Copyright Dr.

Razvan Ionescu

Semiologia si diagnosticul limbii n Medicina Traditionala Chineza

FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INSPECTIEI LIMBII

Limba a fost considerata nca din antichitate ca unul dintre organele de mare importanta ale trupului
omenesc. Sa ne aducem aminte de Fabulele lui Esop unde gasim limba ca subiect cu tlc. Esop a pregatit
limba la ospete att ca cel mai dulce fel dar si ca cel mai amar. Si daca Esop se referea la limba ca organ
al cuvntarii, oglinda a sufletului, iata ca n medicina chineza o gasim tratata si ca oglinda a trupului. Aceasta
deoarece la nivelul ei se evidentiaza foarte fidel modificarile fiziologice sau patologice suferite de organele
interne si de organism n ansamblul sau.
Motivele pentru care la nivelul limbii se manifesta starea de sanatate sau de boala a diferitelor organe
interne sunt:
?

Conform principiului hologramei, orice parte reflecta ntregul, deci si limba ca parte componenta
va reflecta organismul n ansamblul sau.
? La nivelul limbii exista zone relativ distincte de proiectie a principalelor organe interne.
? Limba este un organ foarte bine vascularizat, att sanguin ct si energetic, care primeste prin
intermediul vaselor de snge si al meridianelor energetice materie, energie si informatie de la si
despre starea functionala a fiecarui organ intern.
Vascularizatia sanguina e asigurata de artera linguala, ramura a carotidei externe.
Meridianele care ajung la limba sau n vecinatatea acesteia sunt:
Stomac: - Colaterala traverseaza esofagul si se deschide la nivelul cavitatii bucale
- Trunchiul principal patrunde n maxilarul superior, irignd energetic gingiile si dintii
- Conexiunea ajunge la nivelul faringelui si laringelui
Splina-pancreas:
- Trunchiul principal patrunde n limba la nivelul radacinii si se termina ntr-o retea
fina la baza acesteia.
- Colaterala patrunde n laringo-faringe si apoi n corpul lingual.
Cord: - Conexiunea sa ajunge la radacina limbii
- Colaterala ajunge n laringe
- Un ram al Trunchiului principal ajunge n laringo-faringe
Rinichi:
- Un ram al trunchiului principal strabate laringele si se termina la baza limbii
paramedian
- Colaterala se termina la radacina limbii
Intestin subtire:
- Trunchiul principal patrunde n esofag
Intestin gros:
- Trunchiul principal patrunde n maxilarul inferior si iriga gingiile si dintii
- Conexiunea patrunde n maxilarul inferior
- Colaterala patrunde n laringe
1

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Plamn:
- Colaterala patrunde mpreuna cu cea a Intestinului gros n laringe
? Toate structurile limbii (musculatura, papilele, mucoasa superficiala) sunt foarte dinamice,
reflectnd prompt si fidel modificarile percepute pe caile descrise mai sus.
? Limba are dublu rol, de organ digestiv si organ al cuvntarii. De aici rezulta strnsa relatie
pe care limba o are cu Splina si cu Cordul.
Splina este principalul organ digestiv. Splina Yin da consistenta limbii iar Splina Yang da forma
acesteia.
Cordul este organul prin excelenta spiritual. El da vitalitatea limbii, adica aptitudinile acesteia
de a exprima prin vorbire un spirit activ, pe deplin ancorat n mediu si n acord cu sine nsusi.
Cordul Yin da mobilitatea limbii iar Cordul Yang da functia de vorbire. Relatia limbii cu Cordul
este sintetizata n medicina chineza prin formula limba este mugurele inimii.
n ceea ce priveste functia gustativa, ea este influentata att de Cord ct si de Splina. Splina
asigura baza materiala pentru preluarea informatiilor gustative iar Cordul e responsabil de
prelucrarea acestora.Ca urmare, senzatia gustativa va fi afectata att de patologia Cordului, ct
si de a Splinei si Stomacului.
Concluzie : limba este n strnsa corelatie cu qi-ul (energia), sngele, fluidele si organele interne. De aceea
limba este un principal element obiectiv de stabilire a diagnosticului, diferentiere a sindroamelor, prescrierii
tratamentelor si evaluare a prognosticului.

METODA DE EXAMINARE A LIMBII

Pacientul trebuie sa stea cu fata la lumina preferabil naturala, cu limba etalata firesc, nefortat. Se
examineaza initial nvelisul limbii, apoi corpul si la sfrsit venele sublinguale. Inspectia trebuie efectuata rapid
si atent, tinnd cont de efectele luminii, dietei, medicatiei si anotimpurilor asupra limbii.

CONTINUTUL INSPECTIEI LIMBII

Se examineaza : 1. nvelisul limbii
2. corpul limbii
3. venele sublinguale
nvelisul este reprezentat de mucoasa superficiala care, conform medicinii chineze, se formeaza prin
actiunea ascendenta a Qi-ului splinei care pulverizeaza catre suprafata limbii Qi-ul stomacului. n cazul
modificarilor patologice convenim sa numim nvelisul limbii depozit, termen pe care l vom folosi pe
parcursul prezentarii.
Corpul limbii se refera la tesutul muscular si la vascularizatia acestuia.
Aspectul normal al limbii este caracterizat dupa cum urmeaza :
- corp moale si flexibil, rosu deschis, umed si stralucitor, nici prea gros dar nici prea subtire, de forma
normala
- nvelis subtire, alb-transparent, cu granulatii bine vizibile, uniform dispersat si aderent la suprafata limbii
(nu poate fi raclat), care nu e excesiv de umed dar nici uscat, nu e lipicios si nici unsuros.
2

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Depozitul lingual ofera informatii n special despre :

- intensitatea agentului patogen
- starea Qi-ului gastric
Corpul limbii ofera informatii cu precadere despre:
- starea organelor interne.
Venele sublinguale normale sunt abia vizibile, de culoare violeta, rectilinii, neturgescente. n general apar
sub forma unui singur trunchi venos de grosime max. 2,7 mm si lungime de pna la 3/5 din distanta dintre
baza si vrful limbii. Ele ofera informatii despre:
- Ficat
- Cord-Pulmon
Pentru usurinta ntelegerii fenomenelor patologice care au loc la nivelul limbii vom discuta polaritatea Yin
Yang n urmatorii termeni: profunzime suprafata
interior exterior
continut continator

Semiologia depozitului lingual

Se urmaresc modificarile de culoare si calitate .
Modificarile de culoare ale depozitului lingual
Culorile obisnuit ntlnite sunt : - alb
- galben
- cenusiu
- negru
Depozitul alb poate fi : - subtire = suficient de subtire nct sa transpara prin el corpul limbii
- gros = strat opac, alb-laptos
Depozitul alb subtire poate fi fiziologic sau patologic.
Depozitul alb subtire patologic poate fi :
- umed (sindrom de tip rece sau rece-umed, cu acumularea fluidelor n exces)
- uscat (sindrom de tip cald sau rece transformat n cald. Arata ca energia defensiva n-a putut
combate factorii patogeni iar fluidele pulmonare au fost deja afectate.)
- nsotit de frison, febra si puls superficial plutitor, denota un Sindrom exterior la debut si localizare
superficiala a factorilor patogeni.
Depozitul alb gros poate fi de tip :
- rece, daca e umed sau unsuros (indigestie, retentie de flegma sau umezeala rece)
- cald, daca e : uscat (stagnare a flegmei n partea superioara a corpului si consumul fluidelor
de catre caldura patogena)
nchegat (stagnare a flegmei si umezelii n interior si caldura n stomac
datorata indigestiei)
3

Copyright Dr. Razvan Ionescu

ca pudra ngramadita, ce nu poate fi ndepartat ( afectiune exogena datorata

umezelii patogene cuplata cu caldura excesiva n interior. Apare de obicei
n procese supurative interne.)
Depozitul galben poate avea 3 nuante : - galben deschis
- galben nchis
- galben-negru
Dupa aspect, el poate fi : - gros sau subtire
- umed sau uscat
- granulat sau unsuros
Depozitul galben indica un sindrom de caldura stenica interna produs de:
invazia caldurii patogene din exterior
transformarea n caldura interna a frigului patogen.
indigestie
Conform cercetarilor moderne, depozitul galben se formeaza n conditii de infectie, inflamatie si tulburari
n sfera digestiva produse prin febra.
Depozitul galben, subtire si umed arata ca factorul patogen este n stadiu incipient, abia a patruns la
interior si nu a ajuns suficient de intens pentru a afecta fluidele.
Depozitul galben, subtire si uscat indica un grad crescut de caldura patogena cu depletie a fluidelor.
Depozitul galben, unsuros si umed indica stagnare a caldurii si umezelii patogene n interior.
Depozitul galben, gros si uscat arata consumul fluidelor corporale prin febra mare.
Depozitul galben negricios, uscat si cu crapaturi denota caldura patogena extrema cu epuizarea
fluidelor.
n concluzie : depozit galben deschis = caldura usoara
depozit galben nchis = caldura intensa
depozit galben negricios = acumulare de caldura
Depozitul cenusiu provine de obicei din cel alb sau apare concomitent cu cel galben. Indica un sindrom
de caldura sau umezeala rece.
Cenusiu uscat = consumul fluidelor de catre :
caldura excesiva (focul stenic) n boli febrile
foc astenic n deficitul de yin de cauza interna.
Se ntlneste n boli grave cum ar fi suferinte cronice ale tractului digestiv, deshidratare, acidoza etc.
Cenusiu umed-unsuros se datoreaza:
retentiei de flegma la interior
stagnarii umezelii reci la interior
Depozitul negru de obicei provine din cel cenusiu sau galben. Indica de obicei stadii critice ale bolilor.
Indica sindroame de tip intern:
exces de caldura sau
exces de frig
Fumatul poate produce deasemenea depozit negru.
Negru umed = ascensiune patologica a umezelii datorita deficitului de yang si excesului de frig.
Negru si uscat = foc stenic excesiv cu depletia fluidelor
4

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Negru, us cat si fisurat, cu papile proeminente = caldura interna excesiva extrema (foc astenic)
indicnd epuizarea Yin-ului renal, fiind un semn critic pentru evolutia bolii.
Negru si uscat la vrful limbii = intensificarea focului inimii
Negru si uscat la mijlocul limbii = acumulare de scaun uscat sau epuizare a Qi-ului gastric.
Negru si uscat la radacina limbii = caldura excesiva n focarul inferior
Depozitul negru poate apare si la pacienti cu boala de intensitate medie, fara simptome evidente.
n concluzie, cu ct culoarea depozitului este mai nchisa, cu att boala este mai avansata.
Modificarile calitative ale depozitului lingual
Se refera la : grosime
umiditate
netezime
exfoliere
Grosimea se apreciaza dupa ct de transparent este depozitul. Un depozit gros este considerat cel prin
care nu permite vizualizarea corpului limbii prin transparenta sa. Aprecierea grosimii ne orienteaza asupra
localizarii bolii si asupra evolutiei intensitatii factorilor patogeni.
Depozitul subtire indica:
Sindrom de tip extern cu localizare la suprafata a afectiunii. Agentul patogen e nca la suprafata si
nu este foarte intens.
Usoara suferinta interna, fiind reflectarea faptului ca boala nu este nca grava. Qi-ul vital nu a fost
afectat.
Depozitul gros indica gravitatea factorilor patogeni si localizarea n profunzime a afectiunii.
Se ntlneste n: retentie de flegma si alimente nedigerate, conditie n care qi-ul gastric mpreuna cu Qi-ul
turbid se ridica si se acumuleaza pe suprafata limbii.
Daca depozitul subtire devine gros, e semn de avansare a bolii si invers, daca din gros devine subtire, e
semn de evolutie favorabila.
Umiditatea depozitului
Se considera normala daca limba nu este nici uscata dar nici lunecoasa. Un asemenea depozit la un bolnav
indica faptul ca fluidele n-au fost nca afectate.
Depozitul umed se considera daca exista retentie lichidiana excesiva si saliva e gata sa picure de pe limba
sau chiar curge.
Indica sindrom de frig sau umezeala produs prin:
invazia din exterior a frigului si umezelii sau prin
stagnarea flegmei si umezelii n interior n deficitul de yang, cea ce va permite Yin-ului sa se
reverse la suprafata.
Depozitul uscat are 2 variante: - uscat
- rugos
Cel uscat simplu nu are pic de saliva pe suprafata, avnd aspect ofilit, dar nu este aspru la pipait.
Cel rugos este uscat si aspru.
Ambele denota consumul fluidelor prin caldura excesiva. Acest lucru se ntmpla n deficitul de fluide yin si
stagnarea umezelii patogene, ceea ce blocheaza qi-ul de natura yang care nu mai poate genera fluide.
Depozit uscat si crapat. E dur , tare si crapat, produs prin consumul masiv al fluidelor de catre caldura
foc excesive ceea ce duce la imposibilitatea mentinerii umiditatii normale a depozitului.
Transformarea depozitului din umed n uscat arata avansarea bolii catre un consum important al
fluidelor, iar transformarea din uscat n umed arata o evolutie spre refacerea fluidelor organismului.
5

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Depozitul coagulat (granulat, nchegat) este depozitul constituit din granule mari si groase, neuniform
diseminate pe suprafata limbii, ca un strat de resturi de lapte nchegat, ce poate fi usor raclat. Acesta apare
datorita caldurii yang n exces care fierbe qi-ul turbid din stomac facndu-l sa ascensioneze precum
aburul si sa se acumuleze la suprafata limbii.
Este prezent n :
sindroame de retentie a alimentelor nedigerate n stomac si intestine
sindroame de stagnare a flegmei n interior
furuncule interne si stomatita aftoasa datorata umezelii calde
Depozit purulent coagulat.
Este gros si lipicios ca puroiul si apare n abcese pulmonare, gastrice, hepatice. Este semn de gravitate a
bolii datorat intensitatii deosebite a factorilor patogeni.
Depozit putred coagulat.
Peste depozit exista un strat subtire membranos sau mici graunte. Apare n sindroame de umezeala
caldura, boli febrile acute produse de agenti patogeni virulenti de tip caldura, n boli ale caldurii verii trzii,
dizenterie, sifilis. Depozitul putred nchegat arata epuizarea Qi-ului gastric si prognostic nefavorabil.
Depozitul unsuros.
Este depozitul neted si fin, cu granulatii uniform distribuite.
Este produs de catre umezeala patogena excesiva care obstructioneaza Qi-ul de natura Yang si duce la
stagnarea umezelii patogene la nivelul limbii.
Este semnificativ pentru : umezeala patogena, umezeala si caldura patogena, retentie de flegma, retentie de
alimente nedigerate.
Depozitul exfoliativ.
Exfolierea se poate instala brusc sau lent, total sau partial.
Exfolierea partiala poate fi : frontala, mijlocie, mprastiata, geografica, n functie de localizare. Exfolierea
totala da imaginea de limba-oglinda.
Depozitul exfoliat apare ca urmare a:
lezarii Qi-ului si Yin-ului gastric,
deficitului de yin si epuizarii fluidelor,
insuficientei mixte de qi si snge sau
ca urmare a unei constitutii alergice.
Cu ct exfolierea e mai ntinsa, cu att gravitatea deficitului de qi si snge e mai mare, ajungnd ca limba
oglinda sa fie semn de stare terminala, de epuizare a Qi-ului si Yin-ului gastric.
Cercetarile moderne au aratat ca exfolierea depozitului lingual este asociata cu insuficienta enzimatica si
vitaminica si cu disfunctie hepato-pancreatica.
Existenta sau disparitia depozitului lingual da relatii si despre lupta dintre factorii patogeni si qi-ul vital,
precum si despre modificarile lor. De ex., daca depozitul dispare treptat, e semn ca agentul patogen cstiga
teren n detrimentul Qi-ului vital si invers, daca ulterior exfolierii ncepe sa reapara depozit alb subtire.
Disparitia treptata a depozitului este de preferat celei bruste care semnifica o agravare brutala a bolii.

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Semiologia corpului lingual

Modificarile culorii corpului limbii.
Culoarea normala a corpului lingual este rosu deschis.
Limba palida.
Apare n deficit de qi si/sau snge:
sngele n deficit nu mai hraneste limba
Yang Qi-ul n deficit nu mai poate transporta sngele n sus, catre limba.
Indica un:
sindrom de deficit sau
sindrom de frig.
Limba palida, subtire si mica e o manifestare a deficitului mixt de snge si qi.
Limba palida, mare si flasca e o manifestare a deficitului de yang qi.
Cercetarile moderne arata ca limba palida e asociata cu anemia, eritropenia, perturbarea sintezei de
albumine, scaderea proteinelor plasmatice si edem tisular. Factori suplimentari ce contribuie la paliditatea
limbii sunt : hipofunctia glandelor endocrine, contractia capilarelor, circulatia sanguina ncetinita, reducerea
metabolismului bazal si disfunctii digestive.
Limba rosie.
Este limba mai rosie dect normalul. Indica exces de foc care accelereaza circulatia si n consecinta mai
mult qi si snge va ajunge la limba si va umple vasele sanguine.
Limba rosie indica sindrom de caldura.
Limba rosie, rugoasa, cu papile iritate si depozit gros de culoare galbena se datoreaza focului
stenic.
Limba rosie flasca, fara depozit sau cu foarte putin depozit, sau fisurata, se datoreaza focului astenic.
Limba rosie la vrf = ntetirea focului inimii.
Limba rosie pe margini = foc excesiv al ficatului si vezicii biliare
Limba rosie n mijloc = exces al focului din focarul mijlociu
Limba stacojie = mai rosie dect cea rosie, provenind din aceasta. Cauzele sunt similare cu ale
formarii celei rosii. Aceasta culoare denota caldura extrema.
n caz de sindroame de tip extern (exopatii), limba stacojie indica invazia compartimentului energie
nutritiva (ying) - snge de catre caldura patogena sau acumularea de caldura latenta n inima si stomac si
transmiterea acesteia n pericard.
n caz de endopatii, limba stacojie cu depozit uscat sau fisurat indica hiperactivitatea focului prin deficit
de yin sau epuizarea fluidelor stomacului si rinichilor.
Att limba rosie ct si cea stacojie indica sindroame de caldura. Cu ct culoarea e mai intensa, cu att
mai grava afectarea. Modificarea culorii de la rosu deschis spre stacojiu denota agravarea caldurii
patogene, iar trecerea de la stacojiu la rosu deschis indica vindecare.
Cercetarile moderne au aratat ca mecanismul formarii limbii stacojii este complex. Principala cauza este
febra nalta, deficitul de vitamine si deshidratarea, iar anumite tipuri de anemii si coma sunt factori
agravanti. Toate acestea pot duce la inflamatia limbii, hiperplazie capilara, congestie, dilatarea tesutului
periglotic, concentrare sanguina si hipercoagulare.
7

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Limba vnata.
Denota de obicei stagnare a Qi-ului si sngelui cauzata de unul din urmatorii factori :
? frig
? caldura
? qi si yang astenice
? alcoolism
? retentie de alimente nedigerate
? flegma si umezeala calda patogena
Limba vnata, uscata si ofilita. Stagnarea qi-ului si sngelui consecutiv caldurii excesive care consuma
fluidele.
Limba vnat-deschis sau albastruie-umeda apare n caz de stagnare prin frig.
Limba albastruie
Culoarea este asemanatoare celei a venelor superficiale subcutanate sau celei a limbii de taur, fara snge.
Apare ca urmare a frigului-yin n exces la interior care produce stagnarea Yang-ului si sngelui datorita
ncetinirii circulatiei sanguine. Aceasta culoare denota:
? stagnarea Yang-ului datorita acumularii frigului sau
? acumularea frigului datorita deficitului de yang
? stagnarea sngelui la interior
Limba albastruie n ntregime denota un sindrom de tip frig-yin.
Limba albastruie pe margini indica un sindrom de stagnare a sngelui la interior.
Limba vnat albastruie
Este o combinatie a celor doua culori n diferite proportii.
Indica:
frig extrem
caldura extrema
stagnare a sngelui
alcoolism.
Aceste culori apar datorita modificarilor componentelor sanguine reflectate n stratul inferior al tesutului
periglotal. E o culoare prezenta de obicei n boli cardiace, hepatice sau biliare.
Factorii principali ce intervin n aparitia acestei coloratii sunt : staza venoasa, ncetinirea circulatiei
sanguine, cresterea vscozitatii sanguine si hipoxia. Factori favorizanti sunt : eritromatoza, consumul de
alcool, pigmentatia si cresterea concentratiei aglutininelor reci n snge.
Modificarile de forma ale limbii
Formele modificate ale limbii sunt :
? umflata
? emaciata
? iritata
? crapata
? indentata
Limba umflata .
8

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Limba marita de volum este forma usoara a limbii umflate. Este definita ca atare cnd umple gura si are
amprente dentare marginale.
Limba umflata este mare, nu permite nchiderea gurii si nu poate fi retractata.
Fiziopatologic, limba umflata este rezultatul retentiei de apa si stagnarii flegmei umede n corpul lingual,
adica al unui exces de yin care poate fi:
? absolut (caldura umeda patogena care produce deplasarea n sus a flegmei si fluidelor), situatie n
care limba nu prezinta amprente dentare marginale deoarece nu exista nca o afectare a yang-ului
splenic.
? relativ, datorat deficitului de yang sau de qi al splinei, cnd marirea de volum se asociaza cu
amprentele dentare marginale.
n cazul deficitului de yang se produce o acumulare de flegma si fluide patologice.
n cazul deficitului de qi are loc stagnarea si acumularea apei fiziologice.
Etiologic, umflarea limbii rezulta ca urmare a stazei Qi-ului si sngelui n partea superioara a corpului
datorita caldurii patogene si alcoolismului si indica deplasarea ascendenta a caldurii din snge, agresiunea
alcoolului, intoxicatie si staza sanguina.
Clinic este totusi dificil de diferentiat ntre o limba marita de volum si una umflata, deci e mai bine sa se faca
diferentierea din punct de vedere al categoriilor cald rece si deficit exces lund n considerare culoarea
limbii. Astfel, :
? limba palida, marita si flasca =acumulare de fluide datorita deficitului de yang al splinei si
rinichiului
? limba groasa, rosu deschis sau rosie si cu depozit galben si unsuros = ascensionarea flegmei si
caldurii umede
? limba rosu nchis si umflata = caldura excesiva a inimii si splinei
? limba purpuriu albastruie si umflata = staza alcoolica n partea superioara a corpului si stagnare a
sngelui datorata intoxicatiei alcoolice.
Limba emaciata (atrofica)
E o limba mica si subtire datorata malnutritiei corpului lingual prin deficitul de qi si snge al inimii si splinei si
insuficientei de yin (fluide). Indica deficit de qi si snge si hiperactivitate a focului astenic datorita deficitului
de yin.
Limba palida si subtire = deficit de qi si snge
Limba rosie si subtire = lezarea Yin-ului prin caldura excesiva (foc stenic), asociat cu depozit
galben, sau
= hiperactivitatea focului astenic prin deficitul Yin-ului, asociat cu depozit
redus sau absent
Cercetarile recente au aratat ca limba atrofica este asociata cu anemie prin deficit de vitamine si distrofie
datorata disfunctiei tubului digestiv, precum si cu infectii severe si atrofii ale musculaturii linguale.
Limba iritata
Se numeste astfel datorita punctelor proeminente de pe suprafata ce dau un aspect de capsuna si care sunt
de culoare rosie sau neagra. Acestea sunt dispuse pe partile laterale ale limbii sau sunt raspndite pe
ntreaga suprafata.
Limba iritata denota :
caldura patogena excesiva
caldura stagnanta n compartimentul qi nutritiv snge
invazie a caldurii patogene n inima si acumularea caldurii umede n snge
9

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Limba crapata
Se considera atunci cnd sunt fisuri evidente neacoperite cu depozit pe suprafata ei. Crapaturile pot apare
pe ntreaga suprafata sau numai n anumite regiuni : anterioara, laterale etc. Diferite ca forma si dimensiuni,
se ntind n toate directiile, unele fiind adnci precum taieturile. Sunt cauzate de obicei de deficitul de
esenta vitala si snge sau de deficitul de fluide (yin) si malnutritie a corpului lingual cu atrofie a suprafetei
limbii.
Limba crapata indica sindroame de:
deficit, n special deficit de snge si yin (cnd prezinta depozit redus sau absent)
exces de caldura (cnd prezinta depozit uscat, fisurat)
Limba fisurata de culoare deschisa = deficit de snge
Limba fisurata de culoare rosu nchis = lezare a fluidelor de catre caldura excesiva si epuizare a Yinului.
Limba fisurata exista n mod fiziologic la 0,5% din populatia sanatoasa fara a avea semnificatie patologica
daca fisurile sunt acoperite de mucoasa.
Limba indentata
Este limba care amprente dentare imprimate pe margini. Fiziopatologic, acestea sunt urmarea deficitului de
yang splenic.
Limba indentata si umflata e data de deficitul de yang al splinei combinat cu un exces de yin (retentie
hidrica, acumulare de flegma).
Limba subtire si indentata e urmarea deficitului de yang combinat cu un deficit de snge-yin.
Limba indentata, usor decolorata si umeda se datoreaza excesului de frig si umezeala n interior sau
edemului produs prin deficitul de yang.
Limba rosie cu indentatii = deficit combinat de yin si qi al splinei.
Limba rosie si umflata cu indentatii marginale = stagnarea flegmei prin caldura umeda.

Modificarile de stare ale limbii

Se refera la :
? scurtarea limbii
? consistenta flasca
? rigiditatea limbii
? limba tremuratoare
? limba contorsionata
Limba scurtata este contractata, scurtata si nu poate fi etalata.
Caracteristica ei este contractura care poate fi data de:
? fru lingual scurt congenital (nu reprezinta o situatie patologica actuala)
? frig
? consumul fluidelor
? stagnarea flegmei
10

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Limba scurtata, palida si umeda = stagnare a frigului n musculatura linguala cu contractia spasmodica a
acesteia.
Limba scurtata, rosie si uscata = consumul fluidelor n cazul bolilor febrile cu contractia consecutiva a
musculaturii linguale.
Limba scurtata, umflata si unsuroasa = retentie de flegma umeda cu amortire consecutiva a limbii.
Limba scurtata n decursul evolutiei bolii unui pacient e semn de agravare.
Prognosticul este foarte rezervat daca:
pacientul devine inconstient, delireaza si are limba scurtata si rigida, sau daca
pe fondul unui sindrom de flegma pacientul devine comatos cu limba retractata.
Limba flasca se refera la incapacitatea acesteia de a protruziona sau de a se ridica spre valul palatin
datorita atrofiei musculaturii sale. Apare n cazuri de deficit extrem de qi si snge, epuizare a fluidelor (Yinului) cu malnutritie consecutiva a musculaturii linguale. Exista doua categorii :
Limba acut flasca, ce devine flasca brusc datorita lezarii brutale a sngelui(yin) de catre caldura patogena.
Limba cronic flasca e o limba palida si care devine treptat flasca datorita bolii ndelungate care duce la un
deficit major de qi si snge care nu mai pot hrani corespunzator limba.
Limba rosie, uscata si flasca n urma unei suferinte ndelungate denota deficit de yin extrem cu epuizarea
Yin-ului hepatic si renal.
Limba rigida se refera la dificultatea pacientului de a-si misca limba. Cauze :
? n exopatii : invazia pericardului de catre caldura patogena, ceea ce duce la afectarea spiritului
cu consecinta pierderii controlului asupra limbii
lezarea Yin-ului de catre febra extrema, cu malnutritie consecutiva a
musculaturii linguale
? n endopatii retentie a flegmei n pericard
blocarea meridianelor limbii datorita acumularii de flegma transportata de vntul
ficatului
Oricare ar fi cauza , rigiditatea limbii este legata de modificarile patologice la nivelul organelor interne.
Limba tremuratoare se defineste ca limba ce tremura necontrolat cnd pacientul ncearca sa o etaleze.
Cauze:
? deficit de qi si snge, consumul fluidelor si depletia de yang ce duc la o denutrire, racire si
deshidratare a musculaturii linguale
? caldura: caldura uscata prezenta n snge consuma fluidele si strneste vntul
caldura extrema produce convulsii
n caz de endopatie cronica, limba palida sau rosie deschis cu tremuraturi usoare se datoreaza consumului
fluidelor, depletiei de yang si deficitului de qi si snge.
n caz de exopatie febrila, limba rosie cu saliva putina denota consum al fluidelor si strnirea vntului.
Limba rosie nchisa care tremura sever se datoreaza caldurii yang extreme si strnirii ascendente a vntului
ficatului.
Limba deviata
Se refera la deviatia laterala a limbii etalate. Daca este nsotita de hemipareza faciala sau de hemiplegie,
este rezultatul :
? atacului vntului patogen asupra meridianelor
? obstructiei meridianelor de catre flegma purtata de vnt
? atac al vntului patogen asupra viscerelor, ca n cazul accidentului vascular cerebral
11

Copyright Dr. Razvan Ionescu

Cnd meridianele si colateralele sunt blocate unilateral, musculatura de aceeasi parte se relaxeaza si devine
ineficienta contractil, deci limba va devia de partea sanatoasa.
Limba deviata este semn de AVC sau de amenintare de AVC.
Modificarile venelor sublinguale
Venele sublinguale sub forma a doua trunchiuri turgescente si mai lungi dect normal semnifica stagnarea
Qi-ului si Sngelui Ficatului.
Venele sublinguale echimozice reprezinta patologia cardio-pulmonara.

SEMNIFICATIA CLINICA A INSPECTIEI LIMBII

Datorita faptului ca depozitul lingual si corpul limbii reflecta boala n moduri diferite, analiza lor trebuie
mbinata pentru a trage concluzia asupra semnificatiei limbii n ansamblul ei.
Dupa aspectul general al limbii putem concluziona urmatoarele :
1. Daca qi-ul vital este suficient sau nu.
Corpul limbii rosu si umed denota suficienta a Qi-ului si sngelui.
Corpul palid denota deficit de qi si snge.
Depozitul subtire, alb si umed denota suficienta Qi-ului gastric.
Limba fara depozit denota epuizare a Qi-ului si Yin-ului gastric.
2. Localizarea bolii
Depozit alb subtire n caz de exopatie e semn ca afectiunea e la debut si localizarea superficiala.
Depozitul galben si gros indica o stare mai avansata n care factorul patogen a afectat deja
interiorul.
Corpul limbii rosu excesiv indica prezenta caldurii la nivelul Qi-ului.
Corpul rosu vinetiu indica invazia caldurii patogene la nivelul sngelui si energiei nutritive
Ying.
3. Diferentierea naturii factorului patogen
Depozitul alb indica adesea frig, iar cel galben caldura.
Limba deviata denota strnirea vntului.
Limba albastra vinetie arata stagnarea sngelui.
4. Aprecierea cursului evolutiv al bolii
Evolutia patologica a depozitului este de la alb la galben, cenusiu si apoi negru, de la subtire la
gros si de la umed la uscat.
Corpul limbii evolueaza de la rosu deschis la rosu, apoi la rosu nchis si n final la vinetiu.
Evolutia inversa e de bun augur.
5.

Estimarea prognosticului unei afectiuni

Limba elastica, rosie, umeda, arata ca qi-ul vital este nca suficient si ca qi-ul stomacului nu este
epuizat, indicnd un prognostic favorabil.
Limba nchis colorata, cu mobilitate anormala, exfolierea depozitului, arata deficit al Qi-ului
vital si epuizare a Qi-ului gastric, indicnd prognostic defavorabil.

12