Asepsia

Ca actiune profilactica, de prevenire a contaminarii plagilor cu germeni patogeni,

asepsia foloseste o serie de metode, ncepnd de la spalarea minilor chirurgului si
protejarea lor cu manusi sterile, la dezinfectia cmpului operator si sterilizarea tuturor
instrumentelor si materialelor folosite ntr-o interventie chirurgicala. Pentru realizarea
acestora se utilizeaza o serie de mijloace fizice si chimice.
Caldura se foloseste pentru sterilizare sub forma de caldura uscata sau calduraumeda.
Sterilizarea prin caldura uscata se adreseaza instrumentarului chirurgical si se face
n etuva cu aer cald. Alte modalitati de sterilizare prin caldura uscata (flambare,
sterilizarea cu fierul de calcat) nu asigura eliminarea tuturor germenilor si nu au
aplicatiin chirurgie.
Sterilizarea prin aer cald este metoda cea mai folosita pentru
instrumentarul metalic si se face n cuptorul cu aer cald (cunoscut sub numele de cuptor
Poupinel). Cuptorul Poupinel este o cutie metalica cu pereti dubli, cu rafturi n interior
pentru asezarea cutiilor cu instrumente. ntre peretii laterali snt montate rezistente
electrice pentru ncalzire, iar ntre plafoane se gaseste un ventilator pentru uniformizarea
aerului care circula n interior. Aerul cald patrunde prin orificiile ce se gasesc n planseul
peretelui interior. Pentru realizarea unei bune sterilizari trebuie ndeplinite cteva conditii:
aparatul sa fie perfect etans, o temperatura interioara de cel putin 180C, instrumentarul
sa fie bine curatat de substante organice nainte de sterilizare, iar cutiile cu instrumente sa
fie aranjate mai larg pentru a permite o repartizare uniforma a temperaturii vezi figura
Durata sterilizarii depinde de temperatura atinsa;
din momentul n care s-a atins temperatura de 180 C durata sterilizarii este de 30-40
minute. Dupa trecerea timpului necesar sterilizarii, se ntrerupe functionarea
termostatului si se lasa materialele sa se raceasca pna ce temperatura coboara la 30-40C
cnd se deschide usa, se nchid cutiile cu capacele lor si se sigileaza cu o htie pe care se
consemneaza data si ora sterilizarii. Sterilizarea prin aer cald, la Poupinel, este o metoda
care asigura o buna aseptizare, nu degradeaza instrumentarul, iar cutiile astfel pregatite
se pot pastra pentru utilizare timp de 24 de ore cu conditia sa nu fie deschise n
acestinterval.
Dintre metodele de sterilizare prin caldura umeda singura cu aplicabilitate n
chirurgie este sterilizarea cu vapori de apa sub presiune (autoclavarea). Alte metode de
sterilizare prin caldura umeda (fierberea, pasteurizarea, tindalizarea) nu realizeaza
distrugerea tuturor germenilor si ca urmare nu au aplicatii n chirurgie.
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune este metoda cea mai folosita pentru
aseptizarea unor materiale si instrumente, n spitale. Prin aceasta metoda sterilizam
materialul moale (pansamente, halate, halate). Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
este metoda cea mai eficienta; Peste temperatura de 120C la presiunea de o atmosfera
snt distrusi, practic, toti germenii, chiar si cei sub forma sporulata. Timpul necesar
pentru, ncepnd din momentul atingerii parametrilor de presiune si temperatura este de
3040 de minute. Acest tip de sterilizare se face cu un aparat special numit autoclav;
acesta asigura ncalzirea vaporilor la temperatura necesara, pesiunea n interior si
circulatia vaporilor suprancalziti; aparatul asigura n paralel si obtinerea apei sterile care
este livrata ntr-un circuit izolat.
Controlul sterilizarii facute cu ajutorul caldurii uscate sau umede se face prin
mijloace fizice si chimice.

Mijloacele fizice constau n masurarea temperaturii din interiorul cuptorului

Poupinel si a temperaturii si presiunii din autoclav cu ajutorul termometrelor si respectiv
al manometrelor ncorporate.
Mijloacele chimice utilizeaza substante sub forma de pulberi cu punct de topire
cunoscut sau substante care la o anumita temperatura si schimba culoarea. Acestea se
asaza n tuburi sau flacoane mici de sticla, care se introduc n interiorul casoletelor sau
cutiilor cu material de sterilizat.
Recoltarea de probe pentru culturi bacteriene din sau de pe materialele sterilizare
este o masura suplimentara de control; n caz ca aceste n aceste culturi se dezvolta
germeni bcterieni, atunci fie nu au fost respectate procedeele recomandate pentru aparatul
respectiv, fie a survenit o defectiune a aparatului, care impune repararea sa.
Sterilizarea la rece" utilizeaza radiatiile si o serie de substante chimice cu actiune
antiseptica.Sterilizarea cu radiatii ultraviolete se foloseste pentru aerul din salile de
operatii.Eficienta razelor ultraviolete este nsa numai la distanta de 1,52 m de sursa,
ceea ceobliga la mutarea sursei n diferite puncte ale salii sau montarea mai multor surse.
Duratade sterilizare este de 3040 de minute.
Salile moderne de operatie snt prevazute si cu instalatii pentru climatizare care,
pe lnga realizarea unei temperaturi si umiditati optime, asigura si filtrarea aerului,
realiznd astfel si sterilizarea ncaperilor.
Radiatiile (gamma) se folosesc pentru sterilizarea materialelor din cauciuc,
plastic sau metal. Datorita penetrabilitatii lor mari, sterilizarea acestor materiale se poate
face chiar fiind acoperite de nvelisuri protectoare, iar eficienta sterilizarii este de lunga
durata (ctiva ani, cu conditia ca nvelisul protector sa ramna intact). Este metoda de
sterilizare la scara industriala a materialelor sanitare de unica utilizare (seringi, tuburi de
drenaj din plastic, lame de bisturiu etc.).
Dintre substantele chimice, pentru realizarea asepsiei se folosesc aldehidele si
oxidul de etilen.
Formolul (formaldehida) se ntrebuinteaza sub forma de vapori sau sub forma de
solutie. Sub forma de vapori se foloseste pentru sterilizarea saloanelor. Sub forma de
solutie se foloseste pentru sterilizarea rapida a instrumentarului metalic (sterilizarea se
face prin imersia instrumentului n solutia de formol timp de minim 20 minute, urmata de
catirea cu alcool si apa sterila.
Pentru sterilizarea instrumentarului sofisticat (cum este instrumentarul endoscopic
si laparoscopic care are componente de sticla, plastic sau fibre de sticla, care nu pot fi
sterilizate termic) se folosesc solutii speciale, continnd o asociere de aldehide
cuputernic efect antiseptic. Sterilizarea se face prin imersia instrumentelor n solutie.
Estensa necesara respectarea cu strictete a recomandarilor producatorului produsului
respectiv (referitoare la diluarea solutiei, pregairea instrumentarului, timpul minim
necesar etc.).
Oxidul de etilen este un gaz incolor, inodor, inflamabil si cu o capacitate
foarte mare de penetrare prin cauciuc, mase plastice sau hrtie. Ca urmare instrument
si aparatele se pot steriliza mpachetate etans n folie de plastic. Este o metoda eficienta,
accesibila si n spital. Se sterilizeaza sonde de plastic sau cauciuc, tuburi de dren si
instrumente metalice sau din plastic. Oxidul de etilen are o actiune bactericida foarte
puternica, distrugnd orice microorganisme
Pregatirea chirurgului pentru operatie

Efectuarea oricarui act operator impune chirurgului executarea, n prealabil, a o

serie de pregatiri pentru respectarea regulilor de asepsie si antisepsie.
n ncaperile blocului operator se poarta o mbracaminte speciala; ideal este ca
aceasta sa fie sterilizata prin autoclavare, sau cel putin spalata. Utilizarea acestui
echipament n afara blocului operator este strict interzisa. La fiecare intrare / iesire n /din
blocul operator tinuta se schimba; blocul operator este prevazut cu o ncapere speciala
(,,camera filtru"), unde chirurgii se schimba de hainele purtate n sectia cu paturi. Dupa
acelasi principiu se schimba
si ncaltamintea. Pe cap se poarta boneta (care trebuie sa
acopere obligatoriu tot paul de pe frunte), iar nasul si gura sunt acoperite de o masca
Halatul steril se despatureste n asa fel ca sa nu atinga hainele si se mbraca pe
mneci, urmnd ca un ajutor sa-1 traga complet si sa-i lege sireturile la spate; n acest fel
partea din fata (care vine n contact cu cmpul operator) ramne sterila.
mbracarea manusilor se face astfel: se prinde manusa de manseta ndoita (pe fata
interna) si se trage pe mna stnga (figura 02-05). Se prinde apoi cealalta manusa dreapta,
pe fata sa externa, sub manseta si se trage pe mna, dupa care se rasfrnge, n acelasi
mod, manseta primei manusi (fig. 02-05).