UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR

BUCURETI

PROIECT
MANAGEMENTUL AFACERILOR
-ntreprinztorul-

Anul I
Cuprins

Introducere
1.Istoricul afacerilor
1.1.Antichitate
1.2.Evul mediu
1.3.Capitalismul
1.4.Perioada contemporan
2. Conceptul de ntreprinztor
2.1.Evoluia conceptului de ntreprinztor
2.2.Definiia ntreprinztorului
3. ntreprinztorul de succes
3.1.Profilul ntreprinztorului
3.2.Avantajele ntreprinztorului
3.3.Dezavantajele ntreprinztorului
3.4. Capcanele ntreprinztorului
Concluzie
Bibliografie

Introducere

Iniierea i derularea unei afaceri presupune un risc considerabil i un efort susinut

pentru a nvinge ineria mpotriva noului.Persoana care iniiaz o afacere, i asum
responsabilitatea i riscurile dezvoltrii ei i se bucur de roadele acestei munci este
ntreprinztorul. El este simbolul tenacitii i mplinirii n afaceri.
A fi ntreprinztor este o experien unic, provocatoare, cu satisfacii deosebite, ns
uneori i cu mari frustrri. Pentru a derula afacerea, ntreprinztorul trebuie s fie n acelai timp
proprietar, manager, proiectant, cumprtor, vnztor, ofer.Majoritatea ntreprinztorilor poart
mai multe plrii n acelai timp.Desigur, nimeni nu poate fi expert n toate aceste domenii, ns
ntreprinztorul trebuie s aib destule cunotine din fiecare domeniu pentru a evalua impactul
aciunilor ntreprinse asupra profitului firmei.
Viaa social ne oblig s lucrm, s iniiem afaceri, s desfurm o activitate
util.Afacerea poate fi definit ca un raport ntre doi oameni care trateaz pentru a-i impune
unul altuia interese morale sau materiale.Ea poate aparine unui singur ntreprinztor, care i
asum ntregul risc sau mai multor persoane asociate care se neleg s mpart ntr-un anumit
mod drepturile i obligaiile.
ntreprinztorii se aseamn cu managerii nsa au numeroase particulariti care le
confer un statut social distinct. n acest sens se remarc obiectivitatea, capacitatea ridicat de
munc, abilitatea organizatoric, viziunea, nclinaia spre riscul moderat, ncrederea n propriile
fore, abilitatea de a surprinde momentul oportun, competena profesional, atitudinea echilibrat
fa de bani.
Asigurarea succesului sau apariia eecului n micile afaceri sunt determinate de
capacitatea ntreprinztorilor de a atrage noi surse n circuitul propriilor afaceri.Succesul
afacerilor este garantat atunci cnd, printr-un plan de afaceri bine conceput i elaborat, sunt
convini creditorii sau investitorii s contribuie la sporirea finanrii. Planul de afaceri este
documentul prin care se prezint n mod detaliat coninutul afacerii i care are ca scop
demonstrarea viabilitii aciunii ntreprinztorilor.

1.Istoricul afacerilor

Originea afacerilor se pierde n negura timpului. Acestea au avut o evoluie sinuoas, cu

perioade de glorie i decdere. Cauza acestei evoluii o constituie modul n care ele au fost
percepute de-a lungul timpului. n continuare, prezentm cteva repere mai importante din
aceast evoluie.

1.1.Antichitate
n vechiul Regat babilonian afacerile erau n floare. Cu dou milenii nainte de Cristos a
aprut Codul lui Hammurabi, care prevedea principiile de comportament i conduit ale
comercianilor i vnztorilor ambulani.n Grecia antic, afacerile i ndeosebi comerul s-au
dezvoltat. Totui, filozofii greci priveau comerul cu dispre.n Roma antic dei comerul a fost
tolerat, nu era vzut nimic nobil n aceast activitate.

1.2.Evul mediu
Aceast perioad este una de stagnare. Sistemul feudal i biserica catolic au inhibat
dezvoltarea economic.Doar n ultima parte Evului mediu s-a nregistrat o modificare
important, n special n oraele-republic italiene.Comerul fiind considerat o activitate
degradant, clerul, nobilii, militarii nu puteau face acte de comer.n schimb, negustorii nu aveau
bani pentru a-i desfura normal activitatea lor.Soluia gsit a fost apariia formei de asociere
societa en comandita semplice societatea n comandit simpl, existent i astzi n unele
ri.n felul acesta, se unea capitalul nobililor, militarilor i clerului cu priceperea negustorilor
oamenii fr de odihn - pentru a obine satisfacii ambele pri.

1.3.Capitalismul
Dezvoltarea urbanismului i comerul de peste mri au schimbat atitudinea fa de afaceri
n general i fa de comer n special.Un rol important n schimbarea opticii despre afaceri a
avut i religia.Exist dou explicaii interesante cu privire la modificrile n valorile religiei i a
atitudinii acesteia fa de afaceri.
Werner Sombart arat c iudaismul a fost cel care a avut un rol esenial n schimbarea
acestei optici.Deoarece evreii nu puteau deine pmnt n Europa i le era interzis s desfoare
activiti n anumite domenii, ei au fost impini spre domeniul afacerilor.La acestea, se adaug i
valorile iudaice: sobrietatea, economia i autocontrolul.

Un moment important n schimbarea atitudinii fa de afaceri a fost apariia

darwinismului social. n anul 1858, Charles Darwin a scris cartea Originea speciilor, prin care
explic evoluia organismelor biologice de la formele inferioare de via la cele superioare.
Esena acestei teorii evoluioniste este c cel mai bine adaptat supravieuiete.Acest concept s-a
extins i la societate n general, darwinismul social reliefnd faptul c oamenii cei mai capabili i
mai dotai se vor ridica n vrful ierarhiei sociale i aceasta este ordinea natural a lucrurilor
(homo homini lupus).
Darwinismul social a ntrit etica protestant i conceptul laissez-fair ului a lui Adam
Smith. n acest fel, darwinismul social a prevzut baza ideologic a omului de afaceri din ultima
perioad a secolului al XIX-lea.

1.4.Perioada contemporan
n perioada contemporan afacerile au luat o amploare fr precedent.Progresele realizate
n tehnologie i comunicaii reduc distanele i timpul.Consecina o constituie globalizarea
pieelor, n condiiile meninerii specificului local.Chiar i micile firme se implic n afaceri
internaionale. Internaionalizarea nu mai este un apanaj doar al marilor corporaii.

2.Conceptul de ntreprinztor
2.1.Evoluia conceptului de ntreprinztor
Perioada timpurie
n timpurile mai vechi, ntreprinztorul tipic putea fi gsit n rndul militarilor i
negustorilor.n acel timp, rzboaiele se purtau adesea din motive economice.Conductorii
militari, asumndu-i riscuri considerabile, printr-o strategie de succes puteau obine ctiguri
substaniale.Negustorii acelor timpuri i riscau i ei averile.De multe ori negustorul i
aventurierul puteau fi gsii n aceeai persoan.

Evul mediu

Datorit faptului c n evul mediu comerul era considerat un act degradant i a

restriciilor impuse de biseric asupra ofertei de capital, ntreprinztorul tipic era un cleric.
Acesta avea ca nsrcinare construirea de mari lucrri arhitecturale, precum castele i fortificaii,
cldiri publice, mnstiri i catedrale. Angajat n asemenea proiecte uriae, ntreprinztorul nu i
asuma nici un risc, ci mai degrab era un conductor de proiect ce folosea resursele furnizate de
cele mai multe ori de guvern.
Secolul al XVII-lea
ntreprinztorul din secolul al XVII-lea era persoana care ncheia un aranjament
contractual cu guvernul pentru a presta un serviciu sau a achiziiona un anumit produs,
asumndu-i riscul unei astfel de tranzacii. Deoarece preul din contract era fix, ntreprinztorul
putea ctiga sau pierde n urma tranzaciei, dup cum cumpra la un pre mai mic sau mai mare.
n Anglia, speculatorii de pamnt i fermierii erau considerai ntreprinztori.
Secolul al XVIII-lea
Rolul ntreprinztorului n teoria economic este recunoscut pentru prima dat n acest
secol. Richard Cantillon, economist francez, a asociat asumarea riscului n economie cu
ntreprinztorul. Pentru Cantillon, ntreprinztorul este o persoan care i asum riscuri ntruct
cumpr la un pre cert i vinde la un pre incert, prin urmare acioneaz n condiii de risc. El
consider ntreprinztorul figura principal din economie.
Secolul al XIX-lea
ntreprinztorul a fost privit n acest secol mai mult din perspectiv economic.El nu era
deosebit, de regul, de manager.Pentru prima dat n literatura economic activitatea
antreprenorial devine sinonim cu managementul, n sensul contemporan al cuvntului.
Secolul al XX-lea
n secolul al XX-lea, ntreprinztorul a devenit sinonim sau cel puin asociat cu
ntreprinderea liber i capitalismul. El este recunoscut ca fiind un agent al schimbrii.
ntreprinztorul este o persoan creativ, cu idei inovatoare de afaceri, care contribuie la
creterea i profitabilitatea ntreprinderii.

2.2.Definiia ntreprinztorului

Nu exist o definiie acceptat unanim privind ntreprinztorul. Unii autori consider c

ntreprinztorul este persoana care i asum responsabilitatea identificrii i obinerii resurselor
necesare nfiinrii unei afaceri, accentul punndu-se n acest caz pe procesul de iniiere a unei
afaceri.Ali autori consider c ntreprinztorul este cel care gestioneaz resursele necesare
iniierii i/sau dezvoltrii afacerilor care se concentreaz pe inovaie i elaborarea de noi produse
sau servicii.
Potrivit acestei definiii, ntreprinztor este cel ce nu doar nfiineaz o afacere, ci are i
spirit inovativ. n acest fel, ntreprinztorii se pot gsi i n marile firme i n sectoarele publice.
ntreprinztorul este privit i ca persoana care i asum riscul organizrii resurselor ce creaz
bogie.
Dei fiecare din aceste puncte de vedere privesc ntreprinztorul dintr-o perspectiv
sensibil diferit, ele cuprind noiuni similare precum iniiere, organizare, inovare, creare de
bogie i asumarea riscului.De asemenea, aceste puncte de vedere sunt cumva restrictive
ntruct ntreprinztorii pot fi gsii n orice domeniu: educaie, medicin, cercetare, drept,
arhitectur, inginerie, activiti sociale etc.
ntreprinztorul este persoana care iniiaz i deruleaz o aciune, asumndu-i riscurile
asociate inovrii, n schimbul unor satisfacii materiale sau personale.Aceasta definiie subliniaz
patru aspecte eseniale ale ntreprinztorului.
n primul rnd, ntreprinztorul este persoana ce iniiaz i deruleaz o aciune. El este
un iniiator n domeniul su de activitate.Cel mai larg domeniu de manifestare al
ntreprinztorului este cel economic.n al doilea rnd, ntreprinztorul i asum riscurile derivate
din aciunea sa. Aceste riscuri pot fi financiare, psihice sau sociale.
n al treilea rnd, ntreprinztorul este un inovator. El realizeaz mereu combinaii noi ale
lucrurilor existente. n unele situaii, el este chiar inventator.n ultimul rnd, ntreprinztorul
poate avea satisfacii n munca sa. Acestea pot fi de ordin material, psihologic, moral sau social.

3. ntreprinztorul de succes

3.1.Profilul ntreprinztorului
Desi nu exista un model ideal pentru intreprinzatorul de succes, pentru toate tipurile de
medii economice, sociale si pentru toate tipurile de activitati, analiza mai multor intreprinzatori de
succes, a condus la elaborarea listei urmatoare de caracteristici ale intreprinzatorului de succes.
Desigur, prezenta insusirilor urmatoare nu poate garanta succesul, dar poate contribui la
lansarea cu succes a unei intreprinderi si apoi la cresterea ei:
asumarea riscului fara ca aceasta sa fie insotita de sentimente de teama
o buna opinie despre propria persoana si incredere in propriile forte
o buna calificare, cunostinte si experienta intr-un anumit domeniu sau chiar talent
ambitios, hotarat si insistent in urmarirea obiectivelor fara sa fie stresat de acestea
curiozitate, creativitate, capitalizarea ideilor altora
extravertit, bune abilitati comunicationale cu angajatii, clientii, partenerii de afaceri
nu cauta evitarea conflictelor, abordand o maniera deschisa;
rational, obiectiv, responsabil, considera intreprinderea o activitate serioasa, acordandu-i
o importanta maxima
o mare nevoie pentru realizari si satisfactii personale
energic si sanatos, cu o mare capacitate de munca
dispune de arta de a vinde si de a-si promova propriile produse si servicii
entuziast, avand capacitatea de a-si motiva subordonatii
accepta infrangerea, avand capacitatea de a invata din greselile sale si ale altora si de a o lua de la
capat
isi cunoaste atuurile si punctele slabe
dispune de calitati manageriale, spirit de organizare si putere de decizie, orientare spre profit si
aptitudini de lider
spirit de independenta
se bucura de sprijinul familiei
optimist, dar, in acelasi timp, realist
flexibil, cu o mare putere de adaptabilitate, receptiv la schimbari
spirit de initiativa
se bucura de o buna reputatie

banii nu constituie motivatia principala

personalitate puternica
echilibrat, matur din punct de vedere emotional, are capacitatea de a se controla si de a trece peste
evenimentele neplacute
Astfel, am putea concluziona ca nu toti indivizii au aceeasi disponibilitate pentru activitatea
de intreprinzator de succes, unele din trasaturile de mai sus fiind chiar esentiale (asumarea riscului,
nevoia pentru realizari, cunostinte si experienta intr-un domeniu, extrovertit, calitati manageriale).
Aceasta nu inseamna ca indivizii care nu prezinta unele din caracteristicile de mai sus trebuie
exclusi de la aceasta activitate, ci doar ca indivizii la care le intalnim au mai mari sanse de a
desfasura o activitate de succes. De aceea, unele din programele de asistenta pentru potentialii
intreprinzatori includ definirea clara a atuurilor si a punctelor slabe ale indivizilor pentru ca acestia
sa-si evalueze corect potentialul de care dispun pentru aceasta activitate. Oricum, in conditiile in
care caracteristicile de mai sus nu se intalnesc si nu exista o motivatie bine conturata pentru lansarea
intreprinderii, devine evident ca activitatea de intreprinzator nu este indicata pentru acestia, riscurile
de esec fiind foarte mari.
Abordarea bazata pe contextul social releva, pe buna dreptate, ca exista factori sociali care
pot stimula prezenta intreprinzatorilor, influentand comportamentul acestora, cum ar fi:
influentele sistemului cultural national, bazat pe un sistem de valori
modul de receptare a activitatii intreprinzatorilor de catre opinia publica
influenta scolii si atitudinea ei relevata prin planul de invatamant fata de intreprinderea mica si
mijlocie
traditiile activitatii de intreprinzator in cadrul familiei
existenta in societate a conduitei de concepere a carierei in intreprinderi mici si mijlocii
Acesti

factori influenteaza

comportamentul

indivizilor

vis--vis

de

statutul

de

intreprinzator. In concluzie, trebuie sa avem in vedere ca ideile si ambitiile fiecaruia sunt ancorate
intr-un context social. Modelul traditional de analiza trebuie depasit, intreprinzatorul aflandu-se atat
sub influenta valorilor sociale, cat si a celor individuale.

Trsturi specifice ntreprinztorului

Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Trstura
Orientare temporal
Asumarea riscului
Acceptarea
incertitudinii
Standarde personale
Deprinderi de
conducere
Motivaii

ntreprinztor
Orientare pe termen mediu i lung
Asumarea unui risc moderat
Acceptarea unui grad ridicat de incertitudine
Standarde autoimpuse, interne
Limitate sau inexistente, educaie formal de
management, deprinderi tehnice, poate fi un fost director
Puternic motivat de realizri i ncreztor n sine

3.2.Avantajele ntreprinztorului
1.Independenta
Intreprinzatorul ia toate deciziile fundamentale privind propria afacere si o indreapta pe
drumul stabilit de el. Pentru unele persoane, libertatea conferita de activitatea de intreprinzator
este mai degraba o necesitate decat un lux. Acesti oameni pun mare pret pe controlul propriului
destin, pe libertatea de decizie si de actiune.
2.Exprimarea neingradita a calitatilor personale
Majoritatea angajatilor au deseori tendinta de a acuza mediul intern al organizatiei pentru
randamentul redus al propriei activitati. Din acest punct de vedere, intreprinzatorul este limitat
numai de propriile abilitati in drumul sau catre succes.
3.Cunoasterea mai buna a capacitatilor si limitelor proprii
Multitudinea problemelor la care intreprinzatorul este obligat sa gaseasca solutii duce la o
mai buna auto-evaluare. In plus, pentru dezvoltarea afacerii si pentru a depasi concurenta,
intreprinzatorul este obligat sa invete in fiecare zi ceva nou.
4.Sansa unui castig ridicat
Intreprinzatorul de succes castiga mai mult decat ar putea castiga in calitate de angajati
intr-o alta organizatie. Acest supliment de venituri este considerat, de regula, o recompensa
pentru riscul asumat si eforturile suplimentare depuse pe parcursul derularii afacerii.

5.Siguranta locului de munca

Intreprinzatorul isi creeaza propriul sau loc de munca, a carui durata depinde numai de
propria sa abilitate de a mentine afacerea in viata. Nu exista riscul concedierii si nici cel al
pensionarii fortate.
6.Posibilitatea de a ajuta familia
Intreprinzatorul poate asigura locuri de munca membrilor familiei sau de a realiza diferite
lucrari sau servicii in conditii avantajoase si in folosul familiei. In cazul angajarii membrilor
familiei, etica mediului intern a organizatiei poate cunoaste o imbunatatire semnificativa.
Afacerile pot fi continuate de unii membri ai familiei.
7.Libertatea de a decide singur modul de utilizare a resurselor acumulate
Resursele acumulate pot fi investite in afacerile altora, pot fi depuse la banci sau investite
in propria afacere. Aceasta din urma varianta constituie alegerea intreprinzatorul.
8.Obtinerea recunoasterii publice
Posibilitatea de a sprijini comunitatea ii ofera intreprinzatorului ii ofera recunoastere in
mediul sau de activitate. Acest sprijin se concretizeaza in oferirea, prin intermediul pietei, de
produse sau servicii utile comunitatii, precum si in diferite initiative filantropice.
9.Putere si influenta in cadrul organizatiei
Salariatii firmei trebuie sa respecte indicatiile intreprinzatorului, ceea ce ofera acestuia
satisfactii de ordin psihologic, situatia fiind asemanatoarea celei din armata sau din domeniul
politic. In plus, intreprinzatorul are posibilitatea de a selecta intreaga echipa de colaboratori,
functie de abilitatile si nivelul sau de instruire, ceea ce va facilita organizarea si controlul
afacerii.
10.Diminuarea muncii monotone
Intreprinzatorul desfasoara, prin natura demersului sau economic, o varietate de activitati.
In plus, are puterea de a transfera angajatilor realizarea unor asemenea activitati.

3.3.Dezavantajele ntreprinztorului

1.Riscul de a nu obine veniturile ateptate

Evoluia oricrei firme este fluctuant, inducnd variaii importante ale veniturilor. Acest
lucru implic, firesc, variaii ale profitului i, deseori, ale salariilor. n plus, ntreprinztorul
acord prioritate, de regul, altor obligaii financiare n defavoarea venitului imediat.
2.Riscul pierderii capitalului investit
Sunt foarte frecvente situaiile n care, atunci cnd afacerea d faliment, ntreprinztorul
pierde resursele investite i nregistreaz o deteriorare a reputaiei.
3. Responsabilitatea foarte mare asumat
ntreprinztorul i asum singur eventualul eec al afacerii. El este responsabil de
gestiunea resurselor investite. Deciziile pe care le ia el au efect asupra salariailor, clienilor,
familiei i comunitii. n acest context, este esenial puterea de a lua decizii dificile n momente
importante pentru afacere, meninndu-i o atitudine pozitiv chiar i n momentele defavorabile,
de criz i, n plus, dezvoltarea capacitii de a nva din greeli (care trebuie considerate
oportuniti prin se poate nva cum se poate aciona mai eficient i nu doar simple obstacole n
calea reuitei).
4.Consum foarte mare de resurse personale
Conducerea unei afaceri i, mai ales, a unei afaceri incipiente impune un program de
lucru foarte ncrcat, iar odat cu succesul i dezvoltarea afacerii exist o tendin de cretere a
efortului care trebuie depus de ntreprinztor. n acelai timp, recompensa sub forma profitului
se poate lsa ateptat un timp ndelungat.
5.Riscul neglijrii familiei
Consumul foarte ridicat de resurse (timp, bani) pe care l impune conducerea unei afaceri
duce, frecvent, la tensiuni n cadrul familiei. De multe ori, ntreprinztorii sunt luai pe
nepregtite de apariia acestor situaii, care le afecteaz performanele i i poate chiar decide s
abandoneze o afacere ale crei roade ntrzie s apar.
6.Deteriorarea sntii
Unul din cele mai importante riscuri pentru un ntreprinztor este reprezentat de
deteriorarea propriei snti, ca efect al efortului foarte mare depus sau al lipsei de satisfacii;
cele mai dificile situaii necesit tratamente psihologice de specialitate.
7.Dependena de experi externi n probleme cheie

Pentru realizarea activitilor variate i complexe ale firmei, ntreprinztorul trebuie s

apeleze la experi (juriti, contabili, consultani marketing etc.), ale cror activiti i decizii nu le
poate controla.
8.Frustrarea parental n cazul dezvoltrii puternice a firmei
n cazul unei afaceri care crete foarte mult, apare n mod obiectiv necesitatea delegrii
unor responsabiliti salariailor, ceea ce diminueaz controlul ntreprinztorul asupra activitilor
propriei firme.
9.Apariia unor conflicte de ordin etic
ntreprinztorul este confruntat deseori cu tentaia de a nclca unele norme etice pentru a
nregistra succese cu afacerea sa. Alteori, poate aprea sentimentul c o anumit situaie dificil
poate fi depit numai dac sunt ocolite nite norme etice.
10.Pierderea fostului loc de munc
Atunci cnd ntreprinztorul renun la un loc de munc i iniiaz o afacere apare, n
cazul insuccesului acesteia, riscul imposibilitii de re-angajare n vechiul loc de munc sau,
chiar, de ncadrare ntr-o organizaie condus de altcineva.

3.4. Capcanele ntreprinztorului

1.Lacomia
O tentatie careia trebuie sa-i faca fata intreprinzatorul, prin prisma puterii pe care o detine
in firma, este de a stoarce cat mai multi bani din propria afacere. Acest comportament duce
inevitabil la diminuarea prestigiului in cadrul organizatiei si pierderea salariatilor si clientilor.
2.Nerabdarea
Ca o regula generala, dezvoltarea unei afaceri necesita cativa ani, deoarece multe dintre
etapele firesti de dezvoltare a afacerii nu pot fi sarite.
3.Lipsa de incredere in oameni
Atingerea obiectivelor intreprinzatorului presupune, de regula, o investitie de resurse si
un efort uman care nu poate fi realizate de catre un singur om. Intreprinzatorul are nevoie de
ajutorul mai multor colaboratori (investitori, parteneri, angajati, furnizori, clienti), cu care
stabileste relatii bazate pe incredere si beneficiu reciproc.
4.Cunoasterea redusa a propriei afaceri

Implicarea intr-o afacere ale carei metode specifice, limite si posibilitati nu sunt
cunoscute suficient de bine (si pentru cunoasterea carora nu se depune un efort sustinut
permanent) este o reteta sigura pentru esec. Intreprinzatorul nu trebuie sa se bazeze numai pe
experti, el trebuie sa-si pastreze capacitatea de evaluare si control a afacerii.

Concluzie
Decizia de a deveni ntreprinztor este mai puin complex dect punerea deciziei n
practic mai ales cnd se refer la activitatea complex de creare i lansare a unei noi afaceri i
nu la cumprarea uneia deja existent sau recurgerea la franchising.
Mult lume consider c este prea mare riscul implicrii n afaceri. Alii sunt ncntai de
avantajele poteniale pe care le pot obine i nu mai iau n considerare cauzele poteniale ale
eecului n afaceri.Ori, decizia de intrare n afaceri trebuie luat cu nelegerea deplin a
riscurilor implicate i a modului n care aceste riscuri pot fi evitate sau diminuate.
n afaceri, concurena este mare i rata eecului firmelor noi i a celor mici este destul de
ridicat. Cunoaterea factorilor care au dus la succesul sau eecul acestor firme poate fi un
important pas fcut de ntreprinztor pentru evitarea eecului n afaceri.Iniierea unei afaceri este
n mod clar o activitate complex. Ea presupune un sim de previziune deosebit referitor la toate
aspectele legate de afacere. n plus, ea cere o anume atitudine cu privire la activitatea
managerial. Aceasta deriv din rolul i responsabilitile unice pe care le are ntreprinztorul.
Dac un manager are doar responsabilitatea unui anumit aspect legat de o funcie specific,
ntreprinztorul este responsabil pentru ntreaga afacere.
n concluzie, ntreprinztorul trebuie s dein ceva, s fie i proprietar de capital, el nu
poate fi doar un vizionar, un om a crui capacitate de a anticipa evoluiile viitoare ale pieei o
depete pe a celorlali. Capitalistul care i risc proprietatea spernd c piaa l va recompensa
cu profitul ateptat este, din acest punct de vedere, promotorul activitii antreprenoriale care
modeleaz structura produciei n economia de pia.

Bibliografie
Enciclopedia ntreprinztorului, Sasu C., Bernier R., Editura Economica, Bucureti, 1999
"Managementul micilor afaceri", Sasu C., Editura Sanvialy, Iai, 1998
Management si performane, Ion Verboncu, Michael Zalman, Editura Universitar
Management-Sinteze, Valentina Zaharia, Editura Universitar, 2010