Facultatea de Drept, Universitatea Bucureti

Conceptul de lege n jurisprudena CEDO

Bucureti, 2011
1

Legea penal este principalul izvor de drept penal. In doctrina penala romana, conceptul are doua acceptiuni. Lato sensu, conform art. 141 Cod penal, prin lege penala se are in vedere o norma penala indiferent de sediul materie si se intelege orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi sau decrete. Stricto sensu, in interpretarea art. 74 din Constitutie, se are in vedere legea ca act emis de Parlament dupa o procedura specifica si care contine norme de drept penal. Noul Cod penal defineste legea penala ca orice dispozitie cu caracter penal cuprinsa in legi organice, ordonante de urgenta sau alte acte normative care la data adoptarii lor aveau putere de lege (art. 17 !. Cooperarea europeana in materie penala impune intelegerea sensului notiunilor astfel cum sunt utilizate in cultura "uridica europeana, in vederea sta#ilirii unui standard comun de protectie a drepturilor si li#ertatilor fundamentale. Conceptul are relevanta in ceea ce priveste restrangerea e$ercitiului unor drepturi, consecinta a sta#ilirii vinovatiei intr%o cauza penala dedusa "udecatii, fata de faptul ca in Constitutia &omaniei (art. ' ! sunt sta#ilite conditiile unei asemenea restrangeri a drepturilor si li#ertatilor, printre care si cea a prevenirii acesteia in lege. Clarificare notiunii este importanta si din perspectiva e$plicarii conceptului de lege, lege care retroactiveaza si le$ tertia, in materia aplicarii legii penale in timp. Cu privire la notiunea de lege care incrimineaza faptele si prevede pedepsele aplica#ile, este de o#servat faptul ca art.7 par.1 din Conventia (uropeana a )repturilor *mului utilizeaza notiunea ca pe un concept independent, e$plicat in "urisprudenta Curtii. Legea include normele de drept de origine legislativa si jurisprudenta, c+iar daca este vor#a despre tari apartinand sistemului de drept romano%germanic. Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, prin lege se intelege atat norma de drept international, incidenta cu privire la o cauza aflata in fata unei instante nationale, cat si norma de drept intern , indiferent daca priveste dreptul material ori dreptul procesual. Curtea a mai subliniat ca in lege sunt incluse atat legile scrise (normele "uridice emise de autoritatile competente ale statului!, cat si cutuma. In consecinta, prin lege se intelege un act cu valoare o#ligatorie sau normativa adoptat de autoritatea legiuitoare, care tre#uie sa fie conforma cu Conventia si cu principiile ei, iar nu instructiuni ori directive care nu pot fundamenta restrictii ale e$ercitiului drepturilor garantate de Conventie. Pentru ca o norma sa fie considerata lege tre#uie sa e$iste in sens material ca legislatie in vigoare, ca regula in cadrul sistemului common la,, "urisprudenta sau ca o norma inclusa in tratate internationale la care face trimitere dreptul intern, precum si sa prezinte un cumul de trasaturi "uridice (accesi#ilitate, previzi#ilitate, claritate!. In consecinta, legea tre#uie sa e$iste, sa fie in vigoare, la momentul restrictiei aduse dreptului si sa statueze asupra garantiilor adecvate ce insotesc restrictiile aduse dreptului. Instanta europeana a aratat ca termenul de drept (droit, la,! folosit in art.7 par.1 din Conventia (uropeana a )repturilor *mului corespunde celui de lege si cuprinde atat normele de drept de origine legislativa, cat si pe cele "urisprudentiale. Pentru ca o norma adoptata de autoritatea legiuitoare sa poata fi considerata lege, se cer a fi indeplinite conditii precum accesi#ilitatea normei, claritatea normei si previzi#ilitatea normei. Pentru a aprecia daca un act normativ pu#licat este lege tre#uie ca instantele sa analizeze daca este clar, accesi#il si previzi#il. Cerinta ca actul normativ sa fie previzi#il -

este intrunita atunci cand cetateanul dispune de informatii suficiente si preala#ile asupra normelor "uridice care sunt aplica#ile intr%o situatie concreta. Caracterul accesi#il al legii este analizat in functie de anumite elemente precum posi#ilitatea persoanei de a dispune de informatii suficiente, in circumstantele cauzei, cu privire la e$istenta si continutul normei "uridice aplica#ile, cunoasterea normei in conditii rezona#ile, astfel incat persoana sa poata intelege care este sensul acesteia si faptul ca i se aplica. Caracterul clar este intrunit aunci cand legea nu contine prevederi prea generale, prea largi. Calitatea legii de a fi precisa presupune ca persoana in cauza tre#uie sa poata prevedea intr%o masura rezona#ila, in circumstantele concrete ale cauzei, consecintele unui act determinat de conduita. n cauza DRAGOTONIU SI MILITARU-PIDHORNI C. ROMNIEI Curtea Europeana a constatat ncalcarea dispozitiilor art. 7 paragraful 1 din Conventie, de catre autoritatile romne, sub aspectul aplicarii e tensive a legii penale, ntruct, pe de o parte, fata de prevederile Codului penal n vigoare la data savrsirii faptelor, nu puteau fi !udecate pentru coruptie dect faptele persoanelor desfasurnd o activitate n cadrul unei organizatii publice si nu n cadrul unei societati comerciale private, iar pe de alta parte, nu s"a putut demonstra e istenta unei !urisprudente accesibile si previzibile, prealabila savrsirii faptelor de catre reclamanti, care sa asimileze faptele de coruptie pasiva ale salariatilor unei banci cu cele ale functionarilor sau altor salariati din unitatile #obstesti$. %a vremea faptelor reclaman&ii erau anga!a&i ai b'ncii (., societate comercial' cu capital privat, n )imi*oara, primul fiind contabil *ef *i al doilea director. Ei precizau n special c' faptele ce le erau atribuite nu constituiau n momentul comiterii lor o infrac&iune n dreptul na&ional. n opinia lor, infrac&iunea de luare de mit' presupunea c' autorul ar avea calitatea de func&ionar public sau de func&ionar sau salariat al unei societ'&i de stat, n timp ce ei erau anga!a&i ai unei b'nci private. Ei au recunoscut c' la data pronun&'rii sentin&ei faptele atribuite n sarcina lor puteau fi calificate drept infrac&iune n conformitate cu legea penal', dar aceasta nu a fost modificat' dect la + iulie 1,,-, adic' la un an de la comiterea faptelor atribuite. Curtea a e aminat din punct de vedere al art. 7 alin. 1 din Conven&ie dac', n momentul n care a fost comis', ac&iunea reclaman&ilor constituia o infrac&iune definit' cu suficient' accesibilitate *i previzibilitate de dreptul intern sau dreptul interna&ional. .uvernul consider' c' interpretarea pe care Curtea /uprem' a dat"o legii penale era previzibil' pe baza evolu&iilor doctrinare. 0stfel, problema principal' se baza pe interpretarea e presiei 1 organiza&ie ce desf'*oar' o activitate de interes social 2 de la art. 134 alin. 1 cod penal. 5r, n opinia .uvernului, Curtea /uprem' de 6usti&ie a considerat pe bun' dreptate c' o banc' desf'*ura o asemenea activitate pentru prote!area clien&ilor *i bun'starea economic' a &'rii.

7eclaman&ii precizeaz' c' codul penal n vigoare la vremea faptelor nu sanc&iona dect ac&iunile persoanelor . /ensul termenului este legat de caracterul real al rela&iilor sociale e istente n momentul intr'rii n vigoare a codului penal, *i anume 1 ianuarie 1,8,. 5r, n acel moment nu e istau dect institu&ii publice.9e altfel, reclaman&ii scot n eviden&' c' ac&iunile salaria&ilor societ'&ilor private nu au fost sanc&ionate dect de legea nr. 84:1,,-, ulterioar' ac&iunilor lor. Curtea a constatat c' n spe&' .uvernul nu a fost n m'sur' s' prezinte deciziile instan&elor interne, indiferent dac' este vorba despre Curtea /uprem' de 6usti&ie sau despre instan&ele de fond, stabilind c' nainte de ;ot'rrea pronun&at' n prezenta cauz', el a considerat e plicit c' faptele de luare de mit' ale salaria&ilor societ'&ilor comerciale cu capital privat constituia o infrac&iune penal' <9in aplicarea e tensiv' a legii penale rezult' c', cel pu&in din cauza lipsei unei interpret'ri !urispruden&iale accesibile *i evident previzibile, cerin&ele articolului 7 nu ar putea fi privite drept respectate n privin&a unui acuzat.= 5r lipsa de !urispruden&' prealabil' n ceea ce prive*te asimilarea faptelor de luare de mit' ale salaria&ilor unei b'nci cu cele ale 1 func&ionarilor 2 *i 1 altor salaria&i 2 ale institu&iilor prev'zute la articolul 134 cod penal rezult' n spe&' din faptul c' .uvernul nu a oferit precedente n acest sens. 0c&iunea doctrinei de a interpreta liber un te t de lege nu poate nlocui e isten&a unei !urispruden&e. 0 ra&iona altfel ar nsemna s' ncalci obiectul *i scopul acestei dispozi&ii, care dore*te ca nimeni s' nu fie condamnat n mod arbitrar. 9e altfel, Curtea a observat c' .uvernul nu a oferit niciun e emplu de interpretare doctrinar' consacrnd r'spunderea penal' a anga!a&ilor de b'nci pentru fapte de luare de mit'. n consecin&', c;iar *i n calitate de profesioni*ti care se puteau ncon!ura de sfaturi ale !uri*tilor, era greu, ba c;iar imposibil pentru reclaman&i s' prevad' revirimentul de !urispruden&' a Cur&ii /upreme de 6usti&ie *i deci s' *tie c' n momentul n care le"au comis ac&iunile lor puteau antrena o sanc&iune penal'. 9e asemenea *i mai ales, Curtea constat' c' instan&a de apel a procedat n mod e pres la o aplicare e tensiv' a legii penale 9impotriva, in CAZUL CANTONI CONTRA FRANTEI a declarat cererile inadmisi#ile .n privin/a captului de cerere .ntemeiat pe art. 7 alin. )omnul 0ic+ael Cantoni era managerul unui supermar1et. 2cesta a fost acuzat de comercializarea ilegala a unor medicamente. In aparare, acesta a invocat ca articolul de l3ge pe care se presupunea ca il incalcase nu facea referire specifica la interzicerea comercializarii medicamentelor respective. )easemenea el a sustinut ca legea, in cazul acesta este lipsita de previzi#ilitate, claritate si precizie deorece era mult prea generala si lasa instantele sa d4cida daca o anumita su#stanta face parte din categoria celor care erau interzise prin respectivul articol de lege din Codul de 5anatate. In legatura cu acest caz, Curte a statu6t ca cerinta de previzi#ilitate a legii este indeplinita c+iar daca persoana in cauza ar tre#ui sa apeleze la consiliere "uridica, acest fiind in mod particular vala#il in conditiile spetei. 2stfel, avand in vedere faptul ca )omnul Cantoni desfasura o activitate 4

care necesita un grad ridicat de precautie, era c+iar de asteptat ca acesta sa fi apelat la serviciile unui consilier inainte de a%si asuma anumite riscuri. 5%a consid4r6t ca in #aza "urisprudentei franceze, destul de vasta in acest domeniu, el ar fi putut fi atentionat cu privire la su#stantele pe care le comercializase. &edactarea legilor nu poate prezenta o precizie a#soluta, datorita caracterului de generalitate al normei. Imprecizia termenilor unei legi poate fi acoperita de o interpretare constanta realizata de instantele nationale. )aca dispozitia legislativa da nastere la interpretare nu inseamna ca ar avea un caracter imprecis si in consecinta ar fi lipsita de calitatea de lege. Previzi#ilitatea legii impune ca persoana sa poata deduce din continutul legii comportamentul interzis si sonsecintele ce decurg din actele sale din partea autoritatilor, astfel incat sa se conformeze prescriptiilor legii. )ispozitiile legale care afecteaza drepturi individuale tre#uie sa fie suficient de accesi#ile ( aduse la cunostinta pu#lica! si formulate cu destula precizie pentru a permite reglarea conduitei celor interesati. )aca se interzice in mod special e$tinderea campului de aplicare a infractiunilor e$istente la fapte care anterior nu constituiau infractiuni, Curte a su#liniat si ca art.7 din Conventie impune si ca legea penala sa nu fie aplicata in mod e$tensiv in detrimentul acuzatului, de e$emplu prin analogie. Principiul legalitatii incriminarii si pedepsei interzice ca, in aplicarea legii penale mai favora#ile, sa se com#ine dispozitii de favoare referitoare la incriminare dintr%o lege si cele referitoare la sanctiune dintr%o alta lege, prin crearea asa numitei le$ tertiae (sanctiunea decurge doar din incriminarea care prescrie conduita careia nu i s%a conformat faptuitorul!. Principiul legalitatii incriminarii si sanctiunilor impune, pentru tragerea la raspundere penala a faptuitorului, ca in momentul comiterii faptei sa e$iste o dispozitie legala care face ca fapta sa fie incriminata ca infractiune si sa e$iste o sanctiune impusa prin acea dispozitie. 7udecatorul aplica legea, nu poate crea o alta lege. (ste contrar principiului legalitatii sta#ilirea de catre "udecator a altor consecinte (sanctiuni! pentru conduita incriminata decat cele adoptate de legiuitor la incriminarea faptei din care decurge sanctiunea.

&ealizat de
L289& *2N2 L*5P2 :(2;&IC(%2N)&((2 '

0I;< I*2N2

B BL O!"#F E

Lavinia =aleria Lefterac+e, >)rept penal.Partea generala?% Curs pentru studentii anului II, :ucuresti, -@1@, (ditura <niversul 7uridicA +ttpBCC,,,.+otararicedo.roC