Drept penal curs 1- sem 2

Formele infractiunii dupa fazele activitatii infractionale

Perioadele activitatii infractionale:
-perioada interna(psihica)
-perioada externa(de executare)
Perioada interna- atitudinea psihica fata de fapta si fata de rezultat(latura
subiectiva)
Momente: conceperea activitatii infractionale, deliberarea si decizia(sau rezolutia
infractionala). Aceste 3 momente existra in cazul tuturor infractiunilor savarsite
cu intentie.
Perioada interna poate avea uneori si o latura externa faza oratorie.
Perioada externa intreaga manifestare exterioara, totalitatea actelor efectuate
in vederea realizarii hotararii de a savarsi infractiunea.
Iter criminis - drumul infractiunii de la prima manifestare externa in executarea
rezolutiei infractionale, pana la producerea rezultatului periculos sau pana la
ultima evolutie eventuala a acestui rezultat.
Realizarea hotararii infractionale parcurgerea in timp a mai multor etape(faze):
(specifica laturii obiective)

Faza actelor de pregatire

Faza actelor de executare
Faza urmarilor

Formele infractiunii:
Latura subiectiva se realizeaza in intregime in momentul luarii deciziei
infractionale
Latura obiectiva se poate realiza numai in parte pentru ca: actul de executare a
fost intrerupt sau a fost parcurs in intregime, dar din diferite cauze rezultatul nu
s-a produs ori rezultatul a suferit o amplificare deosebita.

Forme ale infractiunii

- formele pe care infractiunea le poate imbraca,

in ceea ce priveste latura obiectiva, in raport cu fazele de desfasuraree a
activitatii infractionale.
1. Faza actelor de pregatire forma actelor preparatorii
2. Faza actelor de executare- forma tentativei
3. Faza urmarilor: forma infractiunii fapt consumat si forma infractiunii fapt
epuizat

Actele preparatorii actele preparatorii sunt toat acele acte p0rin care se
pregateste savarsirea actiunii ce constituie elementul material al infractiunii.
Actele de pregatire pot fi de ex, de natura materiala(producerea sau procurarea
instrumentelor ori adaptarea lor in vederea comiterii faptelor, inlaturarea unor
obstacole), de natura morala( culegerea de date si informatii despre conditiile in
care urmeaza a fi desfasurata fapta, atragerera de complici).
Actele de pregatire nu corespund actiunii indicate in norma incriminatorie. Nu ii
corespund lui verbum regens.
Actele de pregatire trebuie sa fie executate in vederea savarsirii de infractiuni.
Actele preparatorii nu tradeaza intentia faptuitorului de a savarsi fapta.
Actele preparatorii suint posibile numai la infractiunile intentionate.
Regimul actelor preparatorii
-

Teza incriminarii(se creeaza conditii favorabile pt savarsirea faptei, se

insereaza in antecedenta cauzala a rezultatului creand o stare de pericol
pentru valoarea sociala protejata). nelimitate sau limitate
Teza neincriminarii(actele de pregatire nu reprezinta pericol social prin ele
insele, au in general caracter echivoc)

In dreptul penal roman a fost adoptata principiual teza neincriminarii actelor

de pregaqtire. Prin exceptie actele de pregatire sunt incriminate:
-

Fiind asimilate cu tentativa(act de executare)- art 412 alin 2 cp

Infractiuni de sine statatoare- art 314 cp
Actele de complicitate anterioara

Tentativa (art 32 cp)punerea in executare a intentiei(hotararii) de a savarsi

infractiunea,executare care a fost intrerupta sau desi a fost executata in
intregime, n-a produs rezultatul cerut de lege pentru existenta infractiunii in
forma tip a acestuia.
Conditii de existenta:
-

intentia(hotararea) faptuitorului de a savarsi o anumita infractiune

punerea in executare a intentiei(rezolutiei) infractionale
executarea sa fi fost intrerupt sau sa nu se fi produs rezultatul

Punerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele de

preagtire la cele de executare a faptei. Este necesara delimitarea precisa a
actelor de pregatire de actele de executare.
Criterii de distinctie dintre actele de pregatire si cele de executare
Teorii subiective- actul de executare tradeaza sau da in vileag rezolutia
infractionala a autorului.

Teoria echivocitatii- actul de pregatire este echivoc(nu lasa sa se intrevada in ce

scop a fost efectuat), pe cand actul de executare este univoc(lasa sa se vada
limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea careia faptuitorul se decisese).
Cumpararea unei chei brute constituie act preparator intrucat nu tradeaza
intentia der a fura.
Teorii subiective extind sfera actelor de executare pe langa taramul celor de
pregatire( ex: luarea amprentei cheii de la o casa de bani- act de executare, desi
este vorba de un act preparator).
Teorii obiective intre actul preparator si cel de executare distinctia se face pe
criteriul dinamismului.
Teoria cauzalitatii inerente- actele de executare sunt acelea care au primit o
orientare precisa catre valoarea sociala protejata, iar cele de pregatire nu au
primit inca o astfel de orientare. In cazul actelor de executare nu mai este nevoie
si de alte acte, care sa duca la realizarea actiunii ce constituie elementul material
al infractiunii. De ex, procurarea unei substante otravitoare- act preparator,
punerea substantei otravitoare intr-un pahar servit victimei.
Teorii formale
Distinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea
incriminata in cointinutul infractiunii. Daca actul savarsit corespunde lui verbum
regens atunci el este act de executare.
Aplicarea stricta- restrangerea sferei actelor de executare. Descoperirea unei pers
noaptea in curtea victimei langa hambarul cu cereale.
In deosebirea actelor de pregatire de cele de executare se va porni de la criteriul
formal ce se va completa cu cel obiectiv.
Vor di considerate acte de executar:
-

introducerea mainii in buzunarul unei persoane

patrunderea intr-o incapere sau curte cu chei false
fortarea usii sau efectuarea unei sparturi in zidul unei magazii

Modalitatile tentativei
a) dupa criteriul gradului de realizare: tentativa intrerupta(imperfecta) si
tentativa terminata(perfecta)
b) dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului- tentativa
idonee si tentativa neidonee
Tentativa idonee - neproducerea rezultatului:
-

insuficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite

lipsei obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla
etc

Tentativa neidonee - neproducerea rezultatului(art 32 alin 2 cp)

modului(absurd) cum a fost conceputa executarea

TENTATIVA IDONEE ESTE O FORMA A INFRACTIUNII(ANGAJEAZA RASPUNDEREA

PENALA) SI TENTATIVA NEIDONEE NU REPREZINTA O FORMA A INFRACTIUNII.
Fapta putativa- fapta are caracter penal numai in mintea faptuitorului.
Se face deosebirrea intre fapta putativa si tentativa neidonee(absurda)
-

la fapta putativa mijloacele sunt proprii producerii rezultatului periculos,

dar acesta nu se produce pt ca nu mai exista valoarea sociala protejata.
In cazul tentativei neidonee exista valoarea sociala protejata, dar
mijloacele prin care se incearca vatamarea ei sunt absolut improprii.

Se mai face distinctia dintre fapta putativa si tentativa idonee

La fapta putativa lipsa obiectului protectiei juridice este absoluta

In cazul tentativei idonee lipsa valorii sociale protejate este doar
acciodentala. Obiectul protectiei juridice exista, dar nu in locul in care
credea faptuitorul.

Faqpta putativa- perspectiva diferita:

Cand exista o eroare de drept cu caracter invers (ex:cand se comite o

infractiune care nu a fost niciodata incriminata,fie nu mai este incriminata
la momentul savarsirii acesteia)
In cazul in care eroarea poarta asupra unui cognitiv avand caracter invers
nu mai exista fapta putativa, ci tentativa pedepsibila (ex:cand se descarca
un foc de arma asupra unei persoane culcate in pat cu scopul de a ucide,
fara ca faptuitorul sa stie ca aceasta este deja decedata cu putin timp
inainte)

Infractiuni la care tentativa nu este posibila:

Dpdv al ementului material:

La infractiuni carev se comit prin inactiuni
La infractiuni cu executare prompta(comise prin cuvinte)
La infractiuni de obicei(din obisnuinta)
Dpdv al ementului subiectiv
La infractiuni savarsite din culpa
La infractiuni savarsite cu intentie depasita