Sunteți pe pagina 1din 5

150 DE ANI CARE AU SCHIMBAT LUMEA.

1750-1900
J.F. AYLETT
SCURTA PREZENTARE
CUPRINS
1 Revolutia in agricultura
2 Spre revolutia industriala
De ce s-au dezvoltat fabricile?150.htm - spre
Spre revolutia industrialae
3 Forta aburului
4 Schimbare in industria fierului
5 Case pentru muncitori
6 Arta si arhitectura
7 Un transport mai bun
8 Protest si reforma
9 Noi si ei: religia
10 Comert in secolul al XIX-lea
11 Imperiul se mareste
12 Irlanda
13 Fotografiile ca surse
14 O ultima privire asupra muncitorilor
15 Cultura populara
16 Schimbare pe drumuri
17 Schimbare si continuitate Munca pentru copii
SCURTA PREZENTARE
Cartea va prezinta, in cadrul oferit de revolutiile din agricultura si industrie si de
extraordinara dezvoltare a comertului, problemele majore ale perioadei 1750-1900,
in care au avut loc schimbari rapide. Impactul economic si social asupra vietii
oamenilor si a conditiilor de munca este analizat in detaliu. In plus, autorul a
acordat o atentie deosebita modului in care dezvoltarea industriei a influentat arta,
arhitectura si cultura populara, un capitol intreg fiind consacrat utilizarii
fotografiilor ca surse. Autorii acorda in mod deosebit atentie cronologiei si
intelegerii acesteia de catre tinerii cititori, iar in capitolul final se refera la
problemele schimbarii si continuitatii in perioada studiata.
1

2 Spre revolutia industriala


Industria textila se afla pe locul al doilea, dupa agricultura. La urma urmei, toata
lumea are nevoie de tesaturi, de haine. De fapt, tesaturi se produceau aproape peste
tot in Marea Britanie. Cea mai mare parte a acestora erau lucrate de mana si
oamenii le faceau in casa. Acest sistem de productie a fost denumit sistemul
domestic.
Mare parte din aceasta munca era desfasurata, in timpul liber, de oameni al caror
principal venit era obtinut din agricultura. Era de lucru pentru toata familia. Intradevar, o familie putea realiza intregul proces de transformare a lanii in tesaturi.
Cea mai mare parte a echipamentului era de mici dimensiuni; cel mai mare era
razboiul de tesut si chiar si acesta incapea in camera de zi.
Cu toate acestea, era nevoie de cinci sau sase torcatoare pentru ca o tesatoare sa
aiba suficient de multa lana. Asa ca a devenit ceva obisnuit ca diferitele etape ale
procesului sa fie realizate in locuri diferite. Uneori, firele toarse faceau sute de
kilometri inainte de a ajunge la tesator.
Cineva trebuia sa organizeze toate acestea. Adesea era o persoana care dispunea de
capital - cu alte cuvinte, de bani. De obicei, era un negustor bogat, cunoscut sub
numele de postavar. El trebuia sa aiba bani pentru ca uneori erau necesare multe
luni inainte ca lana sa fie transformata in stofa pentru a fi vanduta.
Mai intai, lana bruta era dusa la oameni care o daraceau si o torceau. Firele toarse
erau apoi duse la tesator. In cele din urma, stofa de lana era adunata si urmatorul
pachet de fire toarse livrat. Cei mai bogati negustori de postavuri nu se ocupau
personal de toate acestea; ei plateau agenti care sa se ocupe de cautare si transport.
Negustorul de postavuri platea in acord - o anumita suma de bani pentru fiecare
lucru facut. El ii putea obliga pe lucratorii sai sa primeasca atat cat era el dispus sa
le dea. Lucratorii erau in dezavantaj: ei aveau nevoie de venitul respectiv. Femeile
si copiii era adesea exploatati.
Tesaturile erau produse in acelasi fel in care se faceau de secole. Oamenii ofereau
forta bratelor, care faceau cea mai mare parte a muncii. Dar, in 1750, populatia era
in crestere. Mai multi oameni aveau nevoie de mai multe haine. Lucratorii la
domiciliu nu puteau face fata - si schimbarea era chiar dupa colt.
De ce s-au dezvoltat fabricile?
Schimbarea a aparut mai intai in industria bumbacului. Tesaturile de bumbac s-au
raspandit foarte mult. Negustorii puteau obtine mari profituri din vanzarea
tesaturilor de bumbac si doreau sa se produca cat mai multe. Asa ca oamenii au
2

cautat modalitati de a face mai rapid procesul de productie.


La aceasta au contribuit cei doi inventatori de mai sus: suveica zburatoare a lui
Kay a marit viteza cu care se tesea, iar masina de tors (spinning jenny) a lui
Hargreaves a marit ritmul in care se torcea. Fiecare dintre acestea putea fi folosita
de oamenii care lucrau la domiciliu. Chiar si noua masina de tors era simpla, mica
si usor de realizat. Puteai cumpara una cu aproximativ 2,50 lire sterline.
In timp ce sistemul casnic era inca folosit in manufacturarea bumbacului, matasea
era deja tesuta in fabrici. In jurul anului 1750, existau cateva "mori" de matase in
Anglia - dar nu erau "mori" de bumbac. De ce, atunci, in anii 1760, manufacturile
de bumbac au inceput sa fie transformate in fabrici? Aceasta intrebare nu are un
singur raspuns. Cu toate acestea, stim sigur cine poate fi considerat responsabil. Se
numea Richard Arkwright. S-ar putea sa va amintiti de el ca de omul care a pornit
in viata ca ucenic al unui barbier.
In 1769, Arkwright a obtinut un brevet de inventie pentru o masina de tors. El
pretindea ca masina lui poate toarce fire mai rezistente decat o masina de tors
jenny - si mult mai ieftine. Pentru prima data, masina sa a fost utilizata intr-o
"moara" din Nottingham, unde era pusa in miscare de un cal.
Doi ani mai tarziu, el a construit o "moara" la Cromford, pe raul Derwent. Aceasta
functiona folosind forta apei. In jurul anului 1788, existau 143 de "mori" ca
aceasta, inclusiv 19 in Scotia. In loc sa lucreze la domiciliu, mii de oameni
munceau in fabrici mari. Insa aceasta tot nu raspunde la intrebarea noastra: de ce sa dezvoltat sistemul fabricilor? Istoricii au dat raspunsuri diferite la aceasta
intrebare.
Munca pentru copii
In primele fabrici a fost folosita forta apei. Acestea erau adesea construite in vai
izolate, departe de orase si targuri. Din aceasta cauza proprietarii fabricilor se
confruntau cu o problema. Trebuiau sa gaseasca lucratori.
Totusi, masinile erau foarte simplu de manuit. Cea mai mare parte a muncii putea fi
facuta cu usurinta de femei sau copii - si de obicei asa si era. Ei se ocupau in
principal de repararea fibrelor de bumbac rupte (punerea lor cap la cap) si de
curatarea podelei sub masini (maturarea gunoaielor). Degetele suple ale copiilor si
trupurile lor mici erau ideale pentru aceste sarcini.
Copiii erau usor de gasit. In majoritatea marilor orase existau aziluri de saraci. Cei
care se ocupau de ele erau recunoscatori proprietarilor de fabrici care ii luau pe
copiii nevoiasi aflati in ingrijirea lor si ii foloseau ca ucenici neplatiti.
Totusi, Arkwright nu a folosit ucenici nevoiasi la Cromford. El a publicat anunturi,
3

chemand oamenii sa locuiasca in oras. A angajat cateva femei, dar, in majoritate,


copii. In jurul anului 1790, lucratorii lui Arkwright castigau 16 pence pe
saptamana. Munceau 13 ore pe zi, sase zile pe saptamana.
Un asemenea program de lucru nu era ceva neobisnuit in acele vremuri - si cea mai
mare parte a fabricilor erau probabil mai bune decat viata in azilul de saraci. Dar
existau cu siguranta unele fabrici cu regim mai prost - si patroni rai.
2 Arta si arhitectura
Revolutia industriala a afectat viata oamenilor in toate domeniile. Arhitectura nu a
facut exceptie. In trecut, fiecare parte a tarii avusese propriul stil de constructii,
utilizand materiale locale.
Revolutia industriala a adus cu sine fabrici - si fabricile au adus productia de masa.
O data cu inventarea cailor ferate, acelasi gen de caramizi ieftine si de placi de
ardezie puteau fi folosite peste tot. Si constructiile au devenit un sistem de
productie de masa, folosind cele mai ieftine materiale. Ca rezultat au aparut casele
muncitorilor din mahala.
Desigur, bogatii isi puteau permite sa construiasca ce doreau, utilizand cele mai
bune materiale. Si ceea ce doreau bogatasii din secolul al XIX-lea era sa le arate
celorlalti cat de bogati erau. Asa ca primul lucru pe care l-au facut multi dintre ei a
fost sa darame vechile conace si sa inalte case mai mari.
Poate va asteptati ca noile cladiri sa fi fost construite intr-un stil nou. De obicei, nu
erau. Arhitectii din epoca victoriana au copiat stilurile din trecut. Principala moda a
timpului era sa construiesti in stil gotic. Acesta fusese popular mai intai in secolele
al XIII-lea si al XIV-lea.
Castelul Drogo din Devon a fost construit la inceputul secolului XX, in jurul
anului 1910; era de fapt o imitatie de castel.
Intr-un anume fel, era ciudat ca oamenii din epoca victoriana copiau stilurile
timpurii deoarece revolutia industriala a oferit mari cantitati de fier ieftin. Dupa
anul 1860, s-a produs si mult otel. Aceste metale faceau posibila construirea unor
arcade mai inalte decat cele de dinainte.
Si sticla era disponibila: acoperisurile si zidurile puteau fi construite din sticla. La
sfarsitul secolului al XIX-lea, a fost introdus betonul armat. De ce toate acestea nu
au fost utilizate pentru a crea constructii noi, diferite?
Raspunsul este urmatorul: erau folosite - dar mai ales de catre ingineri, nu de
arhitecti. Gara Paddington din Londra; a fost proiectata de inginerul de cai ferate
Isambard Kingdom Brunel.
4

Si artistii au fost influentati de revolutia industriala. Desigur, artistii trebuie sa


traiasca: cineva trebuie sa le cumpere tablourile. Asa ca in secolul al XVIII-lea, nu
erau decat putine tablouri cu muncitori obisnuiti - dar existau tablouri si tiparituri
cu primele fabrici.
Oamenii erau mandri de aceste noi constructii. Ele ofereau locuri de munca
saracilor; au adus bogatie tarii. Asa ca in tablouri fabricile aratau impresionant.
Cincizeci de ani mai tarziu, atitudinile s-au schimbat. Oamenii stiau mai bine cat
de grea putea fi munca in fabrica.
Artistii si scriitorii au reflectat aceste vederi in schimbare. Unii oameni preferau sa
ignore realitatea; erau mai fericiti daca priveau in urma la o epoca mai timpurie,
inainte de revolutia industriala. Altii au devenit sentimentali in legatura cu
industria si cei care munceau in acest domeniu.
Dar existau si oameni care au luat o alta atitudine. In ultimii ani, au aparut multe
filme despre monstrul creat de dr. Frankenstein. Personajul a aparut mai intai intr-o
carte intitulata Frankenstein, publicata in 1817. In carte, un doctor inteligent
creeaza un monstru care ii scapa de sub control. Asta credeau unii oameni ca s-a
intamplat cu industria.