legea romand asupra cecirlui).

6. Prescripfia
Acliunile in regres ale posesorului cecului impotriva Eiranfilor, trdgitorului gi
celorlal{i obli$a{i se prescriu in 6 luni. Acest termen curge cJe Ia data expirarii
termenuluri de prczentare a cecului (art. 52)2.
Ac{iunile In regres a divergilor obliga{i la plata cecnlui, unii irnpotriva celorlal}i,
Fe prescriu in termen de 6 luni, socotit din ziua in care otiligatul a pl5tit titlul sau din
ziua cAnd a fost el insuqi actionat.
intreruperea prescripliei nu produce efecte decAt fatd
cle cel cu privire la care
,
s-a fdcut actul de intrerupere.

7. Formele cecului
:

in prqctica comerlului internafional se utr]izeazamai muite varietaii ale cecuiui.

Dupi continutul lor, principalele forme speciale sunt urmitoarele: cecul barat;
cecul platibtl ,in_cont; cecul netransmisibil; cecul circular; ceeul certificat; cecul
pogtal; cecul de cdlStorie.
' Cecul barat are pe fala titlului doui tinii paralele. Bararea poaie fi generald
sau specialS gi se face de trigdtor,ul sau posesorulcecului (art. 37)3.
1

in acelagi sens, a se vedea art. 48 gi art. 49 din Legea romdnd asupra cecului tiin 1934
" ln acelaqi sens, a se vedea art. 73 din Legea romind as{Jpra ceculuidin 1934.
'A se vedea qi art. 38 alin. (2) Ei (3) din Legea romini asipra cecutuidin 1934.

583

Cecul

Bararea speciald orprinde infe cele doui linii numele unei binci. Cecul cu
barare specialS nu poate fi detit decdt bdncii inscrise intre linii. Dacii banca este
chiar trasul, plata se face numai unui client al sdu. Totuqi, banca desemnat6 poate
recurge pe ntruincasarala afrAbancSBararea generali se poate transforma, prin inscrierea numelui unei binci, in
barare speciatS. Opera$unea inversi nu este insa, admisS, deoarece suprimarea
bar,Hrii sau a denumirii bdnciidesemnate se consideri ca neavenitd
lnstitulia bancari nu poate dobindi un cec barat dec6t de la unul dintre ctienlii
sai ori de la altd banc5. Cecul nu poate fi incasat de bancS in con'tul altor persoane
decAt cele mentionate.
Traslrl sau banca plStitoare ca''e nu respectS dispoziliile legale privind cecul
rispr-rnde cle prejircliciul cauzat, pind Ia concurenta sumei clin titlu [art. 38 alin. {5)]r.
Prin fcrlosirea cecului barat, riscul pierCerii qi al fLrrtului surrt diminuate, intrucAt
titlitl nu pcate fi incasat decAt de o persoarrd determinatS. Rokll cecului se mai
invedereazi Ei prin creditarea contului clientuiui, fiind un instrument de platd
scriptic2.

. Cecr:! ptitibil in cont cuprir:cle pe fala titlului menliunea transversalS ,,de plStit
in cont" sau altd expresie echivalentd. Prin inserarea unei asernenea mentiuni,
tragatorul sau posesorul titlului intezice plata in'nurnerar a cecului (art. 39)3.
in aceastd situatie, trasul va efectr:a numai o decontare prin.inscrisuri (creclit in
cont, virament sau compensatie). Decontarea pr:in inscrisuri echivaleazi cu plata,
Supri"imarea mentiunii de platri in eont se considerfi ca neavenitd
Trasul care nu respectd dispozitiile mentionate va rispunde de prejucliciu pfrnd
la coneurenfa sumei din
" Cecu! netransmisibil poate fi plStit numai primitorutui ori, la cererea acestuia,
si fie cr"eclitat in contul sdu curent, Clauza ,,netransmisibil" se pune de cdtre banc5,
Ia cererea clientuluia
Prirnitorul nu poate gira cecul decdt in favoarea unei bdnci pentru incasare.
Banba nLr il poate gira mai departe.
$tergerea clauzei de netransmisibilitate se considerd ca neavenit5.
Cecul circular este un titlu de credit la, ordin. Titlul se emite c.le o banci
autorizatfr pentru sr:mele ce Ie are cJisponibile de Ia primitorii cecurilor'. Emitentul
promite rreconditionat de a plati Ia vedere o suml de bani determinatd posesorului

cec.

'

titlulLris

in drepturl italian gi elvelian, cecul circular nu poate fi la purtStor. Titlul trebuie

si indice in text denumirea de cec circular gi numele beneficiarului.
" Cer:ul certificat con{ine semnitura trasului,pe fala titlului. Semndtura trasult"ti
are semnificalia de a garanta proviziunea, rnenlindnd acoperirea la dispozilia
posesorului cecului pfrnd la expirarea termenului de prescriplie.
1

in acelagisens, a se vedea art.3$alin. (5)din Legea romdni asupra cecult.tidin 1934.

'A se vedea gi: T.R. Popescu, op. cit., p. 337; L Macovei, op. cit., vol. ll, p. 230.
3
in acelaqi sens, a se vedea art. 40 din Legea romind asupra' cecului din 1934.
o
A se vedea Ei art. 41 din Legea rom6n5 asupra ceculttidin 1934.
u
A se vedea qi art. 79-83 din Legea rorndnd asupra cecului din 1934.

Tnntnr

DE DREpr AL coMERTULUT TNTERNA"I ToNAL

" Cecul pogtal se utilizeazi in localitdfile in care nu exist5 sucursale gi agenlii ale
bincilor de depozit. Oficiile pogtale au servicii bancare ce onoreazd cecurile pu:gtale
la purtitor. Acoperirea acestor cecuri se afli la administra{ia central5 a pogtei.

'

Cecul de cilStorie este un titlu de credit Ia ordin prin care traEdtoi'ul

condifioneazd platade existenta pe inscris, iR msmentul prezentar.ii, a unei a doua

semnituri la fel cu a benefieiaruluil.
Cecul, de cdl5torie se alilizeazit pentru cheltuielile unui voiaj in str5initate2.
Clientul primegte din partea bdncii titluri imprimate care exprima valori fixe, ln cifre
rotunde.
"Iextul
titlului este format dintr-.u.n talon qi cecul propriu-zis. Titlul cupirinde
ordinul dat de tlancd agentilor sau core$pondentilor sdi cle a plSti suma mentionati
clientirltti calitor, a ciruri senrnaturi se af1;d pe talon.
l-a data prezentirii pentrur plata, in diferite localitdfi din sti-dinatate, beneficiarul
semneaz5 incd o datd pe cec. Pldtitorul cecului verificd identitatea posesoruh-ri prin
compararea celor doud semnaturi, dupa care achita suma inclicatd in titlir.

8" Pluralitatetr exemplarelor

Cecul emis intr-un stat gi phitibil Tn alt stat sau intr-o parte de peste mare a
aceluiagi stat, cu exceptia cecului la purtd-tor, poate fi tras tn mai multe exemplare
identice. Aceste ex"emplare trebuie sI confind, in insugi textul titlului, un nurRar cle
orcline. in absenla numerotdrii, fiecare'exemplar se consirlerd ca un cec ciistinct
(art. 49)3.
Plata fdcutd pe unul ,Cintre exemplare este liberatorie pentru bancd.

transmis exemplarele la tjiferite persoane este obligat in

temeiul fiecdrui exenrplar ce-i poartd sernndtura gi care nu i-a fost restituit. Aceeagi
obliga[ie revine gi giranlilor subsecven{i.,

Girantul care

9. Arnortizarea

in caz de pierdere, sustragere saL,r distrugere a cecului, posesorul va recurge

la amortizarea titlului. Procedura de anulare gi inlocuire a cecului este siniilard eu
cea stabiliti .pentru cambie4, Totugi, posesorul nu poate solicita r.rn duplicat, ci
nurnai plata sumei specificate in titlu (art. 67-70 din Legea romfini asupra cecului).
Daci titlul este netransmisibil, posesorul nu este indrituit sd ceari anularea
cecului. in schimb, el poate solieita inlocuirea cecului printr-un duplieat (art. 7'l din
Legea romdrii asupra cecului).

It
' A se vedea gi aft. 42din l-egea romAni asupra cecului

din 1g34.
Acest titlu este denurnit gicec turistic, travellefs checl<3
in acelaqi sens, a se vedia art. 64 din Legea romini asupm ceq.riuidin 1934.
'A se vedea supra, Capitolul l, pct. 15.

'

I
I

Titlul

VIX

ruHOm,&[-tTATI DE PLATA INTERTqATilONALE

CONS

l.

/-^^i
Capitolul I

IDERAIII

ENERATE AS UI}ITA MO MAII TATTI,OH

DE PTATA

I\trotitrne, fonne

Modalit5lile de platd in relaliile internalionale constituie totalitatea mecanismelor prin care se transmite de la imporlator la e>lpoftator cr:ntravaloarea mdrfurilor
livrate, serviciilor prestate sau lucrdrilor executate.
in conformitate cu dinanrica relaiiilor de comer[ international, modalitalile rie
platd sunt determinate cle raporturile dintre pirti, diversitaiea schimburilor, situatia
ecotionricd gi politici generald. t\flodalitilile de platd se stabilesc prin acorduri
interguvernamentale gi contracte de comer!
Amploarea schimbr.irilor economice a impus diversificarea tehnicilor de platfi qi
perfecfionarea rTlecanismelor ele transmitere a mesajelor. Plalile prin monedi in
cont sunt insolite de folosirea cdrtilor bancare qi informatizarea sistemelor cle

internationall.

decontare

Ivlodalitiitile cle platd care se practicd in comertul internalional pot prezenta

rrrm#tr:arele forme:

- pl5!i efective sau

se

realizeazd prin remiterea directd sau

prin intermediul unei bdrrci, consecutiv livrflrii nrirfurilor;
- plAli documentare, care se efectueazfr de catre banc5, dupd un anumit timp
de la livrare, numai contra unoi documente prezentate de beneficiar;
- pleli prin compensatie, care constau in sehimbul rxarfE contra marf6.
in transporturile internationale de mirfuri, tehnicile de decontare utilizate in
principal sunt acreditivul documentar, incaso documentar qi ordinul de plat5.
?n numerar, care

i'

Schirnburrile economice qi relaiiile de pl5!i sunt reglementate prin intelegeri

intervenite intre state. Voinla pdr{ilor se concretizeazf in acorduri qi convenlii
internalionale, care pot fi hilaterale sau multilateralez.

A se vedea: C.C. Kiritescu, Retaliile ualutar-financiare intentationale, Ed. $tiinfificd 9i Enciclryedic6,

Bucuregt!, 1978, pp. 127 Si urm.; l. Macovei, Drcptulcomertulttiintema{bnal, Ed. Juninrea, laqi, 1980,
pp.3G3qi urm.; M. NegruE, Plilti Si garanlii intemafionale, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bt.tctrregti,2006,
ee 6'?$lu::'lvedea:
D.-Al. Sitaru , Dreptul comefiuluiintema{ional, Paftea gtenerald,Ed. Universul Juridic,
Bucureqti, 2008, pp. 123 qi urm.; l. ltilacovei, Dreptul comeftului intema{ional, vol. l, Ed. C"H. Beck,
Bucureqti, 2006, pp. 39 Eiurm.

TRnrnr DE DREPT AL coMERTULUI INTERNAI'IoNAL

588

Rela{iile de pli{i se po! reglementa irnpi"euna cu schimburile de mdrfr"rri. Forma

obiqnuit5'a tntelegerilor unitare o constituie acordul comercial 9i de pliti. in anuinite
situ-a1ii, inlelegerile pot fi qi distincte. Pentru reglementarea relatiilor financiare
decuigan,j Oin opera{iunile de come( internalional se inclreie acorduri speciale de
pla{i

'in

cadrul acordurilor interstatale, derularea schiniburilor gi a pl5[ilor sP realizeazd pe baza contractelor de come( internalional. Obligaliile asumate de p5(i
incurnbi gi o componentd'valutar-financiar5. Prin clauzele inserate in contract se
v0r preciza mijlocul de plat5, modalitatea tle decontare, schenta de plat5,

garantarea incJeplinirii obligaliilor.

in procesul de elabo raie a unor reglementdri uniforme in materle, care si
faciliteze tranzacfiile economice, un rol important revine Camerei de Corrielr!
lnternalionale din'Paris. Pe baza practiciior bancare, Camera a uniformizat regurlile
aplicabile in domeniul pldlilor internalionale.
Diritre clocumentele elaborat* sLrb auspiciile Carnerei de Come( Internalir:rrale
clin Paris se disting urmatoarele. Reguli qi uzanle uniforme privind acreditirrele
clecumentai'e *. Publicafia ICC nr. 6tJ0 din 2007; RegLrli uniforme- pentru incaso
*
Publica{ia ICC nr. 522 din '1995; Reguli uniforme pentru garan{iile contractuale
Priblica[ia ICC nr.325 din 1993; Reguli unifornie pr:ivind garanliile la serere *
Purblicafia ICC nr. 458 din
Aceste reguli au ul'l caracter facultativ, aplicarea lor: fiind lSsatd la aprecierea
p5(ifu:r. Din riomentul in care au fost insd acceptate, prin inclurlerea lor in
contract, regulile devin ohligatorii pentru toli par,ticipanJii la operafiune.
Un cadru favorabil pentru elal:orarea unor reglemetrtdri interna[ionale, este
oferit gi de Comisia |.la{iunilor: uniter pentru Dreptul Cornercial lnterna[ional
(UNCITRAL sau CNLJDCI). in rnateria rnodalitdfilor irrternalionale. de plat5,, sub
egida UNCI-IRAL, a fost elabor:ati Conven{ia Na{iunilor Unite pr:ivind -garan}iile
independente gi acreditivurl stand-by, incheiatd la New York, la 11 decembrie 1995.
bonvenlia rle la lrlew York a ilrtrat in vigoare la 1 ianuarie 2000. in prezent,
pdrfi la Conventie sunt 5 statel.

1995.

Romdnia nu este parte la Convenfia de la New York din 1995-

Capitolul II

ACREDITM]L DOCUMENTAR

I"

Nofiune, caractere, avantaje

Acreditivul documentar este un angaiament irevocabil, asumat de banca

importatorului, la cererea unui client, de a pldti exportatorului o sumf; de bani
contra prezentdrii anurnitor documentel
Banca ernitentS se r:blig5, potrirrit instructiunilor primite de Ia clieniul sdu, de a
"

cj prezentare

conformS. [Joeumentele solicitate trebuie prezentate cu

respectarea termenelor gi condiliilor creditului, dispozifiilor normeior uniforme .1i
prar:ticilor uniforme hancare internalionale. Documentele prezentate sunt onorate
cje cfrtre bancd prin plata la vedere, prin efectuarea pla{ii la un alt termen sau prin
acceptarea unei cambii @rt..2 din Regulile qi Uzantele Uniforme 600).
Pdr{ile implicate in derularea unui acreditiv documentar sunt urnndtoarele:
- inrportatorul, debitorul, clientul bHncii; aplicantr-rl sau ordotratorul, care iniliazd
desclriderea acreditivr.rlui documentar, prin instructiunile date bincii sale de a
efectua plata in anumite condilii;
- exportatorul, creditorul sau beneficiarul acreditivului docunrentar, care incaseazi suina convenitd cu respectarea condiliilor: de termene lpi docurnente;
banca emitentd sau ordonatoare, care ernite acreditivul gi iqi asumi
angajamentul de plati in favoarea exportatorului;
- banca corespondenti sau internrediarS, care transntite beneficiarului textul

0n0ra

acreclitivuiui docuntentar.
Angqlamentul de platS asumat de banca enritenti se poate realiza direct sau
inclirect. in nrod corespunzitor, banca enritentd efectue azit plata, fiind qi banci
plHtitr:are, sau desemneazi o altii banci sd pldteascd sttma stabilitd in acreditiv.
in funclie de modul de onorare a docLrmentelor, banca desemnati poate fi:
banc5 notiflcatoare sau bancd avizatoare, care comunic5 exportatorului deschiderea acreditivului docun:entar gi transmite bdncii pldtitoare documentele primite
de la beneficiar; banca plStitoare, care se poate situa in {ara exportatorului sau
plSteascd exportatorului clocumentele preintr-o !ard ter!5, fiind autorizatd
zentate; banca trasi sau acceptantS, care accepti cambiile primite impreuni cu
docrimentele;urmAnd s6 le achite lrscadenti beneficiarului; banca negociatoare;

si

in aceastfi materie, a se ve&a: R. Rodidre,, J-L. Rives-Lange, Droit bancaire, Ed.

Dalloz,

Paris, 1g73 , pp.407 gi urm.; J.-M. Jacquet, Ph. Delebecque, Droit du commerce intemational, 3* 6d.,
Ed. Dalloz, Paris, 2002, pp, 238 qi urm.; C.C. Kiritpscu, q. cit., pp. 135 qi urm.;T.R. Popescu, Dreptul
comerlrfii intema{ional, ed. a 2-a, Erl. Didacticd gi Pedagcq$ci, Bu'curegti, 1983, pp. 286 qi urm.;
l. Macovei, op. cit., 1980, pp. 363 gi urm.; O. Cdpafini, B. $teftiresor, Tntat de drept al comeftului
intema{ional, vol. ll, Partea speciald, Ed. Academiei RomfoE" Bt}qreqti. 1987, pp. 282 qi urm.;
M. NegruE, oD. cit., pp. 43 qi urm.

590

TRnTnT DE DREPT AL CoMERTULUI INTERNATIONAL

care, in eazul unei cambii trase asupra bSncii emltente, va achita documentele
preluate de la exportator; banca confirnratoare, eare adaugd propriurl ei angajament
de platd la cel asumat de banca emitentd''
Principalele caracteristici ale acreditivului clocumentar, ca tehnici de platd
internationalS, constau in urmatoarele:
- inCepenr-1en{a de rela(ia contractualS de bazd, acreditivul fiind o tranzac}ie
diferitd de vAnzare sau orice altd inlelegere pe care se poate baza (art 4) ';
- formalismul opera{iunii, bdncile ocupAndu-se de documente, gi nu de mdrfuri,
servicii sau de indeplinirea serviciilor la car:e se face referire (art. 5);
- ferrnitatea angajamentului barrcar, banca fiind obligati irevocabil sd onoreze
acreditivui in conforrnitate cu instructiuniie ordonatorului (art. 7 +i art. B);
- adaptabilitatea operaliunii, texturl acreditivului putAnd cuprincle clauze adecviete
unor situafii diversificate (art. 1).
Hcreditivul doc;umentar coristituie un nrijloc de garran{ie gi de coiitrol reciproc, t:
plata con<lrlionatd. Utilizarea acreditivului ciocumJntar btuia pdrlilor urnrSioarele
avantaje: certitLrdinea impodaturului cd piata se va etectua in terrnenele r;i condiliile
stabilite in acreditiv, marfa fiind efectiv expediata; sigurarrta exportatorului cd va
incasa contravaloarea nrdr-fii livrate, fdrd sd depindS cie posibilitdlile cle plafi ale
beneficiarr-rlui,

2. I-{atura

juridicil

AcrecJitivui c{ocumetrtar este un titlu bancar. Conform instrucfiunilor primite de la

ordonator, banca emitenti igi asumd un angajament de plati
favoarea
beneficiarului.
Prin prisma per:soanelor care intervi,n, acreditivul documentar apare ca o
dispozifie sau o promisiune de plat5. lmportatorul emite dispozilia de platd pe bazia
creditului acordat de bancS.sau a unui depozit proprir:, La rAndul lui, exportatorul
este acre_clitat, in anumite conditii, pe lfrnga banca emitenta, putAnd beneficia qi de
'
un
:

avans'.

'

in literatura de specialitate, explicarea mecanismului acreditivului este controversat53. Pentru determinarea naturii raporturilor juridice dintre pdr'li s-a apelat la
instituliile mandatului, caufiunii, stipulaliei pentru altul, delega{iei irrrperfecte sau
cambiei..

Efectele acreditivului documentar nu pot fi expticate, in mocl satisficdtor, prin

intermediul altor institu{ii. Dreptul beneficiarului impotriva bdncii emitente este
direct gi autonom fa[d de celelalte raporturi dintre peti. Banca emiteirti nu poate
opune beneficiarului excepliile decurgAnd din raportul fundamental sau din
1

Articolele menfionate; fdrd nicio altd precieare, se referS la Regulile gi uzan[ele unifonne privinci
- Publicatia ICC rrr, 600 din 2007.
se vedea: P: Goreniuc,'Relafiite de pliili cu strtindtafea, Ed. gtiinfiflcS, Bucureqti, 1971,
pp. 195 gi urm.; M.Gh.A. lmireanu, lnstrurnente gi rnodalitd{i de platd in schimbuile econotnice
intemplionale, Ed. Scrisul RomAnesc, Craiova, 1982,'pp. 130 gi urm.
o
A se vedea: C. Gavalda, J. Stoufflel, Droit de la barque, Paris, 1974, pp. 368 qi urm.;
R. Rodiere, J.-L. Rives-Lange, op. cit., p.415; T.R. Fopescu, op.cil, pp- 288 giurm.
acretJitivele documeniare

'A

II
I
-

l
:

i
II
I

in

il
fl

AcreditivuI documentar

59{

raporturile pri'rind desctrklerea acreditivului documentar. Datoritd trdsdturilor sale

specifice, acreditivul documentar constituie o institutie proprie gi distinctd.
3. Deschiderea acreditirmlui documentar
Deschlclerea acreditivului documentar implici mai multe opera{iuni.succesive
intreprinse de cdtre pe(i'.
. Un acord intre importator exportator
Si
Prin contractul de comert international, pdrtile stabilesc ca modalitate de plat5
acreclitivul documentar. in baza intelegerii iniervenite, importatorul se obligi sd rdea
ordin bfrncii sale si deschidd un acreditiv docurneritar in favoarea exportatorului,
conform unor docutnente care cJovedesc expedierea m5rfii. Deschiclerea acreditivttlt-ti dr:curnentar reprezintd o obligatie esentialS, care, in caz cle nerespectare,
permite expr:rtatorului sa ceari desfiintarea contractului cu claune-interese.
, A aonventie intre importator gi banca
^,
lntre banci gi importator se incheie un contract irttuitu personae, Potrivit
stipula{iilor contractuale, banca se obligi si punai la dispr:zitia clientului un creclit,
iar importatorul sd pl5teascd dobAnda stabititi gi cornisioanele.
" Or"dinul de deschidere a acreditivului dacumentar
Ordinul de deschidere a acrer1itivutt-ti documentar constd intr-un inscris, prin
,

care importatorul soliciti bincii sale si-gi asuftre angajamentul de plat# in

favoarea exportatorului, Cererea impontatorului se poate realiza sub forma unei
sinrple scrisori ori prin completarea unui formular tipizat. in cuprinsul orclinului
trebuie mentionate in mod clar gi complet, fiuit cletalii excesive, conditiile cle
termene qi clocumente ale acreclitivului

ptin.iprrui.

documentar.

'

.r-*Ltt-;il-il;;iri J. prrli *unt urnrdtoarele: forma acrediti-

vului clocr-tmentar; modalitatea de ingtiintare a deschiderii acreditivului clocunrentar;

mentionarea bdncii beneficiarului; denumirea firmei gi sediul exportatorului;
valoarea 9i moneda ?n care se face plata; durata valabilit#lii gi data expiririi acre,
ditivului documentar; documentek: pe care trebuie sd le prezinte exportatorul
pentru efectuarea pl5!ii; titlurile reprezentative ale m5r-furilor; valoarea rnininrd de
asigurare; aclresa pentru notificare; data expedierii; condiliile de livrare; descrierea

mirfurilor; livrdr:ile parliale

gi transbordd'rile; contul clebitorului; semnitura

importatorului, Documentul se transmite blncii exportatorului.

. Notificarea deschiclerii acreditivului documentar
Banca exportatorului notifici beneficiarului deschiderea acreditirrului documentar gi ii trimite originalul sau copia docurnentului. C aii5 copie se pi'edi
importatorului.
, C o nfi rmare a desc h i d erii a cred itivu l u i d oc u m e ntar
La solicitarea bdncii importatorului sau pe baza mandatului acesteia, banca
exportatorutui confirmd deschiderea acrediiivului documentar. Prin confirmare,
t

A, se vedea: L Macovei, Dreptulcomertului intemational,.vol. ll, Ed. C.H. Beck, Bucuregti, 2009,
pp. 239 qi urm.; M. Faghi, Acreditivul documentar
modalifate &- platd bancart inbmationald,
Ed. Wolters Klu*er. Bucureqti, 2007, pp. 143 si urm.

592

TRnrRr DE DREpr AL coMERTULUI

TNTERNA'I-IoNAL

Lranca exportatorului igi asumd un angajament de platd, personal gi direct, aldturi

de banca importatorului, dacd banca enritentd prezinta deplind incredere.
verific;area acreditivului documentar de catre expcrtatar

'

Dupd primirea acreditivului

'Jocumentar, exportatorui trebuie sa verifice claci
men{iuryile inserate in document concordd cu prevederile cogtractului de baz5. in
situatja unor neconcordante, exportatorul va cere inrporlitorului sd efectueze
modificd rile necesare.

Acreditivrtl documentar nu implici o acceptar eXprcsa 0e ;dtre exportator.

Prin prezetttarea doc;umentelor bdncii coresponclente sarr bancii emitente, acreditivul docurnentar se consideri acceptat tacit.
4. Utilizarea acretlitivului clocurnentar
Docurnerrtele care confirnid livrarea rndr"fii in :er,r*i.,,, :;r conciitiile acreditivuiui
clocurnentar se depun la banca exportatorului. AcreciitivLll cietcumeritar fiinci
independent cle contractul rje baza, cjocumentele trebuie sa fie prezentate iniegral
gi sd corespr-ilrclai celor indicate in angajament. Conform nle{tanismelor
acreclitivllui
documentar qi practicii bancare internationale , clatele dintr-un anuniit rlocurnent pot
sd nu fle identice cu datele clin celelalte acte. Cu toate aeestea, datele continute in
'
docurnente nu pot fi contraclictorii [art. 14 lit.
Pentru plata unui acreditiv documentar sunt necesare r-trmdtoarele docunrente:
factur'a; eonosanientul ntaritim, scrisoarea de transport aerian uru *.nro;;;;
trdsuri feroviar'fr ori rutierd; certificatur sau poiita je asigura,-r; uii*
cum ar fi cerlificatul de origine, lista cle colete, certificatLil Ce talitrte, certificatui
fitosanitar, certificatul veterlrrar, certificatul cle germinalie, ri:rtiiii;*i,.ri Je greutette,
'
specificafiile tehnice, buletinul de
Banca trebuie
analizeze prezentarea docurnen.,irr neliirrJ a verifica
aparen{a de conformitate. Pentru a stabili in ce mlsurd contlnutul rrocumentelor
este conform cerin{elor acreciitivului clocumentar, banca are i; ur:ritr:;.iiip et perioacld
de maximutrn 5 zile lucrdtoare,dupa ziua prezentirii. Perioada rn*niruriaitd nr.t poate
fi scuriati sau afectatd ele apari{ia la data prezentdrii sarr ulte;ici ,11,*rteia a unui
terrnen de scadenfi ori a unei ultime clate pentru prezentare
[ait. 14lit. *) ,gi b)].
La limita perioadei cle 5 zile, se efectueazi plata citi"e ex#,;rtatir,,r-. plata surrrei
se poate face pfln creditarea contului exporiatoruluri, prirr ai;crr.imi-.;i;r unr;j cretjit cu
plata amdnati sau prin acceptarea cambiei, care va fi incasatj i* scarjenta
sau
--{

d)].

Jil;,;,

si

analizel.

'

scontatilaobancd.
in situa[ia

;;

un_or discrepan{e

ale documentelor, banco 1;,.,r*iu ,r.i;.;s,-1, irorarea

saq negocierea. Beneficiarul va fi infor,mat printr-o nctificare ui,; :a ii*sp;"* refLrzul
b51cf gliladvertenlele ot:servate, Documentele se pistreaza :ie ,-;aii.e bancfi,
i:are
i
agteaptd instructiunile necesare de ia beneficiar. in moc rrrr
hr+,,-: ire
urmdtoarele alternative: si pdstreze documentele pdni pri:,,:.=-i*,ju i,= .:,,;,,.,i?i,rt cl
'retilrnea.i.i
declarafie .de renuntare la invocarea discrepan{elor;
,i,.rr',-.1,f:jr r?le

;.,

A se veclea: C.C. Kirilescu, op. cif., pp. 142 qi

J.-M. Jacquet, Ph. Delebecque , op. cit., pp.244 qi urm.

urm.;

M. Ne.:

,,-:

Acreditivul docunrcnh

593

exportatorului; ac$oneazi in mnformitate cu ordinele primite anterior de la beneficiar (art. 16).

DupE efectuarea plEfi, documentele se transmit bdncii emitente. O noud
verificare a documentelor se faee de banca emitentS, care va rambursa suma
bincii pldtitoare. in cazul unor documente neconforrne cu acreclitiv!|, banca refuzd
rambursarea banilor.
Banca emitentl remite documentele importatorului gi prinregte suma pl5titd.
lmportatorul analizeazd concordanta documentelor cu instrucliunile clate la
deschiderea acreditivului documentar. Pentru a primi marfa, importatorul predS
documentele de transport ciriugului.
5. Formele acreditivului documentar

Acreditivele documentare prezinta mai multe forme de baza. Prirrcipalele

criterii in gruparea acreditivelor documentare sunt urmdtoarele: natura'angaja.
mentului; domicilierea; moclul cle platS; cjestinalia utilizdriil
. in func{ie de natrrra, caracterul, fermitatea sau garan!ia lor, acreditivele
documenhire sunt de patru feluri: acreditive revocabile; acr:edltive irevocabile;
acreditive irevocahile neconfirn-.'ate; acreditive irevocabile confirrnate.
+ Acreditivele documentare revocabile pot fi modificate sau anulate oricsnd, in
caclrul perioaclei de valabilitate.
tVloclificarea saLi anularea acreclitivului revocabil nu este condifionatri

de avi-

zarca prealabil5, a beneficiarr-rlui, Banca ordonatoare are numai obligalia de a

ramhursa sumele care au fost pldtite, acceptate salr negociate inainte de printirea
avizr.rlui.

in practicii, acreditivul revocabil se folosegte rar, in cazurile in care beneficiarul

are incredere in orcJonator. Datoriti riscurilor pe care le prezintS, utilizarea acreditivului revocabil este evitatd sau interzis52.
'+
Acreditivele documentare irevocabile nu pot ii nrodificate sau anulate decAt
cu acordr-rl tuturor p5(ilor interesate
Acreclitivr-rl irevocabil reprezintd un angajament ferm al bdncii emitente" Dupi
modul de urtilizare a creditului, banca emitent5 are obliga{ia de a pl5ti sau de a face
, .._ .,
si se pldteascd suma plevfrzuti, de a accepta cambii Si de a cumpira ori negocia.
eambii trase de beneficiar.
in misura in care condiliile stabilite au fost respectate de beneficiar, acreditivul
irevocabil constituie o garanlie a efectudrii plalii.
Acreditivele documentare irevocabile neconfirmate se deschid de banca
emitenlS-beneficiarulfiind avizat prin intermedluLunelalte b5nci, care nu:qlasumd
i

niciun angajament.

'

A se vedea: P. Goreniuc,. op, cif', pp. 201 qi urm.; C.C. Kiritescu, op. cit., pp. 138;

T.R. Popescu, op- cit., p.287: l. Maco','ei, op. cit., vo[. ll, pp. 241 9i urm.; M. Negrug, op. cit-, pp' 52 qi
urm.

Regulile gi Uzanlele Uniforme 600 nu mai retin fcrma acreditirului documentar revocabil. ln
absenta unei preciziri exprese, se cnnsiderd cd acreditivul documenlar ete kevocabil.

594

IUrAr

DggLEpr AL coMERiulqt

TNTERNATIoNAL

lntrucat
lntrucAt

nu confirmd acreditivut,, banca desenrnard

ac{ion eazd;;;;
obligafie. Raportul juridic
olruiruet. iniru uan., enritenrd
il:;:frlfl,.nicio

r.

+ Acreditivele documentare irevocabile

confirnrate se deschid de
emitentd, fiind confirmate
de cdtre banca noiiti.rtorrr.

si

hranca

Aer-editivul documentar se confirmi

nu are incredere in
banca ordonatoai-e. Pi-in confirmare, nan.a
exportat,rrului sau o altS
srrs vc{r
bancS
rucr rtr
se
angaieaz5, in moci fernr gi indeperident,
ataiuri ,le banca emitentd.l
tntre cere cjoua bdnci se creeazd
,;;
Hr., docurnentere
o-nericiar nu sunt onorare,
uo prdti in rocur

;;;';;nlfl.irrrr

;;j;ffi;;H.'

br,;#;;rri*rtral

il-ri;Tffi.n

Pentru incrasarea contravalorii rrrirfii,

acreditivur
I Err documentar
vvvur I rL'r rr'or irevocabil ci:iitirmat oferd exportatorului o garantie in plus.
" Dupd domic:ilierea lor, acreditiveL documentare pot fi. acrecJitive
clocumentare don'riciliate in
[ara irnportatorului; acreditive oo.liriuntare clorniciliate in
fara exportatorului; acrerJitirre docunientare clomicirirte intr-o jrra'il4e
+ Acreditivele documentare domiciliatL tri; *rp.nr,l"*ul o*nnit exportatorului sa inoaseze contravaloarea
orpa primirea docurnentelcr r,e
catre kranca emitentd gi verificarea
lor:
Datoritfr r:ircr-titului documentelor, beneficiarul
acreditivLrlui docurnentar va
incasa banii cu intdrziere. El poate
evita dezavantajul intdrzierii, prin negocierea
canrbiei trasd asupra importatorului.

il;ii ;r;ii

AcrecJitivele documentare tJomiciliate

?n tara exportatorului asigu.ii
beneficiarului it'rcasarea promptd a sumei
rtln,riL iu pr*=untarea gi verificarea rJe ciitre
banca emiienti a dccumentelor prescrise.
Plata acreditivului docurnentar se
face ta vedere. spezele gi comisioanele
bancare sunt in sarcina importatorului.
+ Acreclitivele rjocumentrt. Joniiciliate intr-o
-1aia'sa, fard terfd se notific, sau se
coniirrnd beneiiciarului de o bancd
plata fiind efectuatd de banca
emitentd.

J,

in

situatia

in care se evit5 donricilierea in

!ara exportatorului, acreditivul

docutmentar'poate fi rleschi, inino
terfd naca nu existd o altri intelegere,
spezete gi comisioanete bancare uo,. larri
'
fi ,rportIt.
' findnd seama de modul cle platd, acreditivei.
pot fi cu prata ra
veder-e, cu prata amdnatd, cu prata
prin.accepirr"li cu prata prin negociere.
Acreditivele documentare cu plata
la vecllre presupun plata imediat5 a
contravalor ii documentetor,
in momentul prezentdrii lor ol, .aii. exportator
la
banca plStitoar:e' Men{iunea
,,plata la vedeie" ,u'lnru, eazdin textul
acreditivirlui
docurnentar, iar controiur document"ro,,lri'Jr".*r,
in s_T zire.
* Acreditivele docuntentare cu plata
#.#;mplicd plata documentelor la o
datd ulterioard, precizatd in textul
documenilui prata ra termen se efeciu
eazd
int'e 30 9i 60 de zile, grpa pr"r"ntrr*,
ra
bancd. lmportator:ul fiind
in posesia docutne.ntelor:, ur. poiibilitatea
,a ,iolr. marfa inainte s5 o pldteascd.
lui, exportatorulface o vAnzare p".r"Jit-v6nd
siguranfa cd va fi pldtit ta

ffiil;il;.'"

"

;ffi;;iare

;ilffiteror

[il*|r,

Acreditivul docurrenfu

595

+ Acreditivele docunrentare cu plata 'prin acceptare se folosesc in

cazul
exporturilor pe credit- Vdnzarea pe credit acordd importatorului un termen de plat5.
lmpreunl cu documenteb, exportatorul prezintd bincii una sau mai multe
cambii, trase aguua Danqj nrenllonate in cuprinsul, acreclitivului documentar.
Banca accepti cambia, dupd care o restituie exportatorului.
Pentru a obfine plata, exportatorut poate la scaden{d sd prezinte cambia bjncii
acceptante. . Dacd vrea
dispund de bani inainte de scadenld, el .va sconta
cambia la o institutie bancari.Vdnzarea pe credit devine astfel o vdnzare cu plata
la vedere.
+ Acreditivele documentare cu plata prin negociere permit exportatorului sd
tragd o carnbie asupra bdncii emitente. Locul pl5{ii fiind ?ntotdeauna in strSinitate,
o alti bancd poate fi autorizati sd negocieze documentele. Banca negociatoare
cumpdri clocumerrtele qi le transmite bSncii emiterrtel.
" AvAnd in vedere destinatia utilizdrii, aereditivele docurnentare prezinta urmatoarele tipr.rri: acreclitivul docurnrentar transferabil; acreditivul document ar revolving',
acreditivul docunrentar cu clauzd rogie; acreditivul docurnentar cle conrpensatie;
acreditivul documentar subsidiar; acreditivul documentar cesionat.
0 Acreditivul documentar transferabil permite exportatorului s5 transfere, in
totalitate sau parJial, drepturile sale unui alt beneficiar (art. 3B). Exportatorul sau
primul beneficiar are rolul unui intermediar2.
Prin Acreclitivul documentar transferabil, afacerile unei firme nu angajeazi
propriile sale fonduri, iar,diver:sificarea operatiunilor Ju .xport nu uut. lilitrt;
specificul activititii.
Peniru a fi utilizabil, acrecJitivul trebuie si conlini precizarea clari cI este
transferabil. Creditul transferabit este disponibil cje ia o banci de transfer la cel
de-al cloilea beneficiar. Banca ernitenti poate fi o banc5 cle transfer.
Beneficiarul principal trebuie sri ob[ind acordul bSrrcii prin care urmeaz5 si
efectueze transferul. Banca transferatoarb se obligi nunrai in limita qi moclul in care
a consimtit expres o asemenea operatiune. [n absenfa unei alte prevederi, comisioanele^gi spezele bancare pentru transfer sr-rnt suportate cle beneficiarul principal.
ln [:aza acreditivului documentar transferabil, beneficiarul secundar expe diazd
marfa importatorului. DupS expecjiere, beneficiarul prezintS docurnentele bdncii

si

;-

confirmat acreditivul documentar gi incaseazd plata. Documentele se

transmit la banca transferatoare, care va debita contul beneficiarului principal cu
suma pl5tit5. Beneficiarulprincipalpredi propria sa facturd bincii transferatoare, in
schimtlul facturii intocmite de beneficiarul secundar. lrnpreund cu celelalte
documente,.factura beneficiarutui principal se predi bdncii'importatorului.
Documentele acreditivului transferat trebuie si permit5 plata aereditivului
original: in mod necesar, acreditivul transferabil va fi deschis in termenii qi conditiile
speeifleate irtaereditivuLde baza; cH urmstoarele excepJii. vatoareaacreditivului-gi
pretul unitar al mirfii pot fi micqorate, iar data la care expird valabilitabb
acreditivutui, ultima datd de prezentare a documentetor gi perioada de livrare a
care

m5rfii pot firscurtate.

g

r"

infn, Capitotul lll, pcl 1.

gi S. Gaftoniuc, bractici hancare intemationale, Ed- EconomicS, Bucureqti, 1gg5,
vedea
se
'A
pp. 87 Eittrm.
1

vedea

596

Tnnrnr

DE DREpr AL coMERIuLUt INTERNATIoNAL

in cazul in care nu existi alti prevedere, acreditivul poate fl transferat o

sjngurS dati. Benefieiarul seeundar riu poate transfera acreditivul
in co,itinuare
citre utr beneflclar ter[ Totugi, retransferi .ati* primul beneficiar nLi este interzis.
Daci primul beneficiar procurd marfa de la mai mu[i furnizori, in acreclitivul

original poate flgura menfiunea ,,livrdri partiale permise". in mdsura

ln care nu se
depdgegte suma totalS a acreditivului, fraciiunile echivalent"
urioii. iirrill;r';;i;
transferate separai. Ele vor fi considerate ca fiind un singur
trrnrt
\
Primul'beneficiar are posibilitatea si indice faptul cla beneflciar.ul
secundar sd
realizeze onorarea qi negocierea la locul unde acreditivul a fost
transferat pdpd la
termenul de scadenia, Documentele celui cje-al doilea beneficiai
vor fl prezentate
bdncii de transfer,
Acreditivul ciocumentar revolvingt se utilizeaza pentli contracte
fiLi livriri
e$alonate in tirnp. Valoarea fiecarei trarige este acceptatd
urr.*riu prip acreditivurl
documentar, fiare se reintregegte autornat, pe rnasura efeetuarii plalilor
pdrla la un
r- anurnit plafon.
Pi'irr acreditivul d,ocumentar retrolving se imbinii interesele
ambelor pirli.
lnrportatorul evitd inrobilizarea fonciurik:r "pe perioada executdrii
contractului, iar
comisioanele baneare sunt ntai reduse. 'La'rArrtJul lui, expofiatorurl ,igi
asigurd
desfacei'ea integrala a proclusetor tranza.iio*tul uvAnrj
certitucline; ;Lp,i-,ii ,Ifrr,;
totale a acreditivului.
Plafile se fac dupd fiecare livrare, care se eonsicJeri ca
fiind indepencleritd.
Li'rrdrile efectiiate in perioadele de timp stabilite rrni
,.op.i:ii;^g,;,"
acreclitiv. Valoarea acreditivuiui documentu, *rtu datd cle
suma aferentd unei

r.

,i.-;;

livr5ri,9inuatuturorlivrdriIorrealizate.intrange'uc.,u*i,e.-A.crecjitivul docurnentar revolving poate

ti=.r*rrrtir;;,

de situalia concreta, trangere neutirizate pot fi

necurnulativ. in functie

aoaugai;-.;il;;;;;r;;,i;';;

trangele care nu au fost rivrate in ternrenere stabirite

se"anure aze.-'
+ Acreditivul documentar cu
.clatzd rogie, red ctais, p*rit" ca plata sE fie
efectuatii inaintea prezentirii documentelor.
de expediere a *a*ii
acreditivr"tlui documentar se va insera mentiunea
expresd ,,clatrzdrr:gie,, tuu ,roiriJ
in avans".
Prin acreditivul documentar cu_ clauzd rogie, importatorul
il finanteazd pe
exportator fdr:d sd perceapi dobAnd5. sub aceastd formd,
acreditivut se utilizeazi
in operaliunile de intermecJiere, cAnd **po,t"torri are
mai mulli ruintzori locali care
trebuie-pldti{i la livrare pi in,activitatea de productie destirite
producdtorul nu dispune de resursele financiaie
"*p.rtrrri"..i*a
necesare.
Exportatorul poate solicita bdncii sale o sumd o6iurrinrtd,
in vederea finantdrii
produc{iqi ori procurdrii anumitor mdrfuri sau
materiale. Banca va
valoare a acreditivului sau numai un procent, sub formd
de avans. La acordarea
avansului, exportatorul se angajeazd si nu utilizeze
banii in ,lt. i.ob;;i;;
-,i}ffi"
prezinte bdncii in termenul pievdzut documentele
de expedilie
a
s
livrarea mdrfii, exportatorul incaseazd restul sumei. -'rrY,rirv
Daci expoftatorul nu. livreazd marfa, el trebuie si restituie ava,sul.
in caz
cont'rar, banca emiienti va rambursa avansul bdncii plititoare.
Riscul,opera{iunii
fiind asumat de importator, banca emitenti se va indrepta
acestuia
""r-'
---F-- impoiriva
pentru suma plititi qi clobdnzile

'

lii &i;

ffi ildj!,;
;;
;d;

aferente.

Acreditivuldocumentar

597

+ Acreditivul documentar de compensa{ie se folosegte

in operatiunile de
importator,
gxnblrtol
partenerii
ii
iqi deschid
:"T51"r1'f_i' ,,,: *l]:_ftkt." _ae
reciproc cdte un acredltiv documentar. cete
doud;;ilhrS
ai in timp. Dgi vatorite n, runt *glri diferenla *.

,lri'i[;:.][il",fr

iff?il?:aioric

t
i

.rop*rd prin ptata

'.,' Partenerii de compensafie pot recurge la mai multe forme de acreclitive. in

i funcfie de c.lauzele pe care le contin, acred*itivele docurnentare reciproce pot fi:.
- acreditive documentare cu ctauza de intrare in vigoare,
i'
prin care pri*ul
acreditiv devine utilizahil la deschiderea
celui de-al cloilea -ri-oitr;
'
- acreditive documerttare cLt clauza de valoare, prin
valoarea primului
' acreditiv deschis se utilizeazit pentru acoperirea celuilaltcare
eti:c]u1f.::# au fost crepuse cJocumentere privirrf,;-il; in acreditiv, plata fiind
.oilounsatie;
iiIi
care h,anca ernitentd iqi asumd

j
i

.^^,,_Ti:l,j'i1
de a^o:::f:t119.^escrgTi.prin
efectua pl5{i in valutd beneficiarutui, c6nd rrrjrri[
lnoajaSentul
rr]t-ffi;l;:
n, ,:r^fi_:l,lilate pentru acoperirea expcrturui in
c,mpensatie.,
+ Acreditivt-tl docuntentar subsidiar, back
n naii, rnn'Ja in cjeschiderea unui
acreditiv.de irnport pe baza unui alt acreditiv cle
export. 'Ambele
r, rL'vrv acreditive sunt
dorniciliate la banca intermediarului.
B?nca \ra accepta cleschiclerea unui a! doitea acreditiv
al aceleiaqi mdr-fi, avAnd
I $aranJia acreditivutui originar cle import Degi
- r sunt inciep;;d-;t

: acrec,litive

se coreleazd valoric gi in

;d

timp.

-ffi;

. 'Acreditirrul back ta back se foloseqte in operaliunile de rnt*nr"iiu*ii,r*

reexporl.
Prin utilizarea acreditivului subsicliar iritur*-uoirrii
au
avantajul
cd pot angaja
I tranzactii de r,'alori ridicate, iar m5rfuritel pJfi piocurate
f5rd niiio restrictie. Mai
i 'mult,. acreditivul J* irpott 'ptrt* cuprinde ctauze suplinrentare, care pot
schimba

t-

*'
uv,rLr..rrs L,
" condiliile
clin duruurrvur
acreditivui ue
de oaza,
bazd, asigurAnd
aslgurand gtlc,enta
eficienta operatiunii.
operatiunii

gq..frtiurp'u*
;,r,,,l,.,lYjf"r11j":i:^l?:ji9flpri:;l','n
q:,,:lqofrtnrut real direct importatorului firril.

f{f:
lrllerme0larulul, oare procedeazd
l

hcreditiv

funu*c, marra se

expe_

;fij;

Docurnentete se iiirTiti,
la schimbarea lor, conform conditiitor, din prinrr-rl

,i ;

nu se cunosc, operaliunea are un caracter conficlential. pfrstrarea

?ug6.parlile
q"rrUrrrrr
asupra
QreuHrcr
*'--roriginii rrrdrlll
nrSrfii :ie
-' ,'-"'vLurL'r
se aslgLlra
asigurS pftn
prin neUtfaltZafea
l-i
I
neutralizarea ambalajUlUi
ambalaiului sr,
SaU
IIuecretultri.
i marcajuliri mirfii.
i I Acrecjitivul clocumentar cesionat permite beneficiaruluri sE cesioneze dreptul
r ie crean{H dobAndit in favoarea unui tert
Declaratia cJe cesiune se face in scris, precizdndu-se
suma cedati. DocuItentele se prezinti de citre beneficiar bincii sale, care
anuntd pe te4 Je
suniei gi condiliile stabilite. Plata cdtre cesionar se efectueazd
,:u:i911!ea
numai
rea iza rea a cred itivu u i \luutJlllEil
docu m enta
ltdl.,r.
;'luOi
, i=r=,vq,rsq,vRqvrv\tlatvLrtrJt
i
qocumenlar
documentar eeslOnat
eesionat se utilizeaz5
qrrhfr ,.,r.rizr
' Acreditivul
utilizeazd in ranortrrrile
raporturile nn
cu subfurnizorii
^ureLIrrrvLll
subansarnbre
piese in urmi expedierii ,irrii,
ubfurnizoruleste achitat la incasarea ,.ruditiuului de beneficiar.

i,

'

l,'

1:n."yj::l* rtlyl?,,

!!

Capitolul III
SCRISOAREA DE CREDIT

l. Noliune avantaje
scrisoarea de credit este o variantd a creditului
clocurnentar. prin scrisoarea
de credit, banca emitentd se angajeaza ir*uorurrii
prin trrrata sau
acceptare, canrbitle trase asupra sa ,Je exporlator,
sub condi{ia prezentirii in
terrnen a docurnentelor de

;;-il;.;;,

in

expeditiel.

!5rile cu organ izarea bancarJ tje influenti anglo-saxona, scrisoarea ele

credit est* utilizata cu prec&dere ca i",odalitate
cle plat6.
scrisoarea cie credit se intocrnegte la ordinul
irnportatoruiui cje cdtre banca
emitenra DrrpS primirea ,.,isori,:,-b.;;;;;;;;i-

rrage asupra bdneii enritente

carnbii ia vedere sau la terrnen. p6nd la
achitarea cambiiior,
L'qr I rvrrr\''r s^PUt
u*portuiil;;;1.;
tor't
;;;
'
credit iinportatoruliri.
Redactarea unei scrisori cie credit necesitd
anumite mentiuni. in textul scrisorii
vor fi incluse urnr5toarele:
natura, ca,titatea, catitatea qi pr.e{ul rndrfurilor;
- valorarea scrisorii;
- nutndrul, valoarea gi scadenta cambiilor
ce vor fi emise de beneficiar;

- termenul de livrare a mdr-furiloi;

- termenul de validitate al scrisorlii;
- suportarea cheltuieiilor de negoeiere;
- irevocabilitatea scrisorii.
Angajarnentul bdncii emitente privegte plata
sau acceptarea cambiilor trase de
exportator asupra sa. onorarea iambiilor'prurrpune
prezentarea documrentelor
scrisoare, care trebuie sd rie corirorme

cu

iffili:H:il|

.rruze[,il;"1##'i,

Dupd verificarea documentelor, banca pldtegte

sau acceptd cambia gi o restituie
beneficiarului' Documentele preluate de
baricd vor R eliberate
in compara{ie cu ,.rujitirrl documentar, scrisoarea ordonatorului.
de credit implicd unele
' avantaje pentru irnportator. Dacd
importatorut'nu trebuie sd blocheze suma
necesard-.RJdlii, expoftatorul va ineasa
contravatoarea ma-.rfr lMate doar: in momentul
ono:ririi canrbiilor de cdtre banca striiind.

d.,_ql. 147 gi urm.; L Macovei, op. cit.,

cit., p.28S; U. Faghi, op. cit., pp,22 gi
,no.;

op.:
I

Scrisoarea de credit

599

2. Caracteristici principale

scrisoarea de credit reprezintd un titlu de valoare gi

o modalitate de plati.
intrucAt cambiile
pot fi negociate; scrisoareade credit este
irerrocabild.
Principalele caracteristici ale scrisorii de credit
sunt urmitoa;#,- scrisoarea se emite cle o bancd strdind, stanilinou
r-'"irprrturi
vv
rsr/Y'i r\

exportatoru!;

..;

Ll

directe.cu

1'

',t^

ilir:1i,^1n'rnumite operafiuni, cum arfi turismul sau cal5tr:riile in striiindtate, se poate

fqrosr

i:

o scrisoare de credit simpld sau circularSl.

de crerjit simpla este aclresatd unei singure bdnci dintr-o
*
J*--l*:.t1,',11?j":,
{ard strdind,
'"
J
hominalizatd in mod expres. Enriterea scrisorii repr-ezinifi
un rnilflc Je.l.."rtrrl.
de credit poa.te incasa ae ra
p,,*vdzutd in valutS, intr-un anumit interval de timp, in intregim.
,rr-in
sive, semndrrd o chitan{5. Tot purtdtorul scrisorii *ai pJrtu
o cambie la
ver:lere sau un cec asupra bfrncii emitente. Documentele

,,*-,?:fT::{ ::l*.li

i;#-il;;ti

ffiu"

to;;';,|;;Jtrr#

respectir,,etunt rcmise r,1e

direct bdncii emitente, care igi va recupera suma. pldtita din
contul
lT:_f]?l1lo.9re
ordonatorului.
Prin aceast5 mod,alitate de platd se creeazii o relatie
de credit intre cele cloud
blnci' Astfel, banca plStitoare acordd nancii arn't*t. un creclit pe
termerr scurt, pe
perioada cuprinsd intre eliberarea surnei in tavoarea
heneficiarului
bursarea ei c.{tre banca emitentS. condiliiie care trebuio
iil*;lir;iie pentru efectuaiea pla{i se prevdcl expres ln inlelegerca dintre bdnci, pr*.,r*
fi in scrisoarea

;r;i;;;;';il:

de

credit.

in clerularea operaliunii, banca emitent d va aviza bSncii plStitoare

formularea
scrisorii de credit. Comunicarea va preciza datele distinctive
ale scrisorrii de credit
gi motlul de identificare a beneficiarului. Sumele plStite
succesiv nenericiaruluil;

inscrise pe document, flinci.insofite de semndturile autor,izate

;ipldtitoare.
scrisoarea de credit ciriulard se adreseazi mai multor bSnci
din !5r:i diferite.
Bincile respective sunt corespondente ale bdncii emitente.
Prin mecanismul siu de functionare, scrisoarea de credit oferd
beneficiarului
posibilitatea de a incasa treptat, in puncte deosebite,
sumele:sollcitate.

;;;;ii

cit , pp.253 qiurm.

lne

T
0Gl

Capitolul IV

;t

INCASO DOCUMENTAR

l. Notiune,

avantaje

Prin incaso documentar, banca exportatorului se arigajeazd sd .incaseze

contravaloarea unei tranzac{ii, pe baza renriterii documentelor de expediiie'. lrr
conformitate cu instrucfiurrile,prirnite, banca trateazfi documentele comerciale gi
financiare in scopul ele a obfine acceptarea sau plata, eliberarea de documerite
contra pld{ii saLt acceptdrii ori remriterea de documerrte in alte condilii [art. 2 lit. a)
din Reguilile uniforme pentru incaso 522).
Operaliunea implici nur"nai o vehiculare de docurnente, in condiliile stabilite de
expeditor qi cle regulile uniiorrrre privind incaso. Bincile care intervin se obligd sd
presteze anurnite servicii, fi*ri sd-gi asurne un angajament de plati. Nefiind garantata hancar, operaliunea se intenieiazd pe obligalia tle plat5 a irnportatorului.
in derularea unui incaso dr:cunientar ititervin urmdtoarele pdrli:
- exportatorul, ordonatorql, ernitentul, tragitorut principal dau clientuL care
increclirrteazi operatiunea de iricaso bdncii sale;
- tranca exportatorului sau renritentd, c5reia ordonatorul i-a incredintat operatiunea de incaso',
- hanca insircinatd cu incasarea, care este orice banc5, alta decAt cea rernitent5, inrplicatd in operatiLrnea de rncaso;
- ,banca inrportatorului sau prezentatoare, care efectueaza prezentarea
docunrentelor
- importatorul sau trasul; cdruia i se prezinta documentele conform instruc[iunilor de incaso.
Banca insSrcinati cu incasarea gi banca prezentatoare pot fi o singurd bancd,
care se ocupd de afacerile importatorului. ln anumite sitr-rafii, banca renritentd
poate recurge la serviciile, unei bdnei incasatoare din lara importatorului. Pentru
realizarea operaliunii, banca insircinati cu incasarea poate apela la o bancd

trasului;

prezentatbare.
lncaso documentar este o modalitate de plati, dar gi o operafiune financiar
bancard.' intre importator qi exportator, utilizarea acestei operaliuni creeazd cr
rela{ie de credit, din monientul expedierii mirfii gi pAni la incasarea preiuiui.
Operaliunea fiind riguros documentarS, plata se efectueazi de importator, contra
documentelor care atestd livrarea mdrfii potrivifeonditiilor contraetuale:
Operafiunea de incaso documentar prezinti urmdtoarele avantaje: tehnica de
realizare este simpld; comisioanele bancare sunt reduse; suma de platd datorati
1

in aceastd materie, a se vedea: C.C. Kiri{escu, op. dt pp- 131 $i urm.; T.R. Popescu, op. cit.,
pp. 290 gi urm.; l. Macovei, op. cit., vol. ll, pp. 248 gi urm.; M. l,legruq, cp. cit., pp. 182 qi urm.;
R. Rodiere, J.-L. Rives-Lange, op. cit., pp. 406 qi urm.

I
I

lncaso documentar

601

de importator nu este imobilizat5; cambia tras5, de exportator asupra impoftatorului

poate fi scontati la banci inainte de scadenta.
Pe cle alti parte, incaso documentar nu asiguri incasarea contravalorii mlrfii
livrate, promqvarea op-era!!u41i bazindu-se pe inin:derea reciprocd dintre pa4i
2. Tehniea operatiunii de incaso documentar

Modalitatea de platd prin incaso documentar se convine de cdtre pfrrti prin

coniractul de comert international. Marfa se livreazE in conformitate cu termenele
si condiliile de livrare stabilite in
Dupd livrarea mdrfii, exportatorul va depune la banca remitenti documentele
care atestd indeplinirea obtigatiilor contractualel, insr:tite de ordinul de incasr:. in
unele catzuri, exportatorul trebuie sd precizeze condiliile in care vor fi irrmf,nate
docuntentele, denumirea Ior gi numdrul tde exemplare remise importatorulLri
(ar1,. 4)z " Asupra acestor dr:cumente banca efectueaza un eontrol forrnarl.
l-a ordinul exportatorului, banca remitenti transmite bfrncii iniportatorului
documentele gi ordinul de incasare. Despre sosirea documentelor, irrrportatorul
este avizat de banca prezenta[oare.
in funcfie de instructiunile din ordinul cle incasare, banca prezentatoare elibereazd importatorului docurnentele contra prlatS, contra acceptare sau in alte conditii
(art. 7). AvAnd posesia documentelor, importatorul poate si ridice rnarfa.
ln cazul in care se specifici prin instrucliunile de incaso, bdncile pot sd
accepte gi pldfi partiale. Dacd nu s-a stabilit altfel, banca prezentatoare va elihera
documentele trasului numai dupd plata integral5. Pentru consecintele apSrute
datoriti int$rzierii in eliberarea docurnentelor, banca nu este responsahil5 [art. 1g
rit b)l
Dupi incasarea contravalorii documentelor, banca inrportatorului rernite hanii
satt
cambia hSncii remitente. [-a randul ei, banca remitent5 notific5 expodatorului
t,
^
incasarea sumei datorate sau ii pred5, cambia acceptat5. Exportatorul poate
sconta cambia la o bancd ori va aqtepta scadenta titlului.

contract.

3. Forme de incaso

docunrentar
I

Operatiunile de incaso pot fi grupate in mai multe categor:ii. Principalele criterii

folosite privbsc documentele vehiculate gi eonditiile de plat5.
" in raport cu documentele utilizate tJe pirli, incaso este de doui feluri: incaso
simplu gi incaso documentar.
+ lncaso este simplu, elean collectian, daca actele cerute exportatorului pentru
justifica,
a'
livrarea mdrfii se incadreazd in'documentele financiare. De exenrplu,

'

De exemplu, factura, docurnentele cle transpori, certificatLrl de origine, polita de asigurare,

'I

r:ertificatulde calitate, una sau rnai multe cambii.

2
Articolele mentionate, fird nicio alti precizare, $e referd la Regulile uniforme pentru incaso

602

TRnrnrlr

DREpr AL coMERTULUt INTERNATIoT,IAL

carnbii, bilete la ordin, cecuri sau alte instruniente siniilare pentru

ob{inerea p;Li[ii.
Ele nu sunt insofite de aite documente,
s lncaso este documentar cArid actele care atesla expedierea nrirfii
fac parte
din documentele precizate gi cJefinite. De exemplu,
ra*i*ii,'uo.u-**iu l* tru"r:il;
docurnente de valqale saq alte documente similare
rln care nu sunt firianciare. iri
deiularea opeia{iunii, docimentele iniocmite r* poifolc:ii
singure sau impreuna cu
docu niente financiare.
n Din punct de
vedere,al conditiilor''de plat5, irrcasu uocunrentar prezinti
cloui
forme: incaso documentar cu clauza
,,documente contra plat5" ryi incaso cJocumentar cu clauza,,docurnente contra acceptate,,.
+ Prin incaso docurnent1, ct,l clauza ,,docurnente corrtra prati,,,
banca prezsnelibereazd documentele inrpottatorului nurnai dLrpa inr:asarba
coritravaloi.ii
|ltogre

;;#;

posesta mSrfii.

ili,"ffi ;,t-#ili

fiI,Illri

ln cazul ?n care irnp0rtatorul refuza plata, banca prezer"rtatcare

treburie sa

avizeze, fdri intirziere, banca de la care a primit

instruclitrnile de incaso, specificdrrcl motivele cJe neplata La prtmirea
avizului, banca i-*it"r,ta Jste ohligatd sd
dea instruc{iurli pu privire la utilizarea ulterioari a doci;:nenlelor.
Daca lianca
prezentatoare, irr termen cre 00 de zile de ra
avizur cJe nepratd, nu pr*uii* i;;;r;:
{iuliile, documentele pot fi returnate bancii remitente, fdrd r'|rvrv
nicio srru
alti responsabiiitate
'v
''-'-

(art.26).

Prin incaso'dclcumental cu clauza ,,documertte contra

acceptare,,, documentele tblosite sunt inso{ite rJe o cambie. grnc";"1*il.6i6;il
trirnite ciocumentele b5ncii.prezentatoare, care le re*itelrnp",trtorului
numai oupa ffiil],"u;
cambiei" $caden{a cambiei este confoimd cu t*i'n*r.t,, ".1*ilrta stipulat in

contraetul de comer! inter,na{ional.

Blnc3 prezentatoare e.ste obligatd sd verifice il**er fr-,;.iii;l ,ii jare
a fost
acceptatd cambia aq?re a fi compret5 gi corectd. tirt,,*l,
, * ,r*
-si.,rrnd pentru
autenticitatea semndturilor sau pentru dreptul de
sernnati.ira
(rI*tri*.eare
r' s al
\"1
acceptd
cambia (afi.Z'Z).
ln lipsa unor instructiuni speciale, banca prezeriiatoai* nLr *i-e
:bliga{ia sd
ceard intoernirea protestului de neacceptare sau
de :r*pi;*i,i oi-i *lte formalitdti

,,l

Banca insdrcinatd cu incasarea trebuie

::Ly,:?^i:lL?31i1,lanca
privin
fa documentelor.

remitents trebuie

si

triinitx

f*r* irrtaizi*re

avizul de

J ii t ryvt [(atL,,l ul

,i t,"nr*tii insirucriLrniie n*r*rr,* i,i

rl

fr
Ir

fi

Capitolul V
ORDINUL DE PLATA

tr.

Notiune, caracteristici
'unei

persoanS, orcionator'
C)rdirrurl de platl reprezintS dispozitia dati de o
persoane, beneficiarl'
,oanci,
cle a plati o sumi eJeterminati in favoarea altei
relalii inti'e. p1Ii:
Decontarea prin nrcjinul de plati presupune existen{a unei
bani. Pentru stingerea r:Lrligaliei
ordnnatorr-rl fiinci dator beneficiarului cu o surni de
directa. T'ransmiterea
bdnegti, ordonatorur poarte recurge ra o nrociaritate simpld 9i
realiza prin conturi
efectiva a hranilor cle la plrtitor la titr-rlarul creantei _se va
bancare.
persoane:
in der:ularea unui orflin cle plati intervin urmitoarele
platd;
- ordonatorul, care iniliaza operaliunea de ordin de
- beneficiarul, care incaseazd $uma plitit5;
de prestatoare de
- hanc;ile care participa la derularea: plalii, avAnd rolul
:

seruicii2.
"-'",:i*inul

cieclan$area
cle platd se indivicJualizeaza prin urmitoarele caracteristici:
stabileSte condiliile. de. plat6;
operaliunii se produrce [a iniliativa orclonatorului, care
pldtii; revocabilitatea operaliuttii, care
constiiuirea unui provizion l:ancar in vederea
pand ra efectua'ea platii
poate fi modificatl sau anulati cie c5tre ordonator

"

2, Formele

ordinului rle Plati

poate fi simplu sau

Prin prisma modalitalilor de incasare, ordinul cle platf,
docunientar,
de prezentarea unor
in ordinul de plati simplu, tncasarea nu este r:onditionatd
Aceasti forrmS a ordinului
crocumente sau expricalii, care si jurstifice operratiunea.
se asearri5ni cu Plata Prin cec3'
de Prezentarea
in ordinul de platd documentar, incasarea este corrditionati
Documentele solicitate se

artumitorclocumenteprecizatedec5treordonator'
returneaT5 ordonatorului

-;l;;"rsta

Plefl

i'

pp' 367 9i urm'; c'c' Kiritescu'

materie,a se vedea: P. Gorenilrc, op' cif',
Negruq' op' cit'' pp' 197 Eiurm'
p. 130i l. ivlacovei, op.-cii.,' vol. ll, pp' 251 giurnr';t'/|'
, A se vedea Ei Legea-moclel privincr traniferurile Internalionale de credit, adoptati de comisia
1992'
Naiiunilor
' - s Unite peniru Diept Comercial !nternalional'in
pct'
5'
lll,
A se vedea supra, Titlul ll, Capitolul

'

op' cit''

TnnrnT

3. Derularea

DE DREpr AL coMERTULUT TNTERNATtoNAL

plitii

Desfigurar:ea acliunii implici un formular, sub forrni tipizatS. Pus la dispi:zilia

clientilor de citre bancd, ordinul de platd cuprinde urm.{toarele elemente:
- nurnele, adresa gicontul bancar a[ ordonatorului;
- denumirea 9i adresa bdncii ordonatoare;
- numele, adresa qi contul beneficiarului;
- ordinul de a pl5ti;
- suma de platd in cifre gi litere, cu indicarea felului valutei;
- rnotivul pldfii;
- documentele care trehrurie prezentate de cdtre beneficiar;
- niodul cie platd;
- data erniterii;
- sernndturile autorizate ale bincii ordonatoare.
Dispozilia de platd se poate transnrite letric, telegrafic, prin telex sau SWIF-l'.
Pe plan interna[ional, sisteniui de transmitere SWIFT se bazeaza pe o re{ea
proprie, care perrTtite, in condi{ii atractive.de tarifare, livrarea operativi a mesajelor.
ln relafiile de corner! interrtational, decontarea prin ordinr.rl de plati este folosili
sub forma unei tranzac{ii cu'plata prin cont deschis sau direct in cont.
intre expoftator gi importator irrtervine o inlelegere verbalS, prin care plata
mirfurilor se face dupd livrarea lor, intr-un anumit termen. Dupi expecJierea rnirfii,
exporiatorul transrnite factura irnpofiatorului, care clispune efectuarea pla[ii.
Daioritd rela{iei directe dintre pdrli, plata implici doar un transfer de forrcluri,
dintr-un cont in altutl, fdrd prezentarea unor documente. Plata exportului nefiind
garantatd, operaliunea este utilizatd doar Tntre parteneri tradi{ionali, pe bazd de
''

increclerel.

Pentru amSnunte, a se vedea M. Negrug, op.qt-,pp- 201 gi urm-

'

CaPito[ul VI
PIdTTTE
PRIN C O NIPEN S ATIE
t.,
;

l. Operafiunile prin compensatie

I.1" Notiune, trflsfituri, clasifrcare
Compensatia este operatiunea prin care intre doi sau mai mul[i parleneri de
afaceri,ciin!5ridiferite,seschimbamarfuridevaloriegale1
ln realizarea compensatiei, impor-tul este legat de derutarea exportului. Fiecare
partener este in acelagi timp gi debitor, gi creditor.
Schimbul marla contra marfd se realizeazd direct sau indirect. Mdr.furite sunt
deterniinate cantitativ, catitativ gi sortinrental intr-un anumit interval de timp. Evicjenta
schimbului se tine de parteneri sau de o bancfr.
Operatiuniie cle compensalie se indiviclualizeazdprin urm5toarele trisdturi:
- livri{rile efectuate de cei doi'parteneri nu sunt simultane;
- partenerii pot sd prevadi prin contractul de v6nzare livriri anticipa'te sau
livrdri eqalonate in
- documentele se transmit pe canal bancar;
- partenerii pot utiliza forme asiguratoril de:platfr;
. in derula rea tranzacliei pot interveni gi firme intermediare.
Din punct de vedere valoric, cdnd expor,tul unei marfi este acoperit irrtegral de
importul altei mirfi, compensatia este totalS. Daci partenerul plStegte o parte clin
marf3 importatd in valutS, iar restul, in mdrfuri, ccmpensa{ia va fi par[iald.
'in funclie de sfera lor de cuprindere,
compensaliile sunt de OoLa feluri: compensatii particular:e, care se realize azd la nivel de firme, prin intelegerea clirecti
intre parteneril compensatii globale, care se desfSgoard la nivel grruri-lrrental, pe
baza acordurilor d'e ctirtng sau de barter. , -".,::.

timp;

1.2. Cnmpensatia particular6

Go:flrpeRsa{ia particular,6'sau, individualS se folosegte 'numai pentru-schimbul

de mlrfur:i.. Prin compensalia particulari s-e eviti dificuttSlile determinate de
procurarea mijloacelor de plati.
in conformitate cu numirul par,ticipanfilof gi mecanismul lor de desf5gurare,

compensa,tiapartieular5poatefisimptisau.pr9grcsiv5,
1

in aceasti materie, a se vedea: C.C. Kirilescu, op. cit., pp. 150

ll, pp. 253 qi urm.: M. Negruq, op. cit., pp. 218 gi unn.

Qi

urm.; l. hlacovei, op.

606

I.Rn.TnT DE DREPT AL CoMERTULUI INTERNATIONAL

I .2.2. Compensatia

shryla

Compensa{ia simpl5 se realizeazd intre doi parteneri clin ldri diferite. Partizele
de nrdrfuri sunt de valoare egali gi se conrpenseazd reciproc.
Operafiunea se prevede printr-o clauzd de compensalie in contractul perfectat
de p5(i. Pentru evitarea eventualelor riscuri, partenerul care efectueazd prinrul
operatiurrile de export poate solicita o suisoare de garanlie bancara sau o scrisoare
comerciald. ln acelaqi scop, partida de,maduri poate fi livratd pe adresa unui tert,
care o va remite beneficiarului nurnai dupd prirriirea presta{iei compensatorii.
in situalia tn care mdrfurile sunt prezente, se recurge'ia compensalia cu impoil
gi export conconritent. Dacd mirfurile se impart in loturi gi se expe diazd egaloriilt,
intr-o perioadd de timp determinatS, se utrlizeazd compensalia cu import 6i expcrt
alternativ

I .2.3. Llantpensatiu pragresiu

d.

Compensatia progresivfr inrplicd participarea rrai multor parteneri. Opera{runea

se practicfr sub torma compensafiei bilaterale ldrgite, triunghiulard gi multipld sau in
lan!^

'

ln compensa{ia bilaterald lir:gitd, pafiener:ii din fiecare !ar6 au calitatea de

irnportator gi exportator. Pentru purtirile de mdr-furi exportate, decontirile, in rela{iile externe gi interne, se efectueazi intre parteneri clin aceeagi {ar5. Exportatorul
va fi plStit in rnonedi nationala de cdtre importatorul din propria tard.
" ln compensalia triunghiulard .5i in [ant, partenerii sunt din trei sau mai multe
{5ri" Mdrfurile se livreaz*i intre parteneri in'circuit inchis. Dupd aceleagi reguli se
efectueazrt qi plalile, obligatia de compensare transferAndu-se de la un partener la
altu[.

I.3. Compensatia globall

Compensa{ia globali sau cliringul se utilizeazd pentru lichidarea tuturor crean{elor qi datoriilor intre doui sau mai multe state. Operaliunea cle compensatie
globalS privind schimbul reciproc de mirfuri qi servicii se prevede printr un acord
de ciiring sau un acord de barter.
[n func{ie de ldrile care interuin, cliringul poate fi bilateral sau rnultilateral. Dupd
tehnica de realizare, se distinge cliringul cu doud conturi, cliringul cu un cont gi
cliring.!i I descbntralizat.
' ln cliringul cu doud conturi, bincile din fiecare lard partenerS infiinleazd cAte
'un ofici'u de'cliring. ta r6nduI lor, oficiile
Gschid cohtuil de cliring, prin inteimediul
cdrora opera{iunile se realizeazdin monedd nationali.
'Raportul'dintre monedele celor doud firi reprezinti cursul de cliring. Pdr{ile pot
opta gi pentru o monedd conventionalS.
in situalia in care exporturile'realizate nu pt fi acoperite din lipsS de disponibil,
crean{ele se vor pldti pr,in acordarea unui credit oficiului din tara importatorului.

Plalile prin compers{ie

607

Opera{iunea de achitare desctrisl intervenitd intre cele doud oficii de cliring constituie un credit tehnic. Ucfridarea lui se produce cind pl5{ile ficute de importatori vor
crea un disponibil corespunzitor in contul de cliring.
La sfArgitul anului, calculele de compensare se efectueazd global sau in hrloc.
Dacd soldul unui cont de cliring este activ, partenerul clebitor il va compensa
printr-o contraprestatie eonveniti qi echivalentd.
' in clir:ingul cu un cont, operaliunile se realizeazd numai la unul q,lintre oficiile
ldrilor partenere. Oficiul care nu are cont de cliring va line doar evidenta decontirilor dintre perli.

Cantul de c'liring se descbide de oficid d)n lara credloare. )n acest conl se

evidentiazi incasirile gi pli{ile in relaliile cu tara debitoare.
Pentru evitarea imobilizirii disponibilitSlilor valutaie ale tirii partenere, pi{ile
pot irrcheia un acord de cliring cu transfei. Sumele rimase nefolosite vor putea fi
destinate pentru atte pliltfi.
" in cliringul descentralizat, oficiul de cliring deschide un cont central, iar bdncile
autorizate si efectu eze tranzaclii valutare, url numir de subcontur:i. Operaliunile
sunt repartizate cle oficiul cle cliring gi inregistrate cle cdtre fiecare bancd.
Subconturile se alimenteazi prin sumele incasate de la importaiori, iar contul
central se completeazd prin viramente clin subconturile de la binci.
,

2, Op,eratiunea rle barter

Opera{iunea de barter reprezintl schimbul d,irect de mSrfuri intre doi parteneri
prin compensare recipl'oc51
Principalele particularitili ale operatiunii de bafier sunt ttrmdtoarele: schimbrrl
de mdrfuri se desf5goar6 [n conformitate cu prevederile contractului de come(
internalional incheiat intre parteneri; mdrfurile qi documentele se transmit direct;
fiecare partener suporti ctreltuielile de transport; partenerii nu recurg la servicii
bancare sau la plata in valuti. in relaliile internalionale, operalirrnea este folosit5 in
zonele de frontier:d Qi intre parteneri cu legdiuri economice reciproce.
in situalia unor schimburi de amploare, p5(ile pot incheia un acord de harter2.
Av6nd la bazd contractul de come( international, araniamenturl intervine intre
parienerii de afaceri gi hincile irnplicate in operaliune.
Prin clauzele acordului de barter se precize,azd rnclciul de efectuare a
exporlului qi importului fdrd migcare de valutd, documentele vehiculate de cdtre
bancfr, derularea, decontarea, eviden{a gi stingerea operatiunilor. tr4drfurile care
fac-obiectul-schimbului sunt cleterminate-cantitativ, calitatlv-gi sorlimental, fiind eie
valori egale. Datoriti volumului schimburilor, livririle sunt egalonate pe o perioad5
de timp determinat5.
itraceastd privin!fi, a se vedea: Al.D. Albu, V. Ciurel, op' cit', pp-27 qi urm.; M, Negrug, op' cit',
pp.219 qi urm., l. Macovei, op. cit., vol. ll, pp. 255 9i urm'
'
2 pLntru a fi delimitate cJe acordurile la nivel guvernamental, se foloseqte qi expresia de
1

minibarter.

TRnrnr

608

DE DREPT AL coMERTULUI INTF-RNAI-IoNAL

3. Operatiunile paralele
Opera{iunile paralele constau in condifionarea reciprocd a deruldrii exportului
pi inrportului de mdrfuril.
in operafiunileparalele, importul de mirfuri depinde de un export concornitent
sau LIn export de un import. Dln aceasti cauza, ele prrarti 9i denumirea de ,,operaliuni coriexate",,,conjugate" sau,,de reciprocitate".
Operaliunile paralele se individualizeazi prin urrnatoarele trdsituri definitorii:
- valoarea par"tizilor de mdrfuri ntt este egald;
- decontarea mirfurilor expediate qe efectueazii in valutd,
- numirul partenerilor clin cele doud !5ri este diferit.
Dupd modul fn care se realizeazd c0mpensarea exportului cu im5:ortul,
r:peratitinile paralele prezinti urnrdtoarele variante. operatiuni legate; operafiuni
iunctimate, operatiuni cJe buy-back.
" Operaiiunile legate constau in obiigafia exporlatorului de a cutnpara anuniite
produse cJe la partenerul rJii-r {ara de import. Marfa de care dispurne importaiorul
este oferitd ca o contraplatS.
lntercanditionarea intre parteneri a fluxurilor cJe miirfuri permite importatorului
realizarea r:bligaliei cle platd in valurta. Prin cumpdrdrile legate se urntdreqte
rJepigirea unor obstacole de politicd comereiala sau desfacerea Ia exprod a ut1or
produse inai greu vandabile.
Opera{iunile iunctimate sau adresate reprezintd o conrpensalie inversS.
Exportatr.rrui iqi indepiineqte obliga[ia de contrapartida, cumpdrAnd in avans de la
impoftator o anuniiti marf5. Prin efectuarea unui inlpr:rt prealabil se asigura
pa(eneruluiresurselevalutarepentrupIataavansului
in situalia unui acord de cliring, operaliirnile iunctinrate se folosesc pentru
rezolvarea unor blocaje, cAnd limita creditului tehnic a fost dep5git5. Pentru continuarea [ivrir[[or', exportul unor nrdrfuri tjin tara creditoare are in vedere realizarea
unui irnport.
intre cei doi parteneri fluxurile de inarfd se inregistreazd separat prin conturtle
rle eviden!5. in baza creditelr:r tJe contrapartid6, rezultate cJin achiziliile in avans,
exportatorul poate efectura livririle in: lara partener5. Fondurile oblinute din
cumpdrir,ile in avans pentru plata impodurilor pot fi garantate prin deschiderea
unor contur:i de garanlie la o banci din tara exportatorului. Aceste fonduri vor fi
rutilizate numai pentru plata livrdrilor ficute de exportator.
. Operaliunile de buy-back constituie o formd cle cooperare economica internafionalS. Exportatorul cle bunuri de echipament se obligi, in contul rarnbursdrii
investiliei'sale, sd importe de la beneflciar produse sau semifabricate realizate cu
instala!iileimportate,produsesimilaresaumateriiprime.
Tranzacfia de buy,back prezintfurmitoareletriseturi: valoarea ridicatd a operaliunii; interdependenta intre utilajele importate gi mirfurile livrate in contrapartidi;

irr aceastd privinli, a se vedea: l. Popa gi cohctiv, Tnnzactii cot.nerciale internationale,

d. Economica, Bucuregti, 1997, pp. 289 gi urm.; AI- Puiu gi colecliv, Conducerea, tehnica gi eficien{a
comerlului exteior, Ed. $tiin[ificd gi Enciclopedlcd, Buaregil, 1989, pp. 405 gi urm.; L Macovei,
op. cit., vol. ll, pp. 256 gi urm.

Fldtile prin

compensaF

609

costul obiectivului gi al finanprii sunt acoperite cle valoarea contrapartidei; intervalul

de timp in care se deruileazi opera$unea,este de lungi durati.
de pf4" ale importatorului se acoperS, integral sau parlial, prin
_Qbligatiile
livrarile de produse. Pentru obtfnerea de prodnse; o parle din produciia iealizatd
poate fi comercializatd pe piafa

internafionali.

'

4. Operatiunile de switch

4.l. Notiune,

avantaje

Operaliunile de switchl reprezinti o formd de compensatie internationali, prin

care reginrul legal al devizelor unei te(e lari se foloseqte printr-o firrni snecializatS2.
Tranzacliile de switch presupun existenta unui acord cle pl6!i in cliring, Dificttltitile g;enerate de pld!ile prin cliring pot afecta insd cierularea schimburilor
reciproce de mdrfuri.
ln cadrul cliringului, fondurile i'ealizate rlin export pot fi r.rtilizate numai pentru
irnporturi din lara padenerd. Prin efectuarea exporturilor, una dintre
{5ri poate
disp:und de importante disponibilitali in cclntul de cliring. Dar folosirea lor nu este
posibilS, lntruc6t nrdrfurile oferite Ia export nu prezint5, interes.
tJn alt spepific al cliringului se referd la stabilirea nivelnlui ereclitukli tehnic
corespunzdtor valorii de ansarnhrlu a plalilor. in limita creditului tehnic, se pot
efectua unilateral importurile de mSrfuri'. Pentru asigurarea continuitdtii livririior,
soldul contuiui de cliring nu poate s5 depiqeascd crerlitul tehnic. in cazll dep5qirii
plafonlrlui' importurile din tara partenura vor fi perturhrate, lmporlatorul neavAnd
hunuri pe care sd le exporle in compensatie, creditul tehnic nu. poate fi,acoperit.
ln asemenea situatii, operatiunite de'switch iaciliteazi derularea afacerilor gi
ohfinerea de venlturi in valLrtS. Frin inte.rmediul operatiunilor cje switch, disponibilitSlile de cliring se transformi in devize libere sau fondurile de valutii convertibild
se schimbii in disponibiliti{i de cf,iring.

si

in practicS, operatiunile cle switch prezintd mai rnulte combinatii. Clasificarea

lor este configurati de urmitoarele criterii: numdrul participanfilor; obiectul operaliunii; sensul miqc5rii
" Din punct de vedere al numdrului participantilor, operatiunile de switch sunt
de doua feluri:
- opera{iuni de switch simple, normale sau pr!mare! la caJe participE lrei jiqi,.
dolrd semnatare ale acordului de: cllilng, iar a treia fiind tara pe piala cdreia se
come rcializeazd m a rfa in valutd co nve rtibili
- opera{iuni de switch multiple sau,in lan!, la care particirpd mai rnult de trei
!5ri,
dintre care doud sunt semnatare ale unui acord de cliring.

fondurilor.

Termenul de switch provine clin limha englezd Eiinseamnd a -schimba.

in aceastd orivirr{5, a se veclea: l. Popa gi colectiv, op. cit., pp. 310 gi Lrrm.; M. Negn.rg, op.
pp.234 qiurm.: Al. Puiu, V, Clurel, op. cit., pp.48 $i urm.; l. Macovei. oo. cit.. vol. ll. ao.257 si rrrm.
2

610

Tnnlnr

DE DREpr AL coMERruLUt TNTERNA-noNtrl

" ln functie de obiectul lor, opera{iunile de switch se impaft in modul urmAtor:

- opera{iuni de switch cu marf5, in care intervin tranzactii efective cu mir:furi;

operaliuni de switch flnanciar, in care alinientarea contului de cllring nu

.implicd
..
gi fluxuri de marfi.
, .,i JinAnd,seama de sensul migcdrii fondurilor., operatiurrile cJe switch sunt de
trei tipuri:
- opera{iuni de switch tip allersau de alimentare a contului cle cliring;
- operaiiuni de switch tip retour sau vanzarea de disponibilitdl d;; contul de
,. .
cliring;
- opera{iuni de switch tip attter-retaur, care cornbina cele doua variante, cArrrj

4.3"

'Iehnica operatiunilor de

srvitch

in reali.:area 0perallunilor de switch, par-tile au interese distincte.

,4o:

Corespurr-

relaliei concrete, tara crecJitoare urrnaregte achizitionarea efectiva a uriot

mirfuri. La rAndul ei, |ara Cebitoare are in vedere acoperirea datoriei cdtre tara

parteneri de cliring.
. .Opelalltrnea de switch tip atter se folosegte de catre o firnrd clin {ara Ge are Lln
soid pasiv ?n cotttul de cliring qi nu de{ine rndrfuri proprii pentru a fi livr.ate. Marfa se
procut,d- p.e. piala internafionali, fiinrJ reexpediatd de fumizor
in tara par:teneii ele
cliring. Achizi{ionatd in valutd, rtarfa se reexportd cu decontarea in',Cevize de
cliring.
Prin alirnentarea contului de cliring, soldul pasiv se echilib reazra.
Jara import"atoare are astfel posibilitatea s5 continue importurile din tara partenerd lfu .firirig.
diferenfa inregistratS este favorabild, agio. Diierenfa in plus revine parlenerufri Ji,i
tara,cu sold
Operaliunea
le pyitch^lip retour se utilizeazd cfrnd lara partenerd de cliring
de{irie un sold activ. intrucAt nu prezintd interes pentru inriortaior, mirfurile oferitl
!9 n-q{enerul de cliring sunt achizifionate spre a fl, revdnclute unui ter! din alta:1ara.
lVlarfa importatd va fi pldtitd in valuid de cliiing, iar reexportul se efeciu
ea'26 contra
valutd convertibild.

pasiv

Prin operaiiunea de tip retour se urmiregte vAnzarea disponibilitdiilor de

Fird a angaja valori materiale proprii, se pot obtine'fonduri

,. .
cltrtng, soldul fiind activ.

in devize libere.
intre prefurile in monedd de cliring gi cele in valutd convertibild se inregistreazd o diferen{d nefavorabitd, disagio. Pierderea se suportd de prrtun*rri",li'
lara cu sold activ

5, Operatiunile de aller,-retour
Opera{iunile de aller-retour constau

opus

_li,r,aceastd privinti, a se vedea: l.

in imbinarea a doud switchuri de sens

pop-a_gi colectiv,

pp. ?-38 qi urrn.; l. Macovei, op. cit.,vol. ll, p. 253.

q.

ciL,pp.313 gi urm.; M. Negrug, op

cit.,

Pl5[ile prin compensa$e

611

Prin combinarea operafunilor de aller-retour se urmaresc avantaje cle ordin

financiar. Ele permit obfnea de cdgtiguri in valuti din diferen{ele de pref intre agio
gi disagio

Atunci cAnd goldul de eliring este pasiv, operaliunea incepe cu faza'aller.

Marta care provine dintr-o lare te(d este v6nrjuti partenerului de cliring. Devizele
lihere se transformi in disponibilitSlide cliring, rezultdnd un agio.
Dacd soldul de cliring este activ, operatiunea se desflqoard cu faza retaur.
Marfa se importS formal din [ara parteneri de cliring, urmdncl a fi reexpor:tatE.
Cumpdrarea se realizeazd efectiv de c5tre o terlii firmd. Prin transferarea disponibilitdlilor de cliring in devize libere, se inregistreazd un disagio
lndiferent defaza initial5, operatiunea este avantajoasd cAnd sumele iri agio le
depasesc pe cele in disagio
ln situatia ?n care nu este conditionatd de livrarea efectivi a unei mirfi,
operatiunea de aller-retour poate fi valutard sau financiard. Prin prelucrarea
contului rje cliring, disponibilitSlile de cliring se transformd in valuti convertibild.
Practicatd in diferite combinatii, operatiunea se realizeazd prin intermediul
bincilor sau al firmelor specializate. Functionarea contr:lui de cliring este asiguratS
cu riscuri gi cheltuieli

reduse.