010055259 | 135/1933/1997 omnis | Timsoare | Til Venus 35 |B | 8 | 2 R042 BTRL.0360 1202 A514 3E9X | Banca Transhani Timisoara tel: +4 0356 417921; +4 0722 379638; 440722 395807; fx: +4 0356 460722 ‘web: wae architecturedesgn ro; ema ofiee@architecturedesign.s0 PROIECT TEHNIC 452.28 ‘AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 ‘MUNICIPIUL TIMISOARA AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) LOCALITATEA TIMISOARA, STRADA NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700, JUDETUL TIMIS pagina 1 din 1architecture 010058259 | 135/1333/1997 Romani | Tmigoara | Temi [Venus 35 | BB | 2 O42 BTAL 0360.1202 A644 38x | Banca Tranlivana Timisoara 4 0356 417924; +4 0722 379635; +40722 385807; fax +8 0256460722 web: wivrchtecturedesign.o; e-mail offce@arentecturedesian.s0 ign BORDEROU 452.28 AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) A. PIESE SCRISE 1 Borderou 2. Memoriu tehnic arhitectura 3. Memoriu tehnic rezistent’3 4. Breviar de caleul 5. Caiet de sarcini pavaje cu pavele autoblocante 6. Caiet de sarcini lucréri peisagistie3 gazonare 7. Caiet de sarcini structuri metatice 8. Caiet de sarciniinfrastructurd 9. Referat de verificare 10. Memoriu tehnic de instalatt 11, Antemisuratoarea 12. liste cu cantitatile de luerdri B, PLANSE GENERALE 1. Planga topo C._PIESE DESENATE ARHITECTURA 1. Plan deincadrare tn focalitate 2. Plan deincadrare in zon’ 3. Plan de situatie propus 4. Panou informagional D.__PIESE DESENATE REZISTENTA, R-Mo1. —Ansamblu spasial RM02, Plan montaj RMO3. — Detalii armare fundetii Intocmit: SC. ARCHITECTURE DESIGN SRL. z arh. Constantin CIOCAN ZY . Net | TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 pagina 1 dintarchitecture mn 010055259 | 135/1333/1997 Romina | Tiigoare | Timi Venus 35 |B | BL 2 ROA? BTAL0360 1202 A614 380 | Banca TransINania Timisoara tek 4410356 417921; +40722 379639; 440722 395807; fx: #40356 460722 ‘web: wna archtecturedesign; e-mail offie@Parchitocturedesgn 0 MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA 452.28/2010 AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 1. DATE GENERALE Denumirea obiectivulu de investi: panou informativ policrome LED, 5000 x 4ooomm ‘Amplasamentul Timisoara, judeful Timis Titularulinvestifei: ‘Manicipiul Timisoara Beneficarul invesitc: ‘Municipiul Timisoara Elaboratorul proiectul SSC ARCHITECTURE DESIGN SRL 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR = Amplasamentul: localitatea Timisoara, strada Nikolaus Berwanger - Plata 700, judetul Tims Tindnd cont de conditille rezultate din avizele solicitate conform certificatului de urbanism, pentru determinarea locatiei cexacte pentru amplasarea obiectivului, se recomand’ convacarea prolectantilor de specialitate sia organelor de decizie a furnizorilor de utilitai. - Topografia: Amplasamentul apartine CSmpiei de Vest, terenul este plan, cota terenului se situeaz’ aproximativ intre cotele 99.00 - 110.00 sistem local. - Clima si fenomeneie naturale specifice zonet: Clima specifics teritoriului studiat este temperat continentalS. Temperatura medie lunar maxima este cuprins’ tntre 21 si 22°C, temperatura medie lunar3 minima este cuprinsd intre ~1 si -2°C. Media cantititilor anuale a precipitatilor atmosferice este de 600-700 mm, iar media lunar maxima este de 70-80mm. Vantul are directii predominante nord-sud 16% si est-vest 13%. = Geologia, seismicitatea ‘Tipologia si morfologia terenului au fost evidentiate in studiul geotehnic anexat DTAC, elaborat de ing. Rosu Laurentiu. Conform studiului geotehnic terenul din zona amplasamentului se prezinté plan si orizontal avand stabilitatea general3 asigurat3. Antecedentele cunoscute ale zonel si prospectiunile geo mentjonate conduc la concluzia c& nu exist anomalit in succesiunea stratigrafic’ care s pericliteze stabilitatea localé terenului pentru locatille specificate. = Prezentarea proiectului pe specialiti Conform memoriului de ashitecturd, se propune amplasarea pe domeniul public a unul pancu informatly policrome LED, ‘5000 x 4000mm. Propunerea are drept scop furnizarea de informatil si servicil publice de calitate prin intermedia tilloacelor electronice, pentru o mai bun’ informare a cetfenilor Municipiului Timisoara cu privre la activitatea administratiel publice locale. ‘tructura de rezistent’ necesar’ susjinerii ecranulul informational este realizat& dinte-un cadru metalic pe doi stalpi ‘metaliciincastrati la baz8. Cadru pe care se monteaz3 ecranul informational este format din fevi rectangulare, jar stélpul metalic se realizeazd avand sectiune cireularé. ~ _ Devietile si proteférile de utilitstiafectate: pagina 1 din 4architecture 010056258 | 135/1333/3997 omnia | Timisoara | Timi [Venus 3 | B| B|2 ‘RO? BTRL0360 1202 A514 38% | Bancs TansivanlaTimkoara tol: 44.0356 417921; +4 0722 379639, +4 0722 395007; fax +4 0356 450722 web: wun architecturedesign.o; e-mail: office@arcitecuredosign 0 MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA. 452.28/2010 AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 Nu se vor devia utilititle existente. Tindnd cont de conditille rezultate din avizele solictate conform certificatulul de urbanism, pentru determinarea locatiel exacte pentru amplasarea obiectivului, se impune convocarea proiectantilor de specialitate sia organelor de deci ti Dup’ terminarea lucrarilor trotuarul sau zona verde afectatd se aduce la starea iniyals ~ Sursele de energie electrics st internet: Pentru functionarea display-ulul este nevoie de alimentare cu energie electric si o sursi conectatd la internet pentru asigurarea fluxurilor de date. Energia electricd este asigurat’ prin cabluri subterane iar internetul prin conexlune 36. ~ Galle de acces permanente, caile de comunicati: Accesul se va face de pe domeniul public, amplasamentul find adiacent unui drum public. Trasarea lueratilor: Trasarea se face conform planurilor de incadrare in zona si parcelar. Reperele de nivel se predau de ctre topometru. In ‘executia lucririlor trebuie sa se respecte cu strctete trasarea, orice modificare a amplasamentulul putandu-se realiza numa cu acceptul proiectantulu 3. JUSTIFICARE Prexenta documentatiereprezint§ proiectul tehnic pentru amplasarea pe domeniul publica unui panu informativ policrome LED, 5000 x 400mm. “Amplasamentul este situat in focalitatea Timisoara, strada Nikolaus Berwanger -Piata 700, judetul Tims, jar proiectul a fost executat fa comanda beneffciarului Municipiul Timisoara. Din punct de vedere al vecinstilor, terenul face parte din zona centrala de protectie a monumentelor istorice, de ici publice (destinatie conforrn PUG). 4, REGIMULJURIDIC Terenul este situat tn intravilan; Proprietari: Municipiul Timisoara ‘Adresa: localitatea Timisoara, strada Nikolaus Berwanger -Piata 700, judetul Tims CF. numarul: 405761, Nr. topografic al parcelei: 1070/2/1/1/1/1/2/1. Sarcini: fr sarcini 5. REGIMUL ECONOMIC Suprafata panoului este de 20mp. Tnaltimea maxims a panoului propus este de &m. 6. REGIMULTEHNIC 6.1, Caracteristicile tucrare: Casa de importanta {conform P100-1/2006): I Categoria de importants: C Descriere tehnica: panou informativ polfcrome LED, 5000 x 400mm 62. Echiparea cu utilit Panoul va fi racordat la reteaua existenta pentru energie electric’. 6.3. Sistemul constructiv si principalele materiale de constructie: - fundagi din beton armat 7 structurd profile metalice pagina 2 din @architecture| 2030055250 | J35/1333/1997 Romania | Tanisoara | Timly Venus 35 | B| 812 02 BTRL0360 1202 AGH6 384K | Banca Transvana Timisoara tet: 44 0356 427821; +4072 379635; +40722 395807; fo +4 0356 460722 ‘web: whew arctecturedesin.s; @ mail: ofice@architectradesign.0 MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA 452.28/2010 AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 6.4. Modul de executare a constructie:lcitatie publica sau atribuire directa, 6.5. Lucriri conexe de interes public: nu este cazul 7. DESCRIEREA SITUATIEI PROPUSE Conform solicitari beneficiarului, se propune amplasarea pe domeniul public @ unui panou informativ policrome LED, 5000 x 4000mm. Pentru Primaria Municipiului Timisoara relatia cetitean ~ administratie public’ locala este deosebit de Important’, atat in contextul prevederilor legale n vigoare cat sin contextul relate furnizor de servicit(Primfria ‘Municipiului Timisoara) - beneficiar de servicil (cetdtean). Propunerea are drept scop furnizarea de informalilsiservicit publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice, pentru o mai bund informare a cetatenilor Municipiului “Timisoara cu privire la activitatea administratiel publice locale. in punct de vedere constructiv, un display este format din mai multe cabinete (cu dimensiuni diferite in functie de ‘mfrimea ledurllar pe m). Fiecare cabinet este structurat sI compus din mai multe module separate, prinse in carcasa cabinetulu, astfelinlocuirea unui modul ce are unul sau mai multe LED-uri arse se poate face in maxim 3 minute. Schimbarea LED-ului din acel modul se realizeaza cu mare usurin{a intr-un atelier de depanari electronice si electrice. ‘Componentele co compun cabinetul display-ului sunt concepute sa reziste la diverse capricii ale vremit, acesta poate funetiona in aceleasi conditi iacepdnd de la -308C pana la +602C, far nici-o problem’, pentru zonele ce sunt cunoscute ‘ca zone foarte capricioase, sau pentru a asigura o functionare intr-un regim stabilit de minim si maxim de temperatura se pot atasa regulatoare si controlare de temperatura (incalzire sau r&cire, in functie de doringe. Greutatea unui cabinet este data in functle de rezolutia (pitch) LED-urilor folosite, acestea pot ‘mai folosite sunt cole de 48 si 68kg (cu pitch de 16 si respectiv de 20). Montajul/asamblarea unui display se realizeaz& foarte usor, constructia cabinetului fiind dirjjata de ghidaje verticale, ‘asezind fiecare cabinet unul peste celalalt, cu o prinderca pe orizontala i verticalé realizat3 cu ajutorul unor bride speciale. Pentru a functiona, un display are nevoie de alimentare cu energie electric’ sio surs& conectat’ la internet pentru ‘asigurarea fluxurilor de date, Aceasta sursi poate fi un calculator in cazul display-urilor de mari dimensiuni, sau un controller pentru displayurile de dimensiuni mici. Conexiunile de date si almentare cu curent electric se realizeaz’ din exterior, de la un cabinet la celalalt prin cabluri ‘speciale izolate. Pentru a comunica cu calculatorul display-ului se poate utiliza o conexiune wireless, cu posibilitatea conectiril fa internet (daca exista mai multe display-uri,astfel ele pot fi controlat de la distanta). Dupa terminarea lucrarilor se reface trotuarul ori zona verde afectat® de lucrari. {ntre 28 si 110kg, dar cele 8, PREVEDERI LEGALE PRIVIND VERIFICAREA PROIECTULUL Conform prevederilor din Legea nr. 10/1995, pentru obtinerea constructilor de calitate corespunziitoare sunt obligatorii realizarea si mentinerea pe intreaga durata de existent a constructilor, a urmatoarelor ceringe: A). existent’ gi stabilitate 9. NORME GENERALE DE PROTECTIA MUNCH Pe tot timpul realizar lucrirlor se vor respecta de cAtre executant si beneficiar toate masurile de protectia muncii care vor flin vigoare ta data executiel Se atrage atentia in mod deosebit asupra urmatoarelor normative: ‘+ -152/1995 modificdr si completiri la Regulamentul de aplicare a Decretului 328/296. + ordinul nr.166 din mai 1995 al Ministrulul Transporturilor privind aprobarea Instructiunilor de aplicare a HGR. 1352/1995. + ordinul nr. 15/1996 al Ministrului Transporturilor care modifica Instructiunile de aplicare a H.G.R. 152/1995. + 436/196 - Stabilrea si sanctionarea contraventillor la normele privind exploatarea si menfinerea in buna stare ‘adrumurilor rutiere Pagina 3 din 4architecture RIE 010055258 | J35/1333/1997 Romania | Timisoara | Timig [Venus 35 | 8 |B | 2 ROM? BTRL0360 1202 A614 30K | Banca Transivania Tmlsoare tek +4 0856 417923; +4 0722379539, 44.0722 305807; Fax: #40356 460722 ‘web: waar architecturedesig.ro; email: offce@architecturedesign.s0 MEMORIU TEHNIC ARHITECTURA 452.28/2010 AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 + ordinut nr.355/1995 al Ministrulut Munci a mundi pentru transporturi rutiere. + ordinul nr.116/1995 al Ministrului Muncit si Protectiei Sociale privind aprobarea Normelor Specifice de Securitate a muncii privind Iucr&ri de zidérie, montaj elemente prefabricate etc. + toate dispozitille legale privind protectla munciis sigaranta circulatiei cuprinse in k etc. + pe tot timpul execuei lucrarilor se face semnalizarea adecvata normelor de lucru si a restrctilor, alocurilor periculoase atat ziua cat si noaptea. + se vor respecta intocmal prevederile Decretului nr. 328/1966 privind circulatia pe drumurile publice, precum si a tuturor modificirilor sicompletarilor ulterioare. +n exploatarea drumurilor, dup’ terminarea lucrarilor de Imbricaminte, se vor respecta de cdtre organele care administreaza drumul toate prevederile legale prevzute in decretul nr. 328/1966 si modificarile ulterioare ale Ministrului Transporturilor. Se va prevedea semnalizarea rutiera (Indicatoare de circulatie).. + fn conformitate cu legislata in vigoare, instalarea indicatoarelor rutiere se face cu acordul organului care rispunde de siguranta circulatiei. De asemenea, felul si amplasarea marcajelor prevazute de STAS 1848/3-71 se vva stabil de organele care administreaz drumul cu acordul organelor de politic. + petinia preveniril incendillor se va respecta Decretul nr. 290 din 1977, Norme generale de protectie impotriva incendilor la proiectare sirealizarea constructillor si instalatilor, Norme tehnice de proiectare si realizare a constructilor privind protectia la actiunea focului 1118/83. + se prevede respectarea normolor specifice de Protectia Munc (© articolele: VI- organizarea de santier; | Protectiel Sociale privind aprobarea Normelor specifice de securitate decrete, HGR, standarde © IK-activitate pe timp friguros; © Xl-executare transport; (© Xil-depozitarea materialelor; XIV- scule si dispozitive; © XVI-utilaje mecanice de ridicat; Xx - lucrir de terasamente; (© X-incéreare si descSrcare de materiale © Xill-electrosecuritate; © XVIll-utiige si dispozitive de constructie ‘Masurilesiindicatile din proiect nu sunt limitative, executantul si beneficiarul urménd se a in completare orice masuri de protectia mundi si siguranta circulate’ pe care le vor considera ca necesare si pe care le vor solicita autoritatilor locale de specialitate. Tinand seama de situatia concreta a lucrrilor (din timpul executirii sau exploatérii), executantul si beneficiarul rman direct rspunzatori de aplicarea acestor lucréri.Inaintea inceperit lucrarilor de terasamente, beneficiarul va degoja terenul de orice sarcina, indeosebi de acelea care pot produce accidente (retele electrice et.) La orice instalatilntainite in timpul executiei se vor opr lucrérite si se va solicta prezenta detinstorului de retea. Pe tot timpul executie' lueririlor, constructorul se va ingrij casa nu tmpiedice scurgerea naturala colectarea lor in depresiunile de pe platforme, ceea ce poate produce miscéri (IunecSri) de terenurl. pelor, evitand fintocmit ’ arh. Constantin CIOCAN' eres (ais) pagina 4 din 4MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV DENUMIRE PROIECT : Amplasare ecran multimedia (panou LED) ADI CTIVULUI : Nikolaus Berwanger - Piata 700 BENEFICIAR : Primaria Municipiutui Timisoara PROIECTANT GENERAL : S.C. ARCHITECTURE DESIGN SRL. PROIECTANT STRUCTURA : S.C, DANEMI CONS S.R.L. EXECUTANT: 1. Date generale asupra obiectivului proiectat La corerea beneficiarului investitiei, Primaria Municipiului a, sea claborat proiectul de rezistenta pentru amplasarea pe strada Nikolaus Berwanger - Piata 700, a unui panou informativ policrome LED, 5000 x 4000mm. Structura metalica @ panoului este conformata ca o structura reticulara spatiala din tevi rectangulare prinse prin intermediul lor de inalta revistenta piloni, Suprafata de afisaj este 5000x4000 mm si este constituita din mai multe cabinete (cu dimensiuni diferite in functic de marimea ledurilor pe mp.), acestea inccpand de la 576x768x140mm, pana la 1200x1600x220mm. Fiecare cabinet este structurat si compus din mai multe module separate, prinse in careasa cabinetului, facilitand astfel inlocuirea in caz. de defectiune. Rezamarca pilonilor Ia baza si transmiterea oforturilor la terenul de fundare se face prin intermediul unor fundatii izolate din boton armat, dimensionate in functie de caracteristicile terenului, prezentate in studiul geotehnic. Date fiind conditiile de amplasament, caracterizat prin parametrii fizico-mecanici normali si structura metalicd a suportului suprafetei de afisaj s-a adoptat urmatoarea solutie de fundare: = fundafii izotate rigide cu bloe beton simplu si cuzinet din beton armat ; = beton de egalizare cu grosimea de 10 em sub talpa fundatiilor ; = adancimea minima de fundare Df> 1.20 m fata de cota nataurala a terenului, In conformitate cu tema de proiectare, structura va avea funetiunea de panou publi Beneficiarul investitiei este societatea Primaria Municipiului Timisoara Prin tema de proiectare s-a solicitat: * proiectaroa pieselor metalice de prindere; # proicctarca clementelor structurii metalice de rezistenta; © proiectarea fundatiilor izolate; 2, Dimensionarea structurii de rezistenta Structura de rezistenta este solicitata la urmatoarele inearcari: = greutatea proprie si tehnologica = incarcarile climatice din vit si depuneri de gheata si chiciura ~ acfiunea seismica.Incarcarile permanente si tchnologice s-au stabilit in baza datelor furnizate de citre Primaria Municipiului Timisoara. [inearcarile climatice corespunzatoure amplasamentului constructiei s-au_stabilit in| lconformitate cu Cod de Projectare pentru Evaluarea Actiuni! Zapecii asupra C-tiilor,iunie| |2005 pentru zapada, respectiv indicativ NP-082-04 pentru actiunea vantuls Actiunea seismica s-a evaluat in conformitate cu normativul P100-1/2006 corespunzitor zonei Timisoara, Te=1.6s si a,=0,16g. Ipotezele de incircare si respectiv combinatiile de incarcari (conform cod bazcle proiectarii) realizate pentru diferitele stari limita se prezinta in cadrul breviarului de calcul. 2.2 Conformarea structuri Structura metalica a panoului este conformata ca o structura reticulara spatiala din tevi rectangulare prinse prin intermediul suruburilor de inalta rezistenta de piloni. Rezemarea pilonilor Ia baza si transmiterca eforturilor la terenul de fundare se face prin intermediul unei fundatii izolate din beton armat, dimensionate in functie de caracteristicile terenului, prezentate in studiul geotehnic. Analiza statica si dinamica si dimensionarea din conditia de rezistenta si stabilitate a cadrelor structurii principale de rezistenta s-a realizat printr-un calcul spatial cu clemente finite de tip bara. Nivelele de solicitare ale clementelor structurale precum si principalele T Pentru zona ‘Timisora: Te~0.7 perioada de colt ag 0.16g -acceleratia teremului —Partea [:Prevederi de proiectare pentruCoeficiontul de amplifcare f)-P100-1/2004 ° oor or 3 [Ts] Masele structurii s-au considerat concentrate in nodurile cadrelor. 1.4. Gruparea incircarilor (conform cod bazele proicctarii). P Permanent Zz Zapada (Chiciura) T Tehnologica VT Vant transversal VL Vaint longitudinal st Seism transversal SL Seism longitudinal S45 Seism pe ambele directii Pentru analiza statica s-au avut in vedere urmaitoarele grupari de inetrcari: A) Gruparea fundamental a) Starea limita ultima de rezistenta si stabilitate P+T+Z P+T+VT PHT+VL P4+Z+T4+VT P4+Z+T+VL b) Starea limita a exploat&rii normale PaT+Z P+T+Z4+VT P4+T+Z+VL B) Gruparea speciala Acest caz sa Iuat in considerare pentru verificarea structurilor Ia starea limita ultima de rezistenta si stabilitate, respectiv pentru evaluarea caracteristicilor proprii de vibratie si a cuprins urmitoarele grupiri de incareati:P+Z+T +8T P+Z+T +SL PHZ+T +845 1, Dimensionarea elementelor structurii principale de rezistenta Structura metalica a panoului este conformata ca o structura reticulara spatiala din tevi rectangulare prinse prin intermediul suruburilor de inalta rezistenta de piloni, Rezemarea pilonilor la baza si transmiterea eforturilor la terenul de fundare se face prin intermediul unei fundatii izolate din beton armat, dimensionate in funetio de caracteristicile terenului, prezentate in studiul geotehnic, Figura 1. Cadru structura metaliea Blementele structurii principale se realizeazé din tevi rectangulare circulara, Cadrul transversal a fost considerat in analiza, eu noduri deplasabile dupa direcfie transversala si longitudinala. Calculul elementelor structurii s-a efectuat sub actiunea incarcarilor enumerate mai sus: © incarcarea din greutate permanenta si tehnologica ;* incarcarea din zapada (chiciura) conform "Cod de Proicctare pentru Evaluarea Actim Zapezii asupra C-tiilor,iunie 2005”; incarcarea din vant conform ,”indicativ NP-082-04"; © incarcarea din seism conform ,”normativ P100-1/2004”. Dimensionarea stalpilor si riglelor din conditia de rezistenta si stabilitate s-a efectuat pe baza solicitirilor maxime rezultate din combinafiile grupirii fundamentale si speciale. Acfiunea seismica s-a evaluat in conformitate cu normativul P100-1/2006 corespunzAtor zonei ‘Timisoara Te=O./s si ag—0,16g. 2.1 Dimensionarea elementelor = Dimensionarea stalpilor: - Verificarea de rezistenta si stabilitate a stilpilor Eforturile maxime in stilpi se obfin din combinafia: permancnta_+ tehnologica+- zpada+vant transversal si au urmatoarele valori: Mx,max= 67.50 KNm Naf = 15.35 KN Verificarea dé rezistenta: N ie => 0 =1333daN/em? <2100daN/cm* = R(OL37 3.K) A G Verificarea de stabilitate: NM creo = 1862 daN/cm? < R=2100daN/em> PA OW, ~Dimensionarea prinderilor la baza ale stalpilor Determinarea reactiunilor la baza stalpilor necesare la dimensionarea buloanclor de ancoraj si a bazelor de stalp s-a facut in conformitate cu combinatile de incarcari prezentate mi sus, pe baza analizei spatiale in regim static si dinamie. Prindeea se realizesz3-ineastraarchitecture 010055259 | 135/1333/1997 Romana | Timboara | Timls Venus 38 | 81 812 #2 BTRL 0360 1202 ABLE 36K | Banca Transivania Tinigoara tok 44 0386 417024; +4 0722 379630, +4 0722 395807; Fax: +4 0356 4€0722 ‘web: wor architecturedesig.ro; email offee@architecturedesignro CAIET DE SARCINI PAVAJE CU PAVELE AUTOBLOCANTE 452.28/2010 AMPLASARE ECRAN MULTIMEDIA (PANOU LED) TIMISOARA, NIKOLAUS BERWANGER - PIATA 700 1. GENERAUTATI Prevederile prezentului caiet de sarci pavele autoblocate. se referd la alcStuirea, montajul,, receptia siintretinerea pavajelor executate cu 2, STANDARDE DE REFERINTA ‘Legea Nr. 10/1995 privind calitatea in constructi C56 -02 - Normativ pentru verificarea calit3ti si receptieilucrarilor de constructie si instalati aferente; "Regulament de receptie a lucrarilor de constructi si instalati aprobat cu HGR Nr. 273/1994. Standard SR 4032-1:2001 -"Lucrari de drumuti Standard SR 662:2002 - "Lucravi de drumur. Agregate naturale de balastiera. Condit tehnice de calitate." Standard SR ‘7348:2001 -"Lucriri de drumuri, Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacit3tii de circulatje.” Standard SR EN 13055-1:2003 - "Agregate usoare. Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare si paste de ciment." Standard SR EN 13249:2001 - "Geotextile si produse inrudite. Caracteristic impuse pentru utilizarea la constructia de 40 8.0 La grosimi neegale ale produselor laminate care se sudeaza, grosimea minima a cusaturilor de colt (a) se stabileste corespunzator grosimii minime a celor doua laminate. Proiectul de executie cuprinde cerintele specificate in contractul incheiat cu clientul 1.2.3. Documentatia ce trebuie elaborata de uzina constructoare 1.2.3.1. Fumizorul are obligatia sa intocmeasca 0 documentatie a tehnologiei de confectionare, care sa cuprinda operatiile de debitare si prelucrare a pieselor si preasamblare in uzina. Intreprinderea ce uzineaza piesele metalice are obligatia ca inainte de inceperea uzinaril sa verifice planurile de executie. O atentie deosebita se va da verificari tipurilor si formelor cusaturilor sudate prevazute in proiect. In cazul constataril unor deficiente sau in vederea usurarii uzinari (de exemplu alte forme ale rosturilor, imbinarilor sudate precum si pozitia imbinarilor de uzina suplimentare), se va proceda dupa cum urmeaza : ~ pentru deficiente care nu afecteaza structura metalica din punct de vedere al rezistentei sau montajului (neconcodanta unor cote, diferente in extrasul de materiale, etc.), uzina efectueaza modificarile respective, comunicandu-le in mod obligatoriu si proiectantului; pentru unele modificari care ar afecta structura din punct de vedere al rezistentei sau al montajului, comunica proiectantului propunerile de modificari pentru a-si da avizul, Orice modificare de proiect se face numai cu aprobarea prealabila, scrisa, a proiectantului. Modificarile mai importante se introduc in planurile de executie de catre proiectant; pentru unele modificari mici acestea se pot face de uzina dupa ce primeste avizul in scris al en ‘ale de sarani— Srocura rtaicaProiectantului 1.2.3.2, Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificari, uzina constructoare intocmeste documentatia de executie care trebuie sa cuprinda 2) Toate operatile de uzinare pe care le necesita realizarea elementelor incepand de la debitare si terminand cu expedierea lor. b) Tehnologia de debitare si taiere. ©) Procesul tehnologic de executie pentru fiecare subansamblu in parte, care trebuie sa asigure imbinarilor sudate cel putin aveleasi caracteristici mecanice ca si cele ale metalului de baza care se sudeaza, precum si clasele de calitate prevazute in proiect pentru cusaturile sudate. d) Preasambiarea in uzina, metodologia de masurare a tolerantelor la premontaj. 1.2.3.3, Procesul tehnologic de executie pentru fiecare piesa trebuie sa cuprinda ~piese desenate cu cote, pentru fiecare reper; ~ procedeele de debitare ale pieselor si de prelucrare a muchilor, cu modificarea clasei de calitate a taieturitor, - marcile si clasele de calitate ale otelurilor care se sudeaza; - tipurile si dimensiunile cusaturilor sudate; - forma si dimensiunile muchiilor care urmeaza a se suda conform datelor din proiect sau, in lipsa acestora, conform SR EN ISO 9692-1/2004 si SR EN ISO 9692- 2 :2000; ~ marca, caracteristicile si calitatea materialelor de adaos : electrozi, sarme si flexuri: ~modul si ordinea de asamblare a pieselor in subansambluri, ~ procedeele de sudare; - regimul de sudare; ~ ordinea de executie a cusaturitor sudate; - ordinea de aplicare a straturilor de sudura si numarul trecerilor; ~ modul de prelucrare a cusaturilor sudate; - tratamentele termice daca se considera necesare; - ordinea de asamblare a subansamblelor; - planul de control nedistructiv (Rontgen, gamma sau ultrasonic) al imbinarilor; ~ planul de prelevare a epruvetelor pentru incercari distructive; - reguiile si metodele de verificare a calitatii pe faze de executie, cf. cap. 4 din STAS 767/0 - 88 si prevederile prezentului caiet de sarcini. Regimurile de sudare se stabilesc de catre intreprinderea de uzinare, pe imbinari de proba, acestea se considera corespunzatoare numai daca rezultatele incercarilor distructive si analizelor metalografice realizate conform tabel 5 din C 150-99 corespund prevederilor din tabelul 1 Gaot de sarc Sructora Metaca6 al normativului respectiv. Pentru fiecare marca de otel si pozitie de sudare prevazuta a se aplica la flecare subansamblu diferit, se va executa cate o serie de placi de proba ce se vor stabili de catre ISIM. 4.2.3.4. Procesele tehnologice de executie vor fi avizate de ISIM. In vederea realizarii in bune conditiuni a subansambielor sudate de serie, intreprinderea executanta va intocmi fise tehnologce pe baza proceselor tehnologice de mai sus si SDV-urile de executie pentru toate tipurile diferite de subansamble. La intocmirea fiselor si procedeetor tehnologice se va avea in vedere respectarea dimensiunilor si cotelor din proiecte, precum si calitatea lucrarilor, in limita tolerantelor admise prin STAS 767/0 - 88 si prin prezentul caiet de sarcini. Dimensiunile si cotele din planurile de executie se inteleg dupa sudarea subansamblelor. Pentru piesele cu lungimi fixe prevazute ca atare in proiect, dimensiunile se inteleg la + 20°C. 1.2.3.6. Inainte de inceperea lucrarilor, in vederea verificarii si definitivari proceselor tehnologice de executie, uzina va executa cate un subansamblu principal (cap de serie), stabilit de proiectant si ISIM, pe care se vor face toate masuratorile si incercarile necesare, Masuratorile vor cuprinde verificari ale cordoanelor de sudura vizual si cu lichide penetrante, control radiografic al sudurilor cap la cap si control US pentru cusaturile de colt patrunse, precum si control distructiv pe epruvete extrase din placile tehnologice. Se vor face, de asemenea, masuratori complete asupra geometriel subansamblului, inainte si dupa premontaj si se va verifica inscrierea in tolerantele prevazute in prezentul caiet de sarcini. Rezultatele acestor masuratori si cercetari se verifica de o comisie formata din reprezentanti proiectantului, uzinei, beneficiarului, intreprinderii de montaj si ISIM. In functie de rezultatele obtinute, comisia va stabili daca sunt necesare masuratori si incercari distructve suplimentare si daca subansamblul de proba (cap de serie) executat se va introduce in lucrare. Rezultatele acestor incercari si masuratori vor fi consemnate intr-un dosar de omologare al ‘subansamblului de proba. ‘Subansamblele de proba se vor executa pe baza tehnologiilor de sudare elaborate de uzina si avizate de ISIM. Procesul tehnologic de executie pentru subansamblele de proba, care va cuprinde si tehnologiile de sudare, va fi elaborat de uzina si avizat de ISIM. Dupa omologarea subansamblelor de proba se vor omologa tehnologiile de sudare pentru toate tipurile de imbinari in conformitate cu SR EN ISO 15614-8 :2003. 1.2.3.6. Procesele tehnologice de execute pentru subansamblele completate si definitivate in urma executiei celor de proba, vor fi aduse la cunostinta proiectantului, beneficiarului si aE ‘Cala Ge Sarcn— Stractora metaintreprinderii de montaj 1.2.3.7. Pe baza proceselor tehnologice definitivate in urma incercarilor, inginerul sudor va extrage din acestea, din “Caietul de sarcini" si standarde, toate sarcinile de executie si conditille de calitate ce trebuiesc respectate la lucrarile ce revin fiecarei echipe de lucru (sortare, indreptare, sablare, trasare, debitare, asamblare provizorie, haftuire, sudare, prelucrare, etc.) Aceste extrase vor fi predate echipelor si prelucrate cu acestea, astfel incat fiecare muncitor sa ‘cunoasca perfect sarcinile ce ii revin. 1.2.4. Documentatia tehnica ce trebuie intocmita de intreprinderea ce monteaza structura metalica. 1.2.4.1. Aceasta trebuie intocmita de personal cu experienta in lucrari de montaj (ingineri, maistri) care vor conduce montajul, tinand seama de specificul lucrarii si utilajele de care se dispune, precum si de anotimpul in care se vor face lucrarile de sudare ia montaj. 1.2.4.2. Inainte de a incepe elaborarea documentatiei de montaj, intreprinderea care o intocmeste are obligatia sa verifice documentele tehnice de proiectare si de executie in uzina si sa semnaleze elaboratorului acestora orice lipsuri sau nepotriviri constatate, precum si sa propuna, daca considera necesar, unele eventuale modificari sau completari ce ar usura montajul. 1.2.4.3. Documentatia tehnica de montaj trebuie sa cuprinda ~ spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe santier al elementelor de constructii - organizarea platformelor de preasamblare pe santier, cu indicarea mijloacelor de transport si ridicare ce se folosesc; + Verificarea dimensiunilor implicate in obtinerea tolerantelor de montaj impus: - pregatirea si executia imbinarilor de montaj; - verificarea cotelor si nivelelor indicate in proiect pentru constructia montata; - ordinea de montaj a elementelor; ~ metode de sprijnire si asigurarea stabilitati elementelor in fazele intermediare de montaj; ~ schema si dimensiunile halei incalzite iama pentru completarea subansamblelor uzinate cu unele piese ce se sudeaza pe santier. 1.3.- Materiale. Materialele de baza trebuie sa corespunda conuitilor prescrise In proiect (marca, clasa de calitate) sa fie insotite de certificatele de calitate ale furnizorului materialelor si sa aiba marcate pe fiecare tabla, platbanda etc. marca otelului, clasa de calitate, numarul sarjei precum si poansonul AQ lees =e ee ete eee ‘Cale Ge sarcni~ Siutura metaal furnizorului de material. Folosirea laminatelor nemarcate nu este admisa. La executia constructillor metalice se foloseste sortimentul de otel : ~ ote! $235 J2G3 - otel $355 J2G3; $355 J2G4; $355J2H; Caracteristicile otelurilor vor fi solicitate explicit in comanda de materiale catre fumizorul laminatelor si nu se vor considera avand aceasta calitate decat piesele anume marcate, insotite de certificat de calitate corespunzator. Certificatele de calitate vor trebui prezentate la receptia in uzina a produselor uzinate, dupa care se vor pastra timp de 10 ani. Furizorul lucrarilor este obligata sa verifice prin sondaj calitatea otelului livrat la fiecare 200 - 500 tone livrate. Defectele de suprafata si interioare ale laminatelor trebuie sa coerespunda punctului 2.2. din STAS 76710-88. Materic La executia sudurilor manuale (hafturi si suduri definitive) se vor folosi electrozi care trebuie sa corespunda standardelor pentru materiale de adaos. le de adaos Fumizorul care executa imbinarile sudate are responsabiltatea folosirii in fabricatie a materialelor de adaos corespunzatoare tehnologillor omologate. Materialele de adaos se stabilesc de catre responsabilul tehnic cu sudura al unitatii de executie si se vor utiliza in asa fel incat caracteristicile mecanice de rezistenta a cordoanelor de sudura sa depaseasca cu min. 20% rezistenta materialelor de baza. Se recomanda folosirea tehnologiei de sudare in mediu de gaz protector. Suruburi de inalta rezistenta pretensionate (IP) Suruburile de inalta rezistenta vor fi din grupa de caracteristici mecanice 8.8 si 10.9 conform SREN ISO 898-1/2002 , cu piulte din grupa de caracteristici 8 si 10 conform SR EN 20898-2 :1997 si saibe conform STAS 8796/3 - 89. Fumizorul va face de asemenea verificarea caracteristiclor mecanice a suruburilor, piultelor si saibelor prin verificarea durtatii Brinell. Proportia verificarilor va fi de cite un organ de asamblare pentru fiecare lot mai mare de 500 buc. livrat de uzina furizoare pe baza aceluias certificat de calitate. Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi depozitate in lazi marcate special. ‘Suruburile, piulitele si saibele de inalta rezistenta vor fi zincate. 2. Constructia metalica executata in uzina 2.4 - Generalitati ‘Gale de Sardi Sirucora metaicaFurnizorullucrariior va intocmi pentru fiecare subansamblu, un proces tehnologicde executie {nasa fel inc&t sa asigure buna calitate a lucrari Procesul tehnologic trebuie sa cuprinda: ~ piesele desenate pe repere cu toate cotele; - dimensiunile de taiere si procedeul de taiere al laminatelor, ~ calitatile materialului de baza ce trebuie fotosit; - modul de pregatire a marginilor pieselor ce se sudeaza (santrenarea); - modul de preasamblare (haftuire) a elementelor si a subasamblelor, ~ procedeul de sudere cu indicarea de a se folosi pe scara larga sudarea automata si semiautomata; ~ regimul de sudare; ~ tiputile si dimensiunile cordoanelor de sudura; - ordinea de executie a cordoanelor pentru evitarea deformatiilor neadmisibile si a tensiunilor interne mari; - ordinea de aplicare a straturilor si numarul trecerilor, unde e cazul; - modul de prelucrare a cordoanelor, - ordinea de asamblare; - planul de control Rontgen, gamagrafic sau ultrasonic Regimurile de sudare se stabilesc de uzina pe placi de proba, consideréndu-se corespunzatoare numai dupa efeciuarea incercarilor mecanice si fizice ale cordoanelor de sudura care trebuie sa corespunda cu prevederile prezentului Caiet de sarcini. Furnizorul este direct si singur raspunzator pentru intocmirea proceselor tehnologige de executie si sudare ale subansamblelor (care se executa in uzina), de alegerea regimurilor optime de sudare, de calitatea materialelor de adaos alese ca si calitatea lucrarilor executate, in conformitate cu planurile de executie si prezentul Calet de sarcini. 2.2, Executarea elementelor metalice sudate Pregatirea laminatelor La alegerea lor laminatele tre! sa fie controlate din punct de vedere al cali ii, staril si aspectului lor, precum si al eventualelor defecte de laminare. Pe baza numarului de sarja imprimata pe laminate ca si pe baza buletinelor de analiza si incercari mecanice se va verifica corespondenta datelor cu cerintele proiectului, standardelor si prezentului Caiet de sarcini. Prin examinarea exterioara pe ambele fete se va stabili starea pieselor si eventualele defecte de laminare, Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata inainte de prelucrare. Gail de sarcni~ Sacra metalceLaminatele cu defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri,fisuri, incluziuni sau alte defecte neadmisibile, ca si cele cu abateri dimensionale peste cele admise prin standarde sau prezentul Caiet de sarcini nu vor fi folosite la executia constructiei metalice sudate. Se poate face si un control ultrasonic, prin intelegere intre part, in masura In care acest lucru va aparea necesar si in functie de posibiltatle tehnice. Prelucrarea laminatelor fara indreptarea lor prealabila este admisa in cazul in care abaterile fata de forma lor geometrica corecta, nu depasesc tolerantele cuprinse in standardele in vigoare (STAS 767/0 - 88) sau pe cele indicate in detalile de executie Laminatele care prezinta deformatii mai mari ca cele mentionate mai sus, trebuie indreptate inainte de trasare si debitare. Indreptarea laminatelor se face in conditile precizate in prescriptile in vigoare. Indreptarea la rece este admisa numai daca deformatille nu depasesc valorie din standardele pentru laminate in vigoare. 2.3, -Trasarea. Constructile metalice se vor executa conform detaliilor din proiect, folosind tehnologia proprie fieca telier specializat. Trasarea se va executa cu precizie de +1.00 mm daca in proiect nu se prevede o precizie mai mare. Nu se admite acumularea mai multor tolerante pe aceeasi linie de cotare. Trasarea se efectueaza cu instrumente verificate si comparate cu etaloanele de control verificate oficial sau cu instalatii speciale. Pe sabloane se scriu : simbolul lucrari, numarul desenului, pozitia pieselor, diametrul gaurilor, numarul pieselor aceleasi, etc. La stabilirea cotelor din trasare si debitare a materialelor se va tine seama ca valorile cotelor din proiect sa fie cele finale, care trebuie realizate dupa incheierea intregului proces tehnologic de uzinare, Orientarea pieselor fata de directia de laminare poate fi oricare, daca in proiect nu se prevede altel. Dupa trasare, Inainte de executarea taierii se va marca prin poansonare pe fiecare piesa trasata sarja din care face parte tabla. De asemenea, piesele vor fi marcate prin vopsire (sau Poansonare) cu numarul de pozitie al piesei conform proiectului sau planului de operat, Verificarea executarii corecte a marcajului pe piese va fi efectuata prin sondaj de organul AQ, trasatorul nefiind scufit de raspundere. 24. Taierea pieselor se face cu foarfeca, cu fierastraul, cu fiacara de oxigen sau cu laser Prelucrarea laminatelor. folosindu-se cu precadere taierea mecanizata. Nu se admite taierile si prelucrarile cu arcul electric. 12 Calel de waren Stuctira metaieaRacordarile sau degajarile circulare care sunt prevazute in proiect se vor executa obligatoriu ‘numai prin gaurire cu burghiul sau prin taiere cu suflai axial cu compas. La piesele debitate sau prelucrate cu flacara, la care nu se mai fac prelucrari ale muchillor, este obligatoriu sa se curete crusta de zgura care se formeaza la partea inferioara a taieturi Prelucrarea muchillor (sanfrenarea) pieselor ce trebuie imbinate prin sudura este obligatorie si se va exeouta conform procesului tehnologic de execute. Prelucrarea muchiilor se poate executa atat cu mijloace mecanice (ex, prin aschiere) cAt si mecanizat cu flacara de oxigaz. Dupa sanfrenarea cu flacara este obligatorie polizarea muchiilor sanfrenate pe o adancime de minim 2mm. Nu se admite prelucrarea muchiilormanual cu flacara de oxigaz.” Suprafetele taieturilor executate cu stanta sau flacara se prelucreaza prin aschiere pe o adancime de 2-3 mm. Se excepteaza marginile libere ale guseelor ori rigidizarilor. Marginile taieturilor executate cu flacara, foarfeca sau laser nu mai necesita prelucrarea prin aschiere, daca prin sudare se topesc complet sau daca se asigura taierii clasa de calitate 1.2.1 conform SR EN ISO 9013 - 1998 © eventuala preincaizire a laminatelor inainte de taiere se va face conform prevederilor procesului tehnologic de uzinare. Crestaturile. neregularitatile sau fisurile fine rezultate dintr-o prelucrare defectuasa cu oxigen, se inlatura prin daltuire, polizare sau rabotare. Daltuirea sau polizarea se executa cu o panta de 1 : 10 fata de suprafata taieturii sau prin incarcare cu sudura, cu respectarea tehnologiei de sudare si acordul proiectantului Piesele al caror contur prezinta unghiurlintrande se gauresc in prealabilin varful unghiului cu un burghiu avand diametrul de minim 25 mm. in cazul taierii cu o masina de copiat, la unghiurile intrande trebuie asigurata o racordare cu diametrul de minim 25 mm, urmata de polizare. Pe fiecare piesa taiata dintr-o tabla se va aplica un marcaj prin vopsire si poansonare, prin care se noteaza : - numarul piesei conform marcii din desenele de executie si eventual indicativul ‘elementului la care se foloseste ; : marca si clasa de calitate a tablei; 5 numarul lotului din care provine. ‘Tipul imbinarri trebuie prevazut in proiect. Uzina trebuie sa examineze aceste tipuri si sa faca proiectantului propuneri de modificari, daca prin acestea se usureaza executia, fara a modifica calitatea cusaturii. Geometria rosturilor (unghiul, marimea muchiilor netesite, deschiderea rosturilor, etc.) ca si forma prelucrarii muchiilor in vederea sudarii se alege de uzina functie de tipul imbinaril prevazute in proiect, de procedeul de sudare folosit si de grosimea pieselor, tinand seama de prevederite din SR EN ISO 9692-1/2004 pentru sudarea cu arc electric invelit. Aceste forme trebuie 13 Gail de sarc ~ Stacia metaicaprevazute in tehnologia de sudare intocmita de uzina, Toate piessle care in urma procesului de talere cu flacara au suferit deformatii mai mari decat cele indicate in prezentul Caiet de sarcini vor fi supuse Indreptarii, Indreptarea se va putea face la laminorul de planat sau prin incalzire locala. Temeratura tablei in zonele incalzite local va fide cca, 600° C. Ea va fi obligatoriu controlata. In cazul indreptarii prin incalzire locala se interzice racirea fortata a zonelor incalzite (de expemplu cu jet de apa sau aer) Gaurirea se face dupa operatile de indreptare si sudare. Ea se poate face si inaintea acestor operatii daca se asigura conditile de calitate si coincidenta gaurilor din piesele care se suprapun. Dimensiunile pieselor taiate trebuie astfel realizate incat dupa sudarea definitiva sa nu se depaseasca abaterile admise. 2.5.- Controlul calitatii dupa debitare, indreptare si prelucrarea muchillor. Organul AQ are obligatia sa verifice urmatoarele: - existent pe piese a marcajului corect si vizibil; - dimensiunile pieselor debitate in limitele tolerantelor, - curatirea completa a crustei de zgurra, care se formeaza pe partea inferioara a taieturii; + planeitatea suprafetelor si rectilinitatea marginilor pieselor dupa indreptare, in limitele tolerantelor; - executia corecta a sanfrenului la piesele ce necesita aceasta prelucrare. Nu se admite trecerea la alte operatii a pieselor care - sunt necorespunzatoare dimensional; - nu au marcajul corect si vizibil; - prezinta defecte de taiere ce nu pot fi remediate. 2.6.- Asamblarea. Operatti premergatoare asamblari, Piesele care urmeaza a fi asamblate trebuie sa aiba suprafetele uscate si curate. Se interzice asamblarea pieselor ude, acoperite cu ghiata, unsoare, noroi, rugina etc. prezentand exfolieri Marginile pieselor care se sudeaza vor fi polizate pe o latime de 20 - 30 mm pe ambele fete pentru indepartarea completa a tunderului si rugini Piesele care prezinta muscaturi rezultate prin oprirea accidentala a procesului de taiere cu flacara, vor fi remediate inainte de asamblare 2.7.- Asamblarea pieselor in vederea sudarii (asamblare provizorie) Cake Ge varcni~ Siruclara wetaiceAsamblarea pieselor se va executa cu ajutorul dispozitivelor de asamblare, sudare. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure precizia de asamblare a pieselor in limitele tolerantelor admise de prezentul Caiet de sar sa nu impiedice deformarea libera a pieselor precum si executarea lucrarilor de sudare in bune conditi. La asamblare nu se admite prinderea cu sudura pe suprafetele tablelor a dispozitivelor de tragere. Asamblarea tn vederea sudarii automate sub flux a imbinarilor cap la cap se poate face direct pe dispozitivul de sudare sub flux cu strangere electromagnetica. In perna se va pune flux de aceeasi calitate cu cel intrebuintat la sudarea otelului respect. Fluxul va trebui sa indeplineasca conditile prevazute. Nu se admite folosirea in perne a unui strat de umplere a pemei de alta calitate si depunerea numai ia suprafata a unui strat redus ca grosime din fluxul cu care se sudeaza. Asamblarea trebuie facuta astfel ca dupa sudarea definitiva sa rezulte subansamble cu dimensiuni corecte. Eventualele abateri la asamblarea pentru sudare trebuie sa se incadreze in cele prevazute in acest Caiet de sarcini. Neregularitatle si deformatile locale pe care le prezinta 0 piesa si care depasesc pe cele prevazute in acest Caiet de sarcini, trebuie sa fie inlaturate prin prelucrare, realizandu-se racordarea lina de la portiunea prelucrata la cea neprelucrata. La asambiare tolerantele sunt cele din STAS 767 / 0 - 88. 2.8.- Controlul calitatii dupa asamblarea si prinderea provizorie Inainte de operatia de sudare, se vor verifica toate dimensiunile subansamblelor. Se vor controla toate prinderile de sudura (hafuirile). Acestea vor fi controlate de organul AQ din schimbul respectiv. Se va proceda la examinarea amanutita a fiecarei prinderi folosind in acest scop lampi electrice si lupe cu o putere de marire de 2,5 or Daca se constata fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari cap la cap, se vor indeparta complet cordoanele de prindere fisurate, prin creituire arc-aer, urmata de o polizare pana la indepartarea completa a urmelor lasate de arcul electric (de la craituire) pe materialul de baza. In cazul unor fisuri in cordoanele de prindere a unor imbinari de colt acesiea se vor elimina prin polizare sau craituire mecanica (se elimina complet cordoanele cu fisuri). Curatirea mecanica va fi urmata obligatoriu de polizare. Dupa polizarea portiunilor in care au existat haftuiri cu fisuri este obligatoriu sa se faca un control amanuntit a acestor zone atat vizual cat si cu lichide penetrante. 2.9- Sudarea subansamblelor metalice Gait de sarc Sruchira metaice2.9.1. Generalitati Executarea unor imbinari sudate de buna calitate este conditionata de: - folosirea unor laminate de buna calitate lipsite de defecte ca: stratificari, suprapuneri, sufluri, figuri, incluziuni; ~ curatirea de impuritati (grasimi, vopsea, rugina etc.) a laminatelor in zona imbinari; - uscarea zonelor din table pe care se aplica sudarea; - folosirea unor materiale de adaos (electrozi, sérma, flux) corespunzatoare materialului de baza ce se sudeaza; - respectarea la stabilirea regimului de sudare a energiei iniare minime de sudare prescrisa pentru fiecare tip de imbinare ; ~ sudarea in plan orizontal a imbinarilor cap la cap, respectiv sudarea in jgheab a imbinarilor de colt; ~ sudarea in stare nerigidizata a imbinarilor pentru evitarea concentrarii tensiunilor, prin folosirea unei ordini de asamblare si sudare corecte. Sudarea subansamblelor metalice se va executa in hale Inchise la o temperatura de minim + 58°C. Locurile de munca vor trebui sa fie lipsite de curenti permanenti de aer care ar influenta asupra calit udurilor. Daca din anumite motive este necesar sa se execute in aer liber unele imbinari manuale, de lungime mica, aceasta se va efectua sub directa Indrumare a inginerului sudor al sectiei. Vor trebui uate masuri speciale pentru protejarea locului de sudare si al sudorului, de vant, ploaie, zapada, care ar Impiedica buna executie a lucrarilor. In aceste conditii sudarea pieselor metalice este admisa sila o temperatura sub + 5°C darnu mai mica de — 5°C si numai pentru piese cu grosimi sub 24mm, executate din laminate de otel cu cel mult 0,18%C. Inainte de sudarea se vor preincalzi muchille pieselor ce se sudeaza la temperatura de 100 ~ 150°C. Pentru piese cu grosimi mai mari de 24 mm si cu continut in carbon mai mic de 0,18%, muchiile vor fi preincalzite la o temperatura de 150-200°C. Racirea zonelor sudate se va efectua astfel ca temperatura de 100°C a pieselor sa se stinga nu mai devreme de 30 min. de la temperatura sudarii, Aceasta se poate realiza prin protejarea zonelor sudate cu placi de azbest sau prin micsorarea vitezei de racire folosind flacara gaz-aer. Personalul care se ocupa cu racirea lenta a ‘imbinarilor sudate va fi special instruit. La sudare se vor folosi electrozi, care se vor usca obligatoriu la o temperatura de 250-300°C timp de minim 1 ora. Port-electrozii (clesti), cablurile si modul de realizare a contactului de masa vor corespunde prevederilor . ——l6 Galel de sarc - Sruckira melalcaUilgjul folosit la sudarea automata si seriautomata trebuie sa asigure stabilitatea regimurilor de sudare fixate in proiectul procesului tehnologic, cu urmatoarele tolerante: -la viteza de sudare 10%; la intensitatea curentului de sudare + 3%; la tensiunea arcului voltaic + 5%. Unele oscilatiiizolate de scurta durata ale aparatelor de masurat nu vor fi considerate ca 0 nerespectare a regimului stabilit, daca aceste oscilati nu au un caracter periodic si nu dauneaza cali ii cordoanelor de sudura executate. 29. Operatii premergatoare sudarii. Regimurile de sudare se stabilesc in uzina de catre laboratorul de sudura, pe baza de incercari. Scopul stabil unui regim de sudura normal, este obtinerea unel caltati bune a imbinarilor sudate. Indeosebi se urmareste: - realizarea caracteristicilor mecanice corespunzatoare; - patrunderea corespunzatoare in materialul de baza; - patrunderea la radacina; - lipsa defectelor (fisuri, pori, incluziuni, etc.). La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere modul de prelucrare a marginilor recomandate pentru sudura manuala si pentru sudura automata. Incercarile pentru stabilirea regimului de sudare trebuie sa se faca pe piese care nu maifolosesc ulter insa cu material de baza si de adaos de aceeasi calitate cu cele care se folosesc la sudarea subansamblelor metalice. Regimurile stabilite se mentin atata timp cat nu se schimba unul din factor: marca materialului de baza, marcile materialelor de adaos, procedeele de sudare. Laboratorul de sudura va comunica sectorului de sudura si serviciului AQ regimul optim de sudura pentru fiecare tip de cordon, Toate sudurile manuale, automate si semiautomate se executa cu folosirea placutelor terminale. -Pentru imbinari de colt se vor prevedea, la ambele capete ale cordonului, placute terminale in forma de T. -Pentru imbinarile cap la cap se vor aseza, la ambele capete ale cordonulul placute terminale. Placutele terminale vor fi sanfrenate la fel cu piesele ce se Imbina. In cazurile in care nu este posibila asezarea placutelor terminale trebuie sa se asigure completarea craterelor de la capetele cordoanelor de sudura. Dupa terminarea operatiilor de sudare, placutele terminale trebuie indepartate iar capetele codoanelor se vor prelucra. Indepartarea placutelor terminale se va face numai prin taierea cu 1 Cael Taran Siruchra metalceflacara. Nu se admite indepartarea lor prin lovire Pentru efectuarea incercarilor mecanice necesare controlului calitativ al imbinarii respective se vor executa placi de proba din material de baza de aceeasi calitate cu cel al pieselor ce trebuie sudate, avand aceleasi grosimi cu muchille prelucrate in acelasi mod. Imbinarile cap la cap la care se vor folosi placi de proba pentru incercari mecanice se stabilese de comun acord intre proiectant si furnizor. Placile pentru probe vor avea poansonat pe ele un numar pentru a putea indentiffca locul unde au fost extrase, numar care va corespunde cu cel din procesul tehnologic. Placile de proba se vor suda in acelaesi condi in care se executa Imbinarea si de catre acelasi sudor, care isi va imprima poansonul pe placa. 2.9.3.- Controlul subansamblelor inaintea sudarii. Inainte de sudare fiecare imbinare va fi controlata de catre maistrul din schimbul respectiv si de catre organul AQ. Nu se va permite inceperea sudarii daca: -fiecare piesa a subansamlului nu are marcat numarul sarjei si numarul pozitiel sale din planul de operat ~ansamblurile si prinderile nu corespund cu planurile de executie, cu prevederile procesului tehnologic si cu indicatile din prezentul Caiet, ~ sunt depasite tolerantele de prelucrare, sanfrenare sau asamblare, specificate in prezentul Caiet; - muchiile care se sudeaza si zonele invecinate nu sunt curate. Se va verifica si curatirea zgurii hafturilor, ~ placutele terminale nu sunt bine asezate sau au dimensiuni mai mici decat cele indicate tn procesul tehnologic; = rosturile au local abateri mai mari decat cele admise; - iimbinarile cap la cap ale pieselor ce se asambleaza si care au fost sudate inainte de asamblare nu au fost controlate sau nu corespund clas le calitate prescrisa, Rosturile mai mari ca cele admise trebuie micsorate inainte de inceperea operatiei de sudare a imbinarilor respective. Apropierea pieselor se va face prin taierea haftuirilor. Daca micsorarea rosturilor nu se poate realiza prin apropierea pieselor, este necesar sa se faca incarcarea lor prin sudura. Nu se admite sub nici un motiv introducerea in rost a unor adaosuri formate din sdrma, electrozi, etc.2.9.4.- Sudarea propriu-zis: Se interzice amorsarea arcului electric pe suprafetele ce nu se acopera ulterior cu sudura. Se vor lua masuri sa nu se produca deteriorari ale pieselor prin stropiri de metal topit. Se interzice racirea fortata a sudurilor. Zgura de sudura se va Indeparta numai dupa racirea normala a acestora. La sudarea automata si semiautomata jindepartarea fluxului trebuie sa se facala © distanta de cel putin 1m de arcul voltaic. La sudurile cap la cap, inainte de sudarea pe fata a doua, radacina primei suduri se va curata prin craituirea mecanica sau prin procedeul arc-aer pana se obtine o suprafata metalica curata. In cazul folosirii procedeulul aer-are este obligatoriu sa se polizeze suprafetele rostulul pana la indepartarea completa a materialului ars. ‘Sudurile de prindere (haftuire) se acopera intodeauna complet cu cordonul propriv-zis pentru a evita suprapunerea mai multor cratere de incheiere. In acest scop primul strat va incepe intodeauna de la sudura de prindere pentru a putea acoperi complet eventualele cratere, realizandu-se cordoane fara ingrosari bruste in dreptul haftuirilor. ‘Sudarea va incepe si se va termina obligatoriu pe placutele terminale. Straturile de sudura se vor depune unul dupa altul fara ca zona imbinarii sa se raceasca. Totusi temperatura stratului depus anterior nu va depasi 200°C. (La imbinarile scurte, se va lasa pentru racire un timp de 5-6 minute intre doua straturi succesive de sudura). 2.9.5- Sudarea manuala. Electrozii pentru sudura manuala se vor alege in functie de marca otelului Se vor avea in vedere urmatoarele: ~ In timpul sudarii, arcul electric se mentine ct mai scurt, efectudnd mici pendulari perpendiculare la directia de sudare. Se interzice efectuarea unor pendulari mari, prin care la fiecare strat depus sa se acopere intregul rost de sudare. Ultimul strat se va putea executa cu acoperirea Intregului rost; ~ La imbinari de colt sensul de sudare se va pastra de regula de la mijlocul subansamblului catre capete, Se recomanda ca sudurile de colt lungi sa fie executate simultan de doi sudori incepand de la mijloc spre capete; - La stabilirea regimului de sudare se va avea in vedere alegerea diametrelor de electrozi astfel ca sa se asigure o patrundere buna la radacina imbinari, - Sudarea manuala a imbinarilor cap la cap se va executa de preferinta in plan orizontal; - Numarul de straturi la imbinarile cap la cap se va stabili prin procesul tehnologic si va fi in functie de marca otelului. -Fiecare strat de sudura la imbinarile cap la cap se va depune in mod obligatoriu de la un 19 ‘Cale de waren ~ Suara motaicecapat spre celalalt. Nu se admite sudarea de la cele doua capete spre centru. Fiecare strat se va depune in sens invers celui parcurs pentru depunerea stratului precedent. 29. Materialele de adaos (sérma, flux) sa indeplineasca conditile prevazute de prescrip in Vigoare, ‘Sudarea automata. Ingrosarile rezuitate la inceperea si incheierea cordoanelor se vor netezi prin polizare (in cazul cand nu a fost posibila asezarea pe placute la capetele sudurilor). Sudarea automata a imbinarilor de colt se va executa orizontal in jgheab, asigurandu-se patrunderea necesara. La depunerea unui strat de sudura trebuie sa se asigure executia stratului respectiv fara a fi necesara intreruperea procesului de sudare. Daca in mod accidental se intrerupe procesul de sudare al unui strat, el se va relua in mod obligatoriu in acelasi sens si ct mai repede. La fiecare cordon de sudura de rezistenta sudorul trebuie sa imprime poansonul sau pe metalul de baza in locuri vizibile la circa 50 mm distanta de axul cusaturii si anume la mijfocul lungimi la cordoane de 1 m si de la inceput si sfarsit la cordoane mai lungi de 1m. Sudurile se vor executa fara pori,incluziuni, lipsuri de topire ete, Suprafata cusaturilor trebuie sa fie ct mai neteda si uniforma. Se vor evita crestaturile de topire de la marginile cordoanelor de sudura iar craterele se vor completa cu sudura. Nu se admite matarea sudurilor. Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevazute in procesul tehnologic in conformitate cu proiectul de executie 2.9.7. Controlul operatiilor de sudare si a imbinarilor sudate. Controlul operatiilor de sudare si a Imbinarilor sudate se executa in fazele principale ale procesului de sudare, dupa cum urmeaza: Controlul materialelor de adaos - acestea vor trebui sa corespunda prescriptilor standardelor si normativelor in vigoare. In timpul executiei se va urmari folosirea corecta a materialelor de adaos, pastrarea si uscarea lor in bune-concitiuni. Materialele necorespunzatoare sau cele care prezinta dubii nu vor fi folosite la sudare. Controlul procesului de sudare - in timpul procesului de sudare se va verifica respectarea ‘ntocmai a prescriptilor din procesul tehnologic si proiectul de executie. Se va verifica respectarea apiicarii corecte a procedeelor indicate, a ordinei de asamblare si sudare, a regimului de sudare. Cordoanele de sudura se vor verifica: 20 Gall de sarcnl~ Sartora netaice- intre straturi vizual, cu lupa, iar in caz de dubii si cu lichide penetrante; - cordoanele finale- vizual, cu lupa , cu lichide penetrante (in caz de dubil) si cu instrumente de masurat. 2.9.8.- Prelucrarea dupa sudare. Dupa sudare, cordoanele de sudura se vor prelucra conform indicatilor din proiect si procesul tehnologic. Prelucrarea se va face in general prin polizare sau aschiere urmata de polizare. Rizurile rezultate din polizare vor fi paralele in directia efortului in piesa respectiva, Este interzisa prelucrarea finala perpendicular pe directia efortului. — Conditii de calitate ale pieselor, elementelor, subansamblelor si cusaturilor sudat a) Abate imensionale ale pieselor elementelor si subansamblelor sudate. Dimensiunile specificate pe desenele de executie corespund temperaturii de + 20°C. Pentru masuratori facute la alte temperaturi se vor face corecturile necesare, coeficientul de dilatare termica liniara find a = 12 x 10°. Abaterile limita de la forma si dimensiunile pieselor si subansamblelor sudate sunt cele specificate in STAS 767/0 -88 pct. 2.3.1 ... 2.3.5 si anume tabelele 1, 2 si 3, cu urmatoarele limitari si precizari - abater limita la lungimea pieselor secundare : +2 ... 4 mm ~ abateri limita la lungimea grinzilor principale : ~ pana la deschideri de 9 m inclusiv : #0 ... -4 mm. ~ladeschideri mai mari de 9m: +0... -6 mm - abaterr limita la stalpi frezati (cu lungimea intre 4, 5 si 9m): 2mm - abater' limita la stalpi cu capetele nefrezate, insa prelucrate pentru sudare : 42...-4mm, Lungimile de la punctele de mai sus se inteleg masurate intre fetele exterioare prelucrate ale sudurilor, care vor avea formele si dimensiunile din SR EN ISO 9692-1/2004 sau din procesele tehnologice, cu tolerantele prescrise in acestea. Daca lungimile rezulta mai mari, ele se vor prelucra cu discuri abrazive, iar daca rezulta mai mici, se va proceda conform pet. 4.7.1.4. d si art 2.3.5.2 din STAS 767/0 -88. -inclinarea limita A ; a talpii superioare a grinzilor dublu T conform numarului 1 din tabel 1 din STAS 767/0-88 ; ~ pe portiunea pe care se sudeaza placile cutate sau in dreptul imbinarilor cu alte 21 ‘Cai de sarc Strckara mkaicepiese asezate deasupra: 4 max = 0,005 B dar cel mult 1 mm; ~ in celetalte portiuni ale grinzilor : B/40 dar cel mult 5 mm. - deformatia limita in ciuperca A ,, conform numarului 2 din tabel B ~ pe portiunile pe care se sudeaza gujoanele sau in locurile de imbinare cu alte piese pozitionate deasupra elementului : ‘A £ 0,005 C dar cel mult 1 mm; in celelalte portiuni ale grinzilor : 0,025 B dar cel mult S mm. Pentru a respecta toleranta la deformarea in ciuperca” se recomanda ca talpile superioare ale grinzilor principale sa fie predeformate invers la rece, inainte de sudare. In vederea realizarii corespunzatoare a rosturilor de montaj intre subansamble si tronsoane, abaterile la inaltimea si latimea acestora pe zonele de montaj : conform numarului 13 si 14 din tabel B : +2 ... -3 mm. Exceptie fac distantele dintre fetele interioare ale stalpilor intre care se monteaza grinzi fara rosturi in lungul lor, care trebuie sa fie de cel mult +2 mm; aceste tolerante trebuiesc respectate pe inaltimea pe care se face imbinarea intre stalpi si grinzi. Pentru restul abaterilor limita se respecta prevederile din tabelul 3.a, iar pentru tolerantele de aliniere cele din SR EN ISO 13920 - 1998. b) Conditii de calitate ale cusaturilor sudate. Indiferent de tipul imbinarilor si forma cusaturilor, calitatea cusaturilor sudate se verifica dimensional, vizual prin examinare exterioara si cu lupa, prin ciocanire, cu lichide penetrante, exceptional si prin sfredelire. ‘Cusaturile cap la cap avand nivelul B de acceptare al sudorilor sau la acelea indicate in planul de radiografiere, calitatea cusaturilor se verifica si prin metode nedistructive (cu radiatii penetrante sau mixte si cu ultrasunete). Conditiile de calitate pentru taierea marginilor si prelucrarea rosturilor, corespunzatoare claselor de calitate din proiect, sunt cele din tabelul 3 din Normativul C 150-99. Nivelurile de acceptare a defectelor in imbinarile sudate sunt cele din Tabelul 6 din Normativul C 150 -99 pentru cusaturi cap la cap si de colt. 2,9.10.- Controlul calitatii Controlul de calitate al subansamblurilor si al imbinarilor lor sudate se face de catre organele competente ale furnizorului. ‘Gaia fe sarcni~ Suiura metaicaControlul se va face vizual si prin masuratori dimensionale. La acest contro! nu trebuie depasite tolerantele admisibile din STAS 767/0 -88. Se va da 0 deosebita atentie la respectarea tolerantelor in locurile de imbinare cu alte elemente. Furnizorul lucrarilor va face prin sondaj incercariia rupere pe epruvete din materialul de baza folosit (otelul)) si incercari pe epruvete sudate, conform SR EN 6895/1997 2.9.11. Remedierea defectelor. Remedierile defectelor constatate pe fiecare faza de executie sau la controlul final al unui subansamblu, in vederea aduceri la forma si dimensiunile din proiect sau a realizarii clasei de calitate a cusaturilor sudate prevazute in proiect sau in procesele tehnologice de sudare se stabilesc de inginerul sudor al uzinei responsabil cu lucrarea. In cazul apatitiei mai frecvente a unor defecte neadmise, uzina impreuna cu organul de supraveghere vor stabili cauzele lor si vor propune solutii de remediere care vor fi analizate si avizate de comisia ISIM, proiectant si beneficiar. Defectele din cusaturile greu accesibile se remediaza pe baza unel tehnologii de remediere ce urmeaza sa fie stabilita de inginerul sudor, tinand seama si de prevederile prezentului caiet de sarcini si Normativul C 150 -99. Tehnologia va fi avizata, iar executarea lucrarilor se va face sub conducerea si supravegherea directa a inginerului sudor. ‘Se admit slefuiri locale ale cusaturilor marginale si urmelor de amorsare a arcului electric, care nu depasesc 5 % din grosimea pieselor sudate. Crestaturile marginale, denivelari mai mari sub cota sau cratere neumplute mai adanci se vor poliza si umple cu sudura, trecerile de la_sudura la materialul de baza urmand sa fie racordate lin si netezite prin polizare in directia eforturilor principale. Se interzice lasarea unor denivelari mari sau rizuri perpendiculare pe directia eforturilor. Remedierea porilor izolati sau a incluziunilor izolate, avand dimensiuni mai mari ca cele admise se face prin excavare cu peret inclinati de 1/20 ... 1/50 si apoi resudare. Remedierile defectelor interioare ca incluziuni, nepatrunder, etc. din cusaturile sudale se fac prin inlaturarea portiunii cu defecte si resudare. Inlaturarea acestor portiuni se poate face prin : - polizare sau taiere cu discuri abrazive; - rabotare; - daltuire sau craituire cu dalta pneumatica; - taiere prin procedeul arc - aer. Eee eee ete eee eee eee eee eee atete Gai de Sarcni~ Sracira metahcaDupa indepartarea portiunii cu defect, locul se polizeaza si se examineaza cu ochiul liber si cu lupa, de maistru, inginer sudor pentru a se convinge ca intregul defect a fost eliminat, dupa care se face resudarea portiunii excavate. Tehnologia de resudare care trebuie sa asigure deformati si tensiuni interne minime, se stabileste de inginerul sudor. Dupa resudare, locul se curata de zgura si se examineaza din nou pentru a exista convingerea ca lucrarea a fost corect executata. In cazul cusaturilor cap la cap, radiografiate initial, se face o noua radiografie sau o examinare cu ultrasunete pentru a exista siguranta ca defectul a fost complet eliminat. Racordarea sudurii de remediere cu metalul de baza si cusatura initiala se face prin polizare. Nu se admit mai mult de doua remedieri in acelas loc. Toate remedierile se inseamna cu vopsea pe piesa remediata si se trec in “fisele de urmarire a executiei ‘Tehnologiile de indreptare a pieselor deformate prin sudare sau alte cauze, peste tolerantele admise, se stabilesc de inginerul sudor si se executa sub supravegherea si raspunderea acestuia. In general indreptarea se face la cald la temperaturi controlate in jur de 600°C si prin presare usoara. Se interzice indreptarea la temperaturi la cald - albastru (200° .... 300°C) sau prin ciocanire. In cazul indreptarii de piese si subansamble, locurile indreptate se marcheaza pe piese si se noteaza in fisierele de urmarire a executiei. 2.9.12.- Marcare. Fiecare subansamblu sau elemente de constructie gata de a fi expediat la santier, se va marca cu vopsea rezistenta la intemperii. Subansamblele sau elementele constructilor metalice vor avea notate: - tipul elementului - conform denumiii din proiect; ~ numarul de ordine de fabricatie (numerotat de la 1 la numarul total); - pozitia piesei sau subansambiului in ansamblul piesei (sténga, dreapta, centrala, marginala). Pentru piesele mici care se livreaza detasat se va nota tipul elementului, numarul de pozitie al piesei (in extrasul de laminate) si eventual plansa cu detali. 2.9.13.- Preasamblarea. ‘Gali de sarcni~ Sructura metaiceFiecare parte de obiect va fi preasamblata in uzina, se va verifica colinearitatea barelor, respectarea tolerantelor de asamblare, se va marca si apoi se va expedia dupa dezasambiare si coletare. La coletare se va tine seama de gabaritele de transport CF sau AUTO. 2.9.14.- Certificat de calitate. Pentru fiecare piesa sau subansamblu care paraseste uzina, se va elibera un certificat de calitate care sa ateste ca subansamblu este calitativ si dimensional corespunzator proiectului si Caietului de sarcini. Nu se va primi nici un subansamblu fara sa fie insotit de certificatul de calitate respectiv. 2.9.15.- Depozitare si transport. Depozitarea si transportul subansamblelor sau a pieselor detasate finite, se va face atat la uzina cat sin drum spre santier, in asa fel incat acestea sa nu se deformeze, apa sa nu stagneze pe piesele metalice iar partile neprotejate prin vopsire sa fie aparate de rugina. 2.9.46.- Protectia constructiilor metalice contra coroziunii. Pregatirea suprafetelor pentru vopsire cuprinde: - indepartarea mizeriei prin periere cu peria de sarma, spalare cu apa, slergerea cu ‘carpe, bumbac, calf, uecarea cu aer cald indepartarea grasimilor, uleiurlor prin degresare - __ pregatirea sudurilor prin polizare, frezare, etc. - _ indepartarea oxizilor si a tunderului prin procedee mecanice (polizare, sablare) indepartarea micilor defecte de suprafata (porozitati, denivelari) prin acoperire cu sudura si slefuire Protejarea suprafetelor metalice se face imediat dupa pregatirea suprafetelor si nu trebuie sa depaseasca 3 ore de Ia terminarea curatii fiecarei po fe suprafata a elementului care se protejeaza. In uzina se executa grunduirea elementelor metalice cu doua straturi de grund, Nu se vopsesc si nu se protejeaza cu alte produse suprafetele si gaurile i buloane, suprafetele din vecinatatea imbinarilor de montare prin sudura. Dupa terminarea montarii se aplica ultimul strat exterior de vopsea. . Constructia metalica. Executia pe santier. Gael de sarcan~ Sructara mataica3.1.- Asamblarea si montajul constructiilor metalice confectionate in uzina Pentru transportul, manipularea si depozitarea subansamblurilor si confectillor , se vor respecta indicatiile de la cap.2. Furnizorul lucrarilor de montaj nu va receptiona construetille metalice confectionate in uzina decat numai daca sunt insotite de un certificat de calitate. Organele de control tehnic ale furnizorului vor verifica prin sondaj calitatea pieselor metalice confectionate in uzina si respectarea proiectului, prezentului Caiet de sarcini si reglementarile tehnice in vigoare. Inaintea asamblarii subansamblurile vor fi verificate, In afara depozitului, in imediata apropiere a locului de montare se vor amenaja platforme pentru lucrarile de pregatire in vederea montari Procesul tehnologic de asamblare si sudare a tronsoanelor pe santier va fistabilt de organele tehnice ale fumizorului, in conformitate cu proiectul si Caietul de sarcini. 3.2. Sudorii. ‘Sudorii care executa imbinarea tronsoanelor pe santier, sudurile de montaj, vor trebui scolarizati si instruiti si apoi supusi unor probe practice executate in pozitia in care vor suda pe santier dupa care vor fi autorizati sa execute numai acele cordoane de sudura pentru care au dovedit insusirea cunostintelor teoretice si practice. Autorizarea se va face pe baza Instructilunilor ISCIR in vigoare de catre serviciul tehnic al furnizorului si se va consemna in seris. Fiecare sudor autorizat va avea un poanson ou un numar inregistrat la AQ, cu care va marca fiecare cordon de sudura executat de el. Nu se admite a se folosi ia executia lucrarilor de sudare a sudorilor neautorizati sau care sa nu foloseasca poansonul de marcai 3.3.- Sudura La executia cordoanelor de sudura pe santier, se vor respecta condiitille din prezentul Caiet de sarcini, 3.4.- Imi Imbinarile cu suruburi IP se executa conform prevederilor din “Instructiunile tehnice C133-82", cu suruburi In prezentul project suruburile IP lucreaza la intindere in tija sau la presiune pe gaura. Gaurile sunt cu 2mm mai mari fata de diametrul surubului. ——_——_—_—_—— —s—aees=;_ TS ‘Gale Ge vated Sacra metaicePretensionarea suruburilor se va face prin strangerea piulitelor la un moment egal cu 50% din momentul de strangere, pentru faza finala, moment de strangere indicat in ©133-82. Calitatea imbinarilor se controleaza prin masurarea momentelor de strangere cu chela dinamometrica,si prin sondaj cu metada « unghiului de strangere », conform prevederilor din “Instruatiuni tehnice " C 133-82. Suprafetele pieselor care urmeaza sa fie in contact dupa realizarea imbinarii cu suruburi IP se protezeaja impotriva coroziunii la fel ca intraga constructie metalica (nu sunt necesare masuri speciale de finisare). Executia imbinarilor cu suruburi IP se face numai cu lucratoriatestati. Atestarea se refera atat la conducatorul lucrarii cat si la maistri, sef de echipa si muncitori calficati care executa astfel de imbinari. 3.5.-Materiale, Se vor folosi calitatile de otel specificate pe planse : ~ OL37.3—SREN 10025-1/2005 clasa |-a de calitate ~ OL52.3-SREN 10025-2/2004 clasa I-a de calitate Tolerante. Tolerantele la executia asamblarii elementelor de constructii la montaj sunt cele din STAS 767 | 0 - 88 si prezentul Caiet de sarcini. 3.6. - Controlul executiei. Fumizorul va asigura prin organe competente, controlul tehnic neintrerupt al operatiunilor de asamblare si montaj si receptia asamblarii fiecarui subansamblu sau element, atat la sol cat si la montaj. Controlul operatiunilor de asamblare si montaj se vor face vizual si prin masuratori dimensionale. Se vor verifica dimensiunile, forma si calitatea cordoanelor de sudura de la imbinarea fiecarui element, respectarea tolerantelor la asamblare si a celor de montaj Lucrarile de montaj si de sudare pe santier vor fi urmarite si receptionate, pe faze de executie, de un delegat permanent al clientului 3.7.- Cait Fumizorul lucrarilor este obligat sa intocmeasca si sa tina la zi, “Caietul de evidenta a I de evidenta a montajului constructiilor metalice, constructilor metalice”. Este preferabil ca acest caiet sa fie intocmit de o singura persoana . ——27 ‘Gaia de varcnd Sructara metaioaAcest caiet este 0 piesa indispensabila pentru operatiunea de receptie partiala sau totala a lucrai Se atrage atentia ca proiectantul nu va semna nici un act de receptie daca acest caist nu este completat cu toate datele necesare, pentru toate acele parti de lucrare care se receptioneaza. Dupa receptie acest caiet va fi predat Clientului care il va pastra anexat la “Cartea Constructiei” 4, Receptia lucrarilor de constructii. La receptia lucraritor de constructi se vor verifica: corectitudinea executarii imbinarilor sudate, precum si corectitudinea asamblari tronsoanelor metalice pe santier. Se va verifica corectitudinea executarii protectiei anticorozive ia constructiile metalice. 5. Dispozitii finale. In timpul executiei lucrarii se vor retine toate documentele necesare intocmirii cartii constructiei, respectiv: proiectul care a stat la baza executiei, dispozitile de santier emise pe parcursul executariilucrari, procesele verbale de receptie calitativa si de lucrari ascunse intocmite pe parcursul executiei, precum si certificatele de calitate ale materialelor folosite, buletine de incercari, etc. Eventualele remedieri necesare, se vor executa numai cu avizul sau sprijinul proiectantului. 6. _Intretinerea constructioi. In timpul exploatari, beneficiarul va urmari ca elementele constructilor sa nu fie incarcate peste limitele admise in proiect. Depunerile de industrial vor fi inlaturate la intervale regulate astfel incét acestea sa nu depaseasca limitele admise. Inlaturarea depunerilor de praf se va face pe baza unui program intocmit in acest sens de beneficiar. Periodic se va face 0 verificare tehnica a starii constructiei. Dupa evenimente cu caracter exceptional (cutremure, incendii, explozii, avarii datorate procesului de exploatare, etc.) se va face in mod obligatoriu verificarea starii tehnice a constructiai 7. Anexa 1. Prescriptii generale de executie pentru subansamble sudate din otel carbon, slab aliate a) Constructiile sau elementele de constructii aferente utilajelor si instalatillor se executa cu aia de sarcni— Sractora metasrespectarea prescriptilor prevazute in STAS 767/0-1988 - Construct din ote! - Condit tehnice generale de calitate . b) La prelucrarile prin taiere, a elementelor componente ce se sudeaza, se va respecta: (in lipsa prevederilor din documentatie) clasa ll A conform SR EN ISO 9013 : 2003 - Taiere termica. Clasiticarea taiarilor termice. Specificatii geometrice ale produseior si tolerante refertor la calitai. ©) Forma si dimensiunile rosturilor de sudura executate cu procedee de sudare manuala se vor incadra in prevederile SR EN ISO 9692-1/2004 - Sudarea cu arc electric cu olectrod invelit, suderea cu arc electric in medi de gaz protector si sudarea cu gaze prin topire. Pregatirea pieselor de imbinat din otel. 4d) Abaterile limita la dimensiunile fara toleranta ale imbinarilor sudate se vor incadra in prevederile ‘SR_EN ISO 13920: 1998 - Sudare. Tolerante generale pentru constructii sudate. Dimensiuni pentru Jungimi si unghiuri. Forme si poziti ¢) La executia imbinarilor sudate se vor respecta prevederile SR EN ISO 15614-1/2004 - Speaificatia si calificarea procedurnilor de sudare pentru materiale metelice. Partea 3: Verificarea proceduri de sudare cu are electric a otelurilor. - Tipurile de imbinari sudate prevazute in documentatie sunt obligatorii pentru executant. - Materialul de aport va fi in conformitate cu cerintele tehnologice stabilite de catre executant ‘si compatibil cu materialul de baza al subansamblelor. - Stabilirea tehnologiei de sudare, alegerea electrozilor, proiectarea SDV-urilor pentru respectarea conditilor din proiect si din actele normative specificate mai sus sunt sarcina executantului {) Calitatea imbinarilor sudate va corespunde prevederilor din SR EN ISO 5817/2004 - Imbinari sudate cu arc electric din ote! . Ghid pentru nivelurile de acceplare a defectelor. In lipsa unor precizari speciale prevazute in documentatie se va alege nivelul de acceptare “c” - intermegiar pentru defecte. g) Examinarea defectelor se va realiza prin metode nedistructive conform recomandarilor SR_EN 12062:2001 — Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate. Reguli generale pentru ‘materiale metalice . ‘In lipsa specificatilor din documentatie, imbinarile sudate vor fi examinate nedistructiv in functie de posibilitatile tehnologice ale executantului, prin una din metadele recomandate astfe! -Controlul cu RX pentru 10 % din imbinari, conform: = SR_EN 444 ; 1996 - Examinari nedistructive. Principii generale pentru examinarea radiografica cu radiatii X si gama a materialolor metalice; ~Controlul cu lichide penetrante pentru imbinarile oritice (depistate pe cale optica - vizuala), in baza indicatillor cuprinse in: Calo Ge satel Siuctura etaica~ SREN S571 - 1: 1999 - Examinari nedistructive. Examinari cu lichide penetrante. Partea t Principii generale; ~SREN 970 : 1999 - Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate prin topire. Examinare vizuala. 8. PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII La executia si montajul confecfiei metalice, vor fi respectate prevederile din GP 111-2004, * Ghid de proiectare, executie si exploatare privind protectia impotriva coroziunii a constructilor din ofel Clasa de agresivitate a mediului conform STAS 10128-1986 -Protectia contra coroziunii a constructillor supraterane din otel. Clasificarea medillor agresive- , este de 2 m ~ cu agresivitate medie. In conformitate cu SR ISO 9223 / 1996 si SR EN ISO 12944-2 /2002 la clasa de agresivitate 2m corespunde clasa de corozivitate C3 Durata de viata a acoperirii anticorozive trebuie sa fie de minim 15 ani cea ce corespunde unei durabilitati ridicate ,R" conform pargraf 5.1.2. din GP 035-98, Nivelurile de performanta ale sistemelor de protectie anticoroziva vor fi in conformitate cu capitolu! 4 Tabelul 4.2 din GP 035-98; Aplicarea straturilor de acoperire prin vopsire se va face inainte de montarea elementelor de construct, Se poate accepta ca ultimul strat s se aplice dup8 montare. Se pot aplica inainte de montaj numai straturile de grund si cel pujin un strat de vopsea din componenfa sistemului de acoperire pe intreaga suprafaté, iar pe zonele care se suprapun se va aplica numarul total de straturi ale sistemului de acoperire prin vopsire. ‘Suprafetele tuturor elementelor metalice se vor sabla la gradul 2 conform STAS 10166/1-77. Pregatirea suprafefei realizandu-se in conformitate cu SR EN ISO 8501-1:2002, SR EN ISO 8504:2002 , SR EN ISO 8504-2:2002 si SR EN ISO 8504-3:2002. Pentru aplicarea sistemelor de acoperire prin vopsire trebuie sa se creeze urmatoarele condi de mediu ambiant : - ipsa de praf, - concentratie cat mai redusa a gazelor agresive; - temperatura aerului si a piesei de protejat intre 5 si 40°C daca nu se specifica alte valoride c&tre produc&torul de materiale de protectie; - _umiditatea relativa a aerului sub 70 %, conform STAS 10702/1-83, dacd nu se specificd altfel de c&tre producatorul de materiale. Primul strat al sistemului de acoperire prin vopsire se va aplica dupa cel mult 3 ore de la pregatirea suprafetelor elementelor din otel, Straturile succesive ale sistemului de acoperire prin vopsire se vor aplica numai pe suprafete curate, lipsite de apa, praf sau de impurit&ti Fiecare strat al acoperiri trebuie sé fie continu, lipsit de increfitur, balici sau exfolier, fisuri, neregularitati Culoarea fiecdrui strat trebuie sa fie uniforma pe toat suprafata elementului si nuanta culorii trebuie sd difere de la strat la strat pentru a permite verificarea numarului de straturi aplicat. Numarul de straturi al sistemului de acoperire, aplicat pe suprafata pieselor din ofel trebuie s& realizeze grosimea total minim& prevazuta fn proiect, inclusiv la colturi si muchii, Cifra minima de aderenta admisa la sistemele de protectie prin vopsire este 2 pentru clasele de agresivitate 1 m gi 2 m si 1 pentru clasele de agresivitate 3 m si 4m. Aderenta se va determina conform SR EN ISO 2409: 2007 — Vopsele si facuri. Incercarea la caroiaj, 8.1. Controlul calitatii lucrarilor. Obligate montaj, in asigurarea calitatii constructillor, sunt reglementate prin Legea nr.10/1995. In ispunderile unitatilor beneficiare de investitii, de proiectare side constructit- activitatea de control tehnic al calitatii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementarile in vigoare. 9. STRANGEREA SURUBURULOR DE INALTA REZISTENTA Strangerea suruburilor IP se va face in doua faze, intr-o singura faz, in conformitate cu prevederile din C133-82 “Instrucfiunile tehnice privind imbinarea elementelor de constructii metalice cu guruburi de inalta rezistenta pretensionate”. VA transmitem atagat un tabel cu acestevalori care sunt in functie de diametrul surubului si grupa acestora Nr. | Diametrul nominal | Grupa | Momentul final de ] 50% din momentul final de att. strangere (daNm) _ | strangere (daNm) 1 Mi2 10.9 25+50 12.5+25 2 Mi6 10.9 50*80 25+40 3 M20 10.9 80+110 : 4055 4 M24 10.9 140+190 70+05 5 M27 70.9 185 92.5 6 Miz 88 1025 5+12.6 7 M16 88 25+40 125*20, 8 M20 88 50+75 256375 9 M24 88 85125 42.5 +625 70 M27 88 = = Conform “instructiunile tehnice privind imbinarea elementelor de construc metalice cu suruburi de inalta rezistenta pretensionate” - 133/82, verificarea momentului de strangere se face pe cel putin un gurub din fiecare zon caracteristicé a imbinarii fn cazul in care valorile momentelor de strangere efectiv realizate la controlul pretensionarii suruburilor se abat de la valorile normate, se va verifica in continuare un un numar dublu de suruburi de inalfa rezisten{& alese in acelasi mod ca la prima verificare Dupa efectuarea strangeril surburilor de inalta rezistenfa pretensionate nu se va face chituirea imbindri, deoarece suprafefele care vin in contact sunt protejate impotriva coroziunii prin grunduire i vopsire la fel ca intreaga confectie metalic’ . PENTRU SURUBURILE DE INALTA REZISTENTA STAS-urile in vigoare sunt : Suruburi IP : SR EN 14399-3/2005 - gr.10.9 sau gr.8.8 Piulite IP: SR EN 14399-3/2005 -gr.10; gr.8 Saibe IP: STAS 8796/3-89 PENTRU SURUBURILE PRECISE STAS-urile in vigoare sunt : ‘Suruburi precise SR EN ISO 4014-2003 Piulite precise SR EN ISO 4032-2002Saibe STAS 2241/1-82 10. PROTECTIA MUNCII SI PSI 40.4. PROTECTIA MUNCH 1. Laintocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a muncii dintre care principalele sunt incluse in urmatoarele acte normative : Cate Ge ware Legea nr. 319/2006 a securitati si sanatati in munca ; Hotararea nr. 1146/2006 — privind cerinfele minime de securitate si sdnatate pentru utiizarea in munca de c&tre lucratiri a echipelor de munca; Hotérarea nr. 1048/2006 — privind cerinfele minime de securitate si snatate pentru utilizarea de cdtre lueritori a echipelor individuale de protectie la locul de munca; Hotérarea nr. 1091/2006 — privind cerinfele minime de securitate si sndtate pentru locul de muncd; Norme generale de protectia muncii , emise prin Ordinut Ministerului Muncii si Protectiei ‘Sociale (MMPS) nr. 578/196 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996 , in mod expres cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.13.9, cap. 4 subcap, 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1, 5.3si5.4; Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii me- talice , emise prin Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ; Norme specifice de securitate a muneii pentru Iucrari de zidarie , montaj prefabricate si finisaj constructii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27); Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , tur- narea betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomp prin Ordinul MMPS nr. 136/1995 (cod?) ; Norme specifice de protectia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu mijloace mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul MMPS nr. 79/1997 (cod 7) ; Norme specifice de securitate a muneii pentru lucrul la inaltime , emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12) ; Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea liantilor si azboci- ‘emise prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. II, at, emise subeap. 1. 2. Inconformitate cu Normele Generale de Protectia Muncii furnizorul lucrarilor este obligat: 33 ‘Srochra melaicesa analizeze documentatia tehnica de executie din punctul de vedere al securitatii muncii si daca este cazul , sa faca obiectiuni , solicitand proiectantului modificarile necesare conform reglementarilor legale. sa aplice prevederile legislative de protectie a muncil, precum si prescriptile din documentatile tehnice privind executarea lucrarilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare realizarii constructilor ; sa execute toate lucrarile prevazute in documentatia tehnica in scopul realizar unei exploatari ulterioare a constructiilor in conditii de securitate a muncii si sa ‘sesizeze Clientul si proiectantul cind constata ca masurile propuse sunt insuficente sau necorespunzatoare, sa faca prouneri de solutionare si sa solicite acestora aprobarile necesare ; sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvari problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aparute in executarea lucrarilor de constructii ; sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efectuarii probelor, precum si cele constatate la receptia lucrarilor de constructii In mod deosebit se atrage atentia asupra obligativitati respectarii cu strictete a Ordonantei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea durabilitati, calitatit riguroase, sigurantei in functioanare si functionabilitatii constructillor. 3. Clientului ii revin , conform Normelor generale de protectie a muncii , urmatoare- le obligatii legale privind executarea constructiilor sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protectie a muneii si in cazul cand constata deficiente , lipsuri sau neconcordante fata de prevederile legislatiel in vigoare , sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate , completarea documentatiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative; sa colaboreze cu proiectantut si fumizorul , dupa caz_, in scopul rezol- vari tuturor problemelor de securitate a muncii. pentru lucrarile care’se executa in paralel cu desfasurarea procesului de productie, ssa incheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafata pe care se exeouta lucrarea, pentru care raspunde privind asigurarea masurilor de protectia a mungii revine furnizorului; in protocol se va specifica si conditile care trebuie respectate de catre furnizor, astfel incit desfasurarea procesului de productie in conditii de securitate sa nu fie afectat de lucrarile de constructii executate —_—__—34 ‘Gaia de rani Siacara motaicaconcomitent cu aceasta. - sa controleze cu ocazia receptiei lucrarilor, realizarea de catre furnizor a tuturor masurilor de protectie a muncii prevazute in documentatia tel |, refuzind receptia lucrarilor daca nu corespund din punct de vedere al securitatii muncit - _ sa.emita instructiuni proprii de securitate a muncii pe activitatile sau grupele de activitati necesare exploatarii constructiilor. 4, La exploatarea constructor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind securitatea munci, dintre care principalele sunt cuprinse in urmatoarele acte: - Legea 90/1996 a protectiei muncii; - Norme generale de protectie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncit si Protectiei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 5840/1996; - _ Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrut la inaltime, emise prin Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12). 10.2, PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR — PSI ‘+ La intoomirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din - Ordonanta nr. 60 din 1997 - N.G.P. 11/1977 cap. I, III, IV, VsiVI. ~ _Norme tehnice P 118/83 . ‘© In timpul executiei se vor respecta - _Prevederile in legatura cu executia conform actelor normative mentionate la punctul 1 de mai sus. - Normele P.S.1. proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de forurile tutelare ale acestora - _Dispozitile organelor de control . = Ordonanta nr. 60 din 1997. © Beneficiarului revin urmatoarele obligatii ~Trimiterea in termen legal a eventualelor obiecti, la prezentul proiect . - Respectarea obligatilor ce ii revin din actele normative mentionate la punctul 4 , de mai sus , inclusiv procurarea si intretinerea P.S.1., in conformitate cu Normativul Departamental si recomandarile proiectantilor privind obiectul din prezenta documentatie 35 ‘aie de sarcrd— Sucre raion- Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV - Ordonanta nr, 60 din 1997. Intocmit : Ing. Daniel Ticle Galetde sarchi ~ Stuckira motaicaCAIET DE SARCINI INFRASTRUCTURA Capitolul 1- TERASAMENTE Capitolul 2-FUNDATII DIN BETON ARMAT Capitolul 3- LUCRARI DIN BETON SI BETON ARMAT Capitolul 4— ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE Capitolul 5— COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT Capitolul 6 - PADOSELI DIN BETON SCLIVISIT MEGANIC CU PALETE ROTATIVE Capitolul 1 - TERASAMENTE GENERALITATI OBIECTUL SPECIFICATIEI Acest capitol cuprinde specificafii tehnice pentru lucrarile de terasamente, constind din sdpaturi, inc&rcarea in mijloacele de transport, transportul, imprastierea, nivelarea si compactarea pAmintului, efectuate pentru realizarea fundafilor. CONCEPTE DE BAZA La acest proiect executarea lucrarilor de terasamente se face in cea mai mare parte mecanizat, metodele de lucru manuale fiind aplicate numai acolo unde folosirea mijloacelor mecanice nu este posibili sau nu este justificat. SdpStura se va executa fara sprijinir, fiind prevazute taluze verticale si inclinate. ELEMENTE DE PROIECTARE Eventulele neconcordante intre situatia luaté in considerare in proiect - pe baza studiului geotehnic si specificataé pe planurile de fundatii - si constatarile contractorului la executia sapaturilor, in ceea ce priveste stratificatia terenului de fundare, obstacolele infinite (umpluturi locale, canalizari vechi, etc.) vor fi semnalate consultantului pentru stabilirea masurilor corespunzatoare. In astfel de situafii nu se va continua lucrul fara acordul scris al consultantului. STANDARDE DE REFERINTA STANDARDE ROMANESTI STAS 6054-77 Terenul de fundatie. Adincimi de inghet. STAS 2745-69 Terenul de fundatie. Urmarirea tasrii construcfillor. STAS 9824/0-74 Trasarea constructillor. Prescriptii generale.STAS 9824/1-87 Trasarea constructiilor. NORMATIVE ROMANESTI DE EXECUTIE C. 169-86. Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatilor construcfilor civile $i industriale. C. 16-79. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente. C. 56-75. Verificarea cali lucrairilor de constructi si instalafiile aferente. ALTE PRESCRIPTII ROMANESTI: Ordin IGSIC nr. 8/07.11.1981 referitor la incercarile de laborator pentru verificarea compactarii terenului. 4.3. MATERIALE SI_PRODUSE Materiale -balast = nisip si pietris ~ pamint pentru umplutura 1.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Transportul pamintului se va face cu autobasculante incarcate cu mijloace mecanizate. Depozitarea pAmanturilor necesare pentru umplutura se va face in imediata apropiere, dar la distant de cel putin 4 m de coronamentul sap3turi Depozitarea rezultatelor defrisarilor, curdtirii terenului si a pamintului excedentar se va face in locurile pentru care s-a obfinut avizul beneficiarului sau al primariei 1.5. EXECUTIA LUCRARILOR GENERALITATI Inaintea executarii sdpaturilor pentru fundatii se va stabili dacd exist’ instalatii Ingropate apartinind retelelor edilitare publice sau interioare. Daca executia sdpaturilor pentru fundatii implicd dezvelirea unor refele de instalafii subterane existente, executarea propriu-zisé a lucrérilor va incepe numai dupa objinerea avizului de sapatura Dezafectarea, sau mutarea, retelelor de instalafii subterane se va face numai cu acordul consultantului gi acordul scris al administratorului refelei respective. Se va asigura prin rigole amplasate pe conturul incintei excavate posibilitatea colectarii apelor pluviale si a celor din pinza freatica pe tot timpul executiei betoanelor ampiasate sub nivelul terenului existent. ‘SApaturile executate cu excavatorul nu vor depasi profilul proiectat al sapaturii.Ultimii 20 0 30 cm deasupra cotei inferioare a profilului s4paturii se vor executa manual. OPERATIUNI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de spaturi se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare: - deftigarile plantatiei existente pe amplasament; - cure rea gi amenajarea terenului pentru dirijarea apelor superficiale. Gropile care ramin, in afara amplasamentului obiectivului, dupa scoaterea buturugilor vor fi umplute cu pamint compactat Inainte de executia lucrarilor de spaturi se va face trasarea prin fixarea, conform proiectului, a pozifiei constructiei pe amplasamentul proiectat, de cdtre proiectantul general. EXECUTIA LUCRARILOR DE SAPATURA Se atrage atentia ca in timpul lucrérilor de spatura se va realiza si o sortare a pamintului care trebuie pastrat pentru realizarea umpluturilor. Pentru mentinerea stabiltatii malurilor, terenul din jurul sép8turii trebuie s nu fie incarcat si s nu sufere vibrati Pamintul rezultat din spaturé se va depozita la o distan{a de minim 2 m de marginea gropii de fundare. Contractorul va lua masuri de iniaturare rapida a apelor provenite accidental si impotriva ‘surparii malurilor. Cota de fundare si natura terenului de fundare constituie faz determinanta, care trebuie receptionate si consemnate de Proiectant si Geotehnician, cu specificarea masurilor suplimentare eventual necesare. EXECUTIA LUCRARILOR DE UMPLUTURI Umpluturile compactate in jurul fundatilor, se vor executa cu mecanizare mica Este interzisa realizarea umpluturilor din paminturi avind caracteristici de méluri, 121i82b prafuri, argile moi, cu continut de materii organice, resturi de lemn, bulgari, etc. PROTECTIA LUCRARILOR {in cazul unei umeziri superficiale, datorité precipitatilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de fundafie trebuie lésat s4 se zvante inainte de inceperea lucrarilor de executare a betonului de egalizare, iar dacé umezirea este puternicé se va indeparta stratul de noroi si grosimea sa va fi compensat cu beton de egalizare. CONDITII DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescripti: - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 10/1977 si 39/1977,- Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea gi realizarea constru instalafilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977; ri - Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977; - Normele de protectia muncii in activitatea de constructi-montaj aprobate de Ministerul Comefului si Industrillor cu ordinul 1233/D/1980. Se interzice cu desavirsire focul in sapaturile cu pereti sprijinif, fie pentru dezghetarea pamintului, fie pentru incdlzirea muncitorilor. Se va evita folosirea utilajelor vibratoare la lucrarile de terasamente. 16. RECEPTIA LUCRARILOR GENERALITATI Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se va verifica intreaga trasare. Se va verifica daca stratul de pamint vegetal a fost recuperat dupa decapare si a fost depozitat corespunzator, in vederea unor noi utilizar Deficienfele constatate la lucrarile de terasamente se vor consemna in Procesul verbal de lucrari ascunse impreuna cu masurile de remediere aplicate conform indicatillor consultantului. TOLERANTE ADMISIBILE Tolerante la trasarea constructiei, pentru lungimi: Lungimeconstructie (m): 25 Tolerante: 420m. Pentru unghiuri toleranfele de trasare sunt + 1°. Toleranta admisa pentru reperul de cota 4 0,00 este + 1 cm. Abaterile admisile fata de gradul de compactare prevazut in proiect si specificatiile tehnice sint: ul de lucrare ~sistematizare verticala jurul fundatiilor VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI La terminarea lucrarilor de s&paturi pentru fundatii se vor verifica pentru fiecare ax in parte dimensiunile si cotele de nivel realizate si se vor compara cu cele din proiect. Se vor verifica ‘Procesele verbale de lucrari ascunse” semnate de consultant (pentru beneficiar), contractor si de proiectant (daca firma de consultanta este alta decat proiectantul) referitoare la modificdrile introduse faté de prevederile inifiale ale proiectului si specificatilor tehnice.Se va verifica daca Jucrarile executate se inscriu in limitele de toleranta admisibile, conform specificatillor tehnice. REMEDIERI Consultantul impreund cu proiectantul, va decide, in cazul unor nerespectdiri ale prevederilor din proiect gi a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in functie de natura si amploarea deficientelor constatate. Costurile presupuse de eventualele lucrari de remediere vor fi integral suportate de contractor. DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE La incheierea lucrarilor si remedierilor necesare, se va intocmi tntre contractor si consultant un proces verbal de receptie finala a lucrarilor executate. Capitolul 2- FUNDATI_DIN_BETON ARMAT 2.4. GENERALITATI OBIECTUL SPECIFICATIE! Fundatiile izolate vor fi realizate din beton Be 20 (C16/20) avind blocul de fundare din beton simplu Bc20 (C16/20). 2.2. STANDARDE DE REFERINTA STANDARDE ROMANESTI DE EXECUTIE - STAS 3300/1; 2-85. Teren de fundare. Principii generale. ~ STAS 11100/1-77. Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului. - STAS 10101/20-90. Incarcari date de vint. - STAS 10107/0-76. Calculul si alc&tuirea elementelor din beton, beton armat si precomprimat. - STAS 9824/0-74, Trasarea construcfillor. Prescriptii generale. - STAS 9824/1-87. Trasarea construcfilor. NORMATIVE ROMANESTI DE EXECUTIE C. 16-79. Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrérilor de construct si instalatii aferente. C.140-86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. C. 56-85. Normativ pentru verificarea calitéfi si receptia lucrarilor de constructi si instalatil aferente.ALTE PRESCRIPTII ROMANESTI P.100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructilor de locuinte, social- culturale, agrozootehnice si industriale. Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977. Normele Generale de protectie impotriva incendillor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate cu Decretu! Consiliului de Stat 290/197. Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 1233/d/1980. 2.3. MATERIALE SI PRODUSE PRODUSE Clasa de beton pentru radier si fundatii va fi Bc20 (C 16/20), dar acest beton trebuie s& indeplineasca urmatoarele conditii suplimentare de calitate: Calitatea betoanelor va fi garantaté de fabricantul acestora prin procedurile legale (certificat de calitate si probe luate in statia de betoane). Avind in vedere ca distanta fata de statia de betoane este mai mare de 2 km. este obligatorie luarea de probe de betoane in momentul premergator turnarii. Probele vor fi transferate unui laborator atestat de MLPAT. ACCESORIL Armaturile pentru radier si fundatii vor fi executate conform specificatiilor din capitolul 4 “ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE". Cofrajele pentru radier si fundatii vor fi executate conform specificatillor din capitolul 5 "COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT" TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Livrarea, transportul, manipularea, depozitarea materialelor, produselor si accesorillor se face conform specificatilor din “TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE”, din capitolul lucrari pentru betoane. 2.4. EXECUTIA LUCRARILOR GENERALITATI Obfinerea acordului scris al beneficiarului care precizoaza ca terenul este liber de retele subterane. ‘Trasarea fundatiilor izolate se face prin predarea de catre proiectantul general a axelor de referinta ale constructiilor. Se vor respecta masurile de protectie anticoroziva prin utiizarea cimenturilor, a betoanelor sia straturilor de acoperire indicate in proiect gi in specificatii. Fundatille (grinzi de fundare) se vor turna faré intrerupere. Daca din diverse cauze aceasta conditie nu poate fi respectat’ se vorexecuta rosturi verticale, amplasate cu avizul proiectantului sau Consultantului. Turnarea betonului sub apa nu este admisa. OPERATIUNI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de executie a fundatiilor se vor face verificarile si receptionarea lucrarilor de terasamente necesare pentru realizarea fundatiilor. Avind in vedere c& o buna parte a fundatiilor se toarna in cofraj de pamint, este necesar ca anterior turnarii s& fie verificatd vizual stabilitatea taluzelor verticale, iar Consultantul va decide daca aceasta este suficienta sau sunt necesare masuri suplimentare de siguranta. EXECUTIA LUCRARILOR Operatiunile tehnologice de executie a fundatillor se vor desfasura pe baza precizarilor din capitolele aferente lucrarilor necesare pentru realizarea fundatillor: - tumarea stratului de beton de egalizare (min. 10 cm); - montarea cofrajelor, - asezarea armaturilor (la fundatille din beton armat) si a distanfierilor pentru obtinerea stratului de acoperire gi a distantelor dintre plasele de armare; - dispunerea si verificarea pozitiei carcasei de buloane de ancoraj; - tummarea betonului; - decofrarea fundatillor; - verificarea tolerantelor de executie a fundatiei. CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR Inaintea tumarii betoanelor se face verificarea eliminarii tururor corpurilor straine strecurate in cofral. Dupé terminare tumari si a prizei betonului se va acoperi suprafata cu materiale care s& ‘impiedice evaporarea rapida si care sd permita udarea periodic’ a betonului si protectia contra Inghefului. Durata si intervalul de udare se aleg din prescripti functie de clasa betonului gi condifile meteo. CONDITII DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescripti - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977; - Normele generale de protectie impotriva incendillor la proiectarea si realizarea constructillor si instalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977;-Normele de protectia muncii in activitatea de constructi-montaj aprobate de M.C. Ind. cu ordinul 1233/D/1980. 2.5, RECEPTIA LUCRARILOR GENERALITATI In vederea asigurarii unei executii corecte a fundatilor se vor verifica: - executia lucrarilor de terasamente; - probele de laborator si certificatele de calitate a betoanelor turnate; - corespondenta amplasamentului si geometriei fundatiilor cu prevederile proiectului. TOLERANTE ADMISIBILE Abaterile limita admisibile pentru radierul din beton armat sunt urmatoarele: - lungimea i latimea radierului £20 mm; ~ inaltimea radierului +20 mm; - inclinarea suprafefei fata de: verticalé + 16 mm; orizontalé £20 mm, Abaterile limita admisibile pentru lucrarile de fundatii din beton si beton armat sunt urmatoarele: -lungimea si latimea fundatiei (L, 1); 420 mm -inaltimea fundatiei (H): #20 mm (H>2,0m) £30 mm (H>2,0m) - inclinarea suprafetei fata de: verticala £16 mm orizontala 20mm VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI La receptie se vor efectua verificari ale proceselor verbale de lucrari ascunse si ale eventualelor remedieri executate la receptia lucrarilor de terasamente. Se va face verificarea existentei si continutului proceselor verbale de receptie si ale eventualelor remedieri la lucrarile de cofraje si armare ale fundatillor. Se vor verifica probele de laborator sau certificatele de calitate a betoanelor turnate. Se va verifica daca s-au respectat: amplasamentul, cotele de nivel, dimensiunile fundatilor si cotele prevazute pentru asigurarea legaturii fundatillor cu elementele de constructii care reazema pe fundatii. REMEDIERIConsultantul va decide, in cazul neindeplinirii prevederilor din proiect si a prezentelor specificatii, care sunt masurile de remediere, locale sau de mai mare intindere, in functie de natura si amploarea deficientelor constatate. Costul lucrarilor de remediere va fi integral suportat de Contractor. DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE Inaintea betonarii se incheie un proces verbal de FAZA DETERMINANTA care confirma corectitudinea agezarii armaturii in radier, fundatii izolate si grinzi de fundare si a mustatilor pentru pereti si sttipi, precum si a buloanelor de ancoraj necesare stilpilor metalici. La terminarea lucrarilor de fundatii se face receptia lucrarilor, in conformitate cu “programul de control” aprobat de ISCLPUAT dar si de o comisie din care fac parte reprezentantul beneficiarului (Consultantul), Contractorul gi Proiectantul (daca acesta este alta firma decit Consultantul) si se incheie un proces verbal care se inscrie in Registrul de Procese Verbale. Eventualele remedieri efectuate se consemneaza intr-un alt proces verbal incheiat intre aceiasi participanti Capitolul 3 -LUCRARI DIN _BETON SI BETON ARMAT 3.1, GENERALITATI OBIECTUL SPECIFICATIEI Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind executia lucrarilor, conditi de livrare, transport, manipulare si punere in opera si conditii de receptionare a lucrarilor din beton si beton armat. Executia lucrarilor de beton si beton armat se va face cnform "C140-86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’, prezentele specificati tehnice cuprinzind completari si particularizari ale prevederilor "C140-86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat” la constructiile care fac obiectul contractului. Specificatile pentru armaturile cu care se alcatuiesc elementele din beton armat se cuprind la capitolul 4. “ARMATURI_PENTRU BETOANE ARMATE” Specificatiile privind cofrajele pentru tumarea elementelor din beton armat se cuprind la capitolul 5. “COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT”. CONCEPTE DE BAZA La acest contract toate elementele din beton si beton armat se execut’ monolit. La acest contract betoanele pentru structur’ se prepara in statii de betoane specializate si autorizate. Cu acordul Consultantului, Contractorul va putea prepara betonul de egalizare in gantier, caz In care se vor respecta toate prevederile normativelor in vigoare privitoare la verificarea condifiilor de preparare, punere in opera si receptie.ELEMENTE DE PROIECTARE. CLASA SI COMPOZITIA BETONULUI Clasa betonului pentru fiecare categorie de elemente in parte este cea specificata in piesele desenate si in prezentul caiet de sarcini ale proiectului. MOSTRE SI TESTARI Calitatea betoanelor puse in opera se va aprecia pe baza concluzillor analizelor efectuate gi a rezultatelor aprecierii calitatii betonului consemnate intr-un proces verbal incheiat intre Contractor si reprezentant} Beneficiarului. Contractorul este obligat s4 facd urmatoarele determinari privind calitatea betonului proaspat pentru radier: Caracteristicile betonului proaspat Limitele de variatie admise Lucrabilitate - tasare medie 1......4cm +1 om —tasare medie 5....12 cm +2 cm —tasare medie > 12 cm 43 om grad compactare mediu 405m ‘Temperatura: - t exterioara, minima, pentru turnare fara masuri de protectie termica + 5 C. Daca repetarea primei determinari nu se inscrie in limitele mentionate in tabelul de mai sus, se vor efectua inca dou determinari. Daca valoarea medie a celor trei determinari nu se inscrie in limitele admise conform aceluiasi tabel de mai sus, betonul nu se va pune in oper’. Pentru determinarea rezistentei la compresiune se vor face, de catre un Laborator atestat de MLPAT, ca medie pe trei serii de trei cuburi, incercarile previzute de Legislatia in vigoare, pe betonul intarit la 28 zile. Probele se iau din betonul adus la gantier. Probele vor fi prelevate, confectionate, pastrate si incercate conform prevederilor legislatiei in vigoare. Se poate considera ca este asiguraté realizarea clasei de beton prevazuta, daca rezistenta evaluata pentru virsta de 28 zile, pe baza mediei cuburilor confectionate in cadrul unui schimb $i majorata cu 20 % este cel putin egal cu rezistenfa betonului prevazut in proiect, 3.2. STANDARDE DE REFERINTA STANDARDE ROMANESTI STAS 7009-79. Tolerante in constructii. Tehnologii. STAS 8600-79. Tolerante in constructii STAS 10.265-75. Tolerante in constructii. Calitatea suprafetei. STAS 10.265/1-84, Tolerante in constructii. Suprafata betonului aparent. STAS 1759-80. Incercari pe betonul proaspit. STAS 1275-81. Incercari pe betonul intarit.STAS 388-80. Ciment Portland. STAS 1500-78. Cimenturi cu adaosuri. STAS 3011-83. Cimenturi hidrotehnice. STAS 790-76. Apa pentru amestecuri la betoane si mortare. NORMATIVE DE EXECUTIE A LUCRARILOR 140-86. Normativ pentru executarea lucrdrilor din beton si beton armat. 16-84. Normativ pentru lucrari pe timp friguros. 149-87. Instructiuni tehnice pentru remedierea defectelor la elementele de beton armat. 56-85. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente. C26-85. Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive, C117-70. Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat. ALTE PRESCRIPTII C122-89. Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executarea lucrarilor de constructii cu beton aparent cu parament natural Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977. Normele generale de protectie impotriva incendillor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate de Decretul Consiliului de Stat 290/197. Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977. Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.Ind. cu Ordinul 1233/D/1980. 3.3. MATERIALE S| PRODUSE CIMENTURI Ciment Portland (P40, P45) AGREGATE (se lass la latitudianea Fabricantului de beton) Nisip cu granulatia 0......7 mm. Pietris si piatra sparta cu granulatia 7......15 mm Pietris si piatra sparta cu granulatia 30.....70 mm Agregate mari la betoane simple, cu granulatia 30....70 mm.ADAOSURI ‘Apa pentru prepararea betoanelor nu trebuie sa confina ingrediente ca produse chimice, resturi vegetale, argila, praf, etc. Plastifianti de tipul DISAN-A sau altul similar. Superplastifianti de tipul FLUBET sau altul similar. Accelerator de priza, clorura de calciu. PRODUSE Beton clasa Be 10 (C8/10) Beton clasa Bc 20 (C16/20) Beton clasa Be 25 (C20/25) 3.4, TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE. Pentru transportul betonului la punctele de punere in opera se folosesc: pompe si/sau piinie pentru pilofi si autobetoniere. Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm. se va face cu autoagitatoare, iar transportul betoanelor cu tasarea de max. 5 cm. se va face cu autobasculante cu bena. Durata maxima de transport cu autoagitatoare fara utilizarea de aditivi intirietori de priza (minute), temperatura beton (°C) ciment marca < 35 ciment marca > 40, > 30 45° 30° 10-30 60° 45° 5-10 90° 60" Pentru transportul cu autobasculanta timpii se reduc cu 15°. 3.5, EXECUTIA LUCRARILOR GENERALITATI Pentru asigurarea calitafii betoanelor, acestea se vor prepara prin malaxare si dozare gravimetrica a componentelor, in fabrici specializate. Fumizorul de betoane va asigura in mod obligatoriu respectarea refetelor de preparare si va insofi fiecare transport de beton cu certificate care sa aleste clasa beloanelor livrate si caracteristicile de lucrabilitate. OPERATIUN! PREGATITOARE Inainte de inceperea operatiunilor de turnare a betonului se va verifica tn mod obligatoriu: - dimensiunile, integritatea, stabilitatea, etangietatea si starea de curatire a cofrajelor;- gradul de curatire al armaturilor pentru asigurarea aderentei cu masa de beton; = respectarea toleranfelor prescrise pentru cofraje si armaturi in vederea asigurarii posibilititior de tumare si vibrare corect& a betoanelor, ~ realizari tolerantelor finale presorise pentru elementele care urmeaza a se tuma; - asigurarii stratului de beton presoris pentru protejarea armaturilor, TURNAREA BETONULUI ‘Tumarea betonului se realizeazé cu mijloace mecanice cu transport continuu (pompa de beton stabila, autopompa, pompa de nivel cu brat pliabil) in functie de dotarea contractorului, conform celor stabilite prin proiect. Inalfimea de c&dere libera a betonului in cofraj, in scopul evitarii segregaiii, nu trebuie s& fie mai mare de 0,5 m. Betonul trebuie raspindit uniform tn lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 40 cm indltime si tumarea noului strat inainte de inceperea prizei betonului din stratul tumat anterior. Tasarea betonului proaspat nu va depasi 12 cm. pentru betoanele fara aditivi sau cu adit plastifian{i si 18 cm. pentru betonul preparat cu aditivi superplastifiant Inainte de inceperea pomparii betonului, conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment. Pentru pompe si autopompe de beton partea find (cimentul si agregate sub 0,2 mm) trebuie sa fie intr-o proporfie minima de 350 kg/me, iar granulatia maxima a agregatelor s4 nu depaseasca 1/8 din diametrul conductei. In scopul imbunatatirii plasticitatii se adauga plastifianti. Pentru stabilirea tipului de plastifiant se va cere aprobarea consultantului. Procesul de pompare trebuie sa se desfagoare continuu, fara intreruperi care favorizeaza blocarea betonului in conducte. ROSTURI DE LUCRU In masura in care este posibil se vor evita rosturile de lucru prin executia lucrarilor de betoane fara intrerupere pe nivelul respectiv, Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozifia lor poate fi stabilité, de acord cu consultantul, stabilindu-se si modul de tratare al suprafetei betonului din rost. Inainte de turarea betonului Tn rosturi, suprafata rostului va fi curatata si spalata cu apa. COMPACTAREA BETOANELOR Pentru ca betonul s4 umple complet forma in care este turnat si s4 nu ramind goluri sau pungi cu aer, se utilizeaza compactarea mecanica a betonului prin vibrare. Se vor folosi vibratoare de interior (pervibratoare) Vibrarea nu se poate aplica decit betoanelor virtoase sau betoanelor semiplastice, cele cu consistenta mai redusa segregind sub actiunea vibrarii.Durata de vibrare a betonului este intre 5....30 secunde, functie de gradul de lucrabilitate L. Distanta intre dou& pozitii succesive ale vibratorului va fi cuprinsa intre 25 ... 50 cm. la betoanele virtoase gi 50 ... 100 cm. la betoanele semiplastice. DECOFRAREA BETOANELOR Indepartarea cofrajelor se face dupa o durata de timp suficient ca betonul sa aiba rezistenta hecesara pentru a nu se produce deformafii sau fisuri dupa decofrare. Termenele minime recomandate pentru decofrare sunt prevazute in “Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat”. Decofrarea constructiilor se va face prin slabirea penelor de cofrare. Cofrajele gi sustinerile se vor demonta cu atit mai tirziu cu cit este mai mare raportul intre sarcina care revine elementului imediat dupa decofrare si sarcina totala la care a fost calculat elementul respectiv. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE Pe timp uscat si cdlduros, suprafetele libere ale betonului vor fi stropite cel putin de doua ori pe zi, dupa ce, in prealabil, se acopera cu rogojini sau alt material protector termic si care poate mentine umiditatea. Udarea se va face prin pulverizarea apei astfel ca betonul sa nu fie spalat Inainte de a se fi intarit suficient. Stropirea betoanelor se va face cel putin 7...14 zile. Lucrarile de betoane nu se vor incepe daca temperatura exterioara este sub -5° C, iar in cazul lucrarilor tn curs de executie, se vor lua masuri ca betonul sA se intareascd gi sd ating’ rezistentele necesare fard sa sufere din cauza inghetului, Protejarea betonului pe timp friguros se va realiza prin: - conservarea caldurii acumulate prin incdlzirea materialelor componente si pastrarea caldurii exotermice prin acoperirea betonului cu materiale termoizolatoare; - incalzirea betonului cu aer cald, abur sau cu aparate electrice; - tumarea betonului in spatii mari, incalzite, realizate prin constructii pentru inchideri parjiale si folosind pentru rest constructia definitiva gata executata; - utilizarea acceleratoarelor de priza. Curairea gi prelucrarea suprafetelor de beton turnat se executa de obicei inainte de intarirea completa a betonului. CONDITI DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescripti - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977 - Normele Generale de protectia impotriva incendillor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatillor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/197- Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977 - Normele de protectia muncii in activitatea de constructi-montaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 1233/D/1980. ‘Se vor respecta Normele de prevenire gi stingere a incendiilor, aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 18/N/ din 18 iulie 1976, art. 46-55 (capitolul 3) si 1070-1092 (capitolul 20). RECEPTIA LUCRARILOR GENERALITATI Verificarea calititii materialelor componente si a betoanelor se va face in conformitate cu prevederile cuprinse in “Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat’. Receptia structurii de rezistent& se face pe intreaga constructie si pe parti de constructie, in functie de prevederile Programului de Control stabilit de comun acord intre Proiectant, Beneficiar si Contractor. Receptia are la baz’ examinarea directa efectuaté de cei trei factori pe parcursul executiei Dac& Consultantul, ca reprezentant al Beneficiarului pentru urmérirea calli executiei este aceeasi firma care a proiectat lucrarea atunci toate actele prevazute prin Planul de Control vor fi semnate de Consultant si de Contractor. TOLERANTE ADMISIBILE Abaterile limits admisibile pentru elementele din beton si beton armat sunt cele de mai jos, in afara cazutilor cind prin proiect se prescriu toleranfe speciale: Fundatit ~lungime si latime (L,1) 420mm - inaltime (H) 420mm (H<2m), 430mm (H>2m) - inclinarea suprafetei * fata de verticala 46mm * fata de orizontala +20mm Stilpi - inaltime (H) 46mm (H<3m), 420mm (H=3...6m) 25mm (H>6m) - dimensiuni sectiune (Lx!) & 5mm (L<50cm), 48mm (L>50cm) Pereti - lungime, inaltime (Lh) #16mm (L<3m), #20mm (L=3...6m) 225mm (L>6m)- grosime (G) 4 3mm (G<10cm), #5mm (G>10cm) Grinzi -lungime (L) 16mm (L<3m), #20mm (L=3...6m) £25mm (L>6m) - dimensiuni sectiune (Lx!) + Smm (L<50cm), 48mm (L>50cm) Placi -lungime, latime (L,I) #16mm (L<3m), #20mm (L=3...6m) 425mm (L>6m) - grosime (6) + 3mm (G>10cm), +5mm (G>10cm) Se admit urmatoarele defecte in ceea ce priveste aspectul si integritatea elementelor de beton sibeton armat: - defecte de suprafata (pori, segregari superficiale sau denivelari locale), avind adincimea de maximum 1 cm, cu suprafata de maxim 400 cmpidefect, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la cel mult 10 % din suprafata fefei elementului pe care sunt situate. - defecte in stratul de acoperire al armaturilor (stirbiri locale, segregari), avind adincimea pina la armatura, cu lungimea de maximum 5 cm, totalitatea defectelor de acest tip fiind limitata la maximum 5 % din lungimea muchiei respective. Defectele admisibile, enumerate mai sus, nu se inscriu in procesul verbal care se intocmeste la examinarea elementelor dupa cofrare. Daca elementele respective nu se tencuiesc ele vor fi remediate conform cap. “Remedieri” care va urma. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI Se vor verifica: - existen{a si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind: cofrajele, armarea, calitatea betonului; = constatérile consemnate in cursul executiei de catre Beneficiar si Consultant, de cdtre serviciul Tehnic si Verificare a Calitatii al Contractorului, precum si de alte organe de control; - confirmarea prin procese verbale a executarii corecte a masurilor de remediere prevdzute in diferitele documente examinate. Se va efectua o verificare directa privind: ~ aspectul elementelor de constructie dupa decofrare; - dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel; - dimensiunile diferitelor elemente in raport cu prevederile proiectului;= Incadrarea In abaterile limité admisibile conform cu prevederile prezentelor specificatii tehnice. REMEDIERI Se vor adopta in funcjie de amploarea si natura defectiunilor, pe baza deciziei Consultantului, urmatoarele tipuri de solutii pentru remedieri: ~ rebetonare cu mentinerea armaturilor, = chituire; - amorsare si completare; - injectare; - injectare si placare (consolidare) De la caz la caz Consultantul impreuna cu Proiectantul pot prescrie si alte solutii decit cele mentionate mai sus. Chituirea se va face cu pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet) sau cu chit epoxidic. Amorsarea se va face cu chit epoxidic sau pasta de ciment cu adaos de poliacetat de vinil (aracet), iar completarile se vor face cu mortar epoxidic sau mortar si beton de ciment. ‘Solufia de amorsare si completare se va adopta pentru goluri in sectiune si segregairi Injectarile se vor face cu pasta de ciment, rasina epoxidica sau chit. Injectarea cu placare se va face cu chit epoxidic armat cu tesatura din fire de sticla. DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE La terminarea lucrdrilor recepfia final se va face de o comisie formata din reprezentantul Beneficiarului (Consultantul), Contractorul si Proiectantul (in conformitate cu graficul din Programul de Control). Daca firma de proiectare indeplineste si functia de Consultant atunci la toate fazele determinante stabilite prin Programul de Control, inclusiv receptille partiale si cea finala, aceasta va reprezenta si Beneficiarul La solicitarea Beneficiarului, armarile fiecarei etape pot fi considerate Faze determinante, dar oricum ele vor fi receptinate detaliat ca lucrari ascunse. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in “Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatiilucrarilor”. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbal.3.7. MASURATORI_SI_DECONTARE Masuratorile cantitatilor de lucrari se vor face pe baza geometriei elementelor din proiect Decontarea lucrarilor se va face pe baza pretutilor unitare stabilite prin articolele de deviz aprobate. general, si nici a condi 1u sunt admisibile modificari de solutii in cea ce priveste calitatea betonului utilizat 1 de calitate fala de prevederile din proiect. Daca, in situafii de excepfie din motive intemeiate, Contractorul solicita modificarea calit&ti betonului, a clasei de beton utilizate sau a altor elemente ce se precizeaza in prezentele specificatii tehnice sau in proiect, solicitarea se va face in scris catre Consultant, insofita de toate detalille noi propuse rezultate din modificare si toate calculele din care s& rezulte ca nu se modifica condifile stabilite prin proiect si prezentele specificatii CAPITOLUL 4— ARMATURI PENTRU BETOANE ARMATE 4.1, GENERALITATI OBIECTUL SPECIFICATIE! Acest capitol cuprinde specificatii tehnice privind confectionarea si montajul armAturilor la betoane armate. CONCEPTE DE BAZA La acest obiect betonul armat se va executa exclusiv cu armatura din ofel beton OB 37 si PC 52. ELEMENTE DE PROIECTARE Toate detalile si specificatille privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton armat au fost cuprinse in proiect, obligatia Contractorului find aceea de a respecta cu strictefe detalile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii conform proiectului. 4.2. STANDARDE DE_REFERINTA STANDARDE ROMANESTI STAS 438/1-80. Otel beton rotund neted si cu profil periodic. STAS 889-76, Sirma moale de otel. NORMATIVE DE EXECUTIE A LUCRARILOR €28-83. Instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor de ote! beton. 140-86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton gi beton armat.4.3. MATERIALE SI PRODUSE MATERIALE Otel beton rotund neted gi cu profil periodic, conform STAS 438/1-80. ACCESORII Sirma moale de legat, conform STAS 889-76. 4.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Ofelurile pentru beton armat se livreaza sub forma de : ~ colaci pentru @ < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone); = bare pentru @ >12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone); Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executé cu macaraua tur, portal sau automacara cu capacitatea de ridicare de 5 tf. si dispozitive de manipulare. Depozitarea ofelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica etc. Se va asigura evitarea conditiilor care favorizeaz’ corodarea ofelurilor beton si murdarirea acestora cu pamint sau alte materiale. 45, EXECUTIA LUCRARILOR GENERALITATI Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau in ateliere. Inddirile prin sudura ale barelor de ofel beton se vor executa de sudori specializati in sudarea ofelurilor beton. OPERATIUNI PREGATITOARE La ridicarea armaturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele si datele necesare stabiliri calitatii otelurilor beton Inainte sau dupa operafiunea de indreptare ofelul beton se curafé de rugina, pete de ulei, praf, etc., prin frecare cu peria de sirma sau prin alte procedee de decapare Inainte de inceperea operatiunilor de montare a armaturilor se curatd cofrajele. Curtarea cofrajelor se face prin spailare cu furtunul, méturare si suflare cu aer comprimat. EXECUTIA LUCRARILOR La montarea armaturilor se vor respecta cu strictefe prezentele specificatii, prevederile din proiect si cele din STAS 438/1-80 referitoare la distanjele minime admise intre armaturi pentru asigurarea unei betonari corespunzatoare.La elementele orizontale (radier), care se compacteaza prin vibrare, se va asigura prin pozitionarea armaturilor de la partea superioara posibilitatea introducer vibratorului intre barele de armatura. In situatiile cind nu se poate aproviziona santierul cu bare de arm&tura de diametrele prevazute in proiect, inlocuirea lor cu bare de alte diametre este permis& numai cu acordul Consultantului. Regula de mai sus este valabili si tn cazurile cind lungimile insuficiente ale barelor de armatur& disponibile pe gantier cer inadiri suplimentare sau in alte pozitii decit sunt prevazute in proiect, In situatille cind grosimea acoperirii cu beton a armaturilor nu rezulta implicit din dimensiunile etrierilor sau din cote date in proiect se va respecta STAS 10107/0-90, cap.6.1. Se atrage atentia ‘in mod special, sub acest aspect, ca prevederile din STAS 438/1-80 nu sunt actualizate in corelare cu cele din STAS 10107/0-90 care sunt cele obligatorii Nu sunt admise toleranfe negative la grosimile acoperiri cu beton a armaturilor si la distantele minime intre barele de armatura. Se va avea grija s4 se prevada cite un distantier la fiecare 1 mp. de plas, prin capre de ofel beton dispuse la 100 cm. pentru partea superioara a placilor Legarea armaturilor este obligatorie la toate incrucisarile armaturilor pentru a asigura efectul spatial de plas sau carcasd si pentru pozitionarea corecté, Legarea nodurilor se face, de regula, cu doua fire de sirma neagra @ 1 0 1,15 mm (conform STAS 889-76). Plasele din plici si perefi se leag in mod obligatoriu pe intreg conturul pe cel putin doua rinduri de noduri. Pozitia tnadirilor armaturilor, este precizata in proiect. Modificarea acestor pozilii se face cu acordul Consultantului si al Proiectantului ‘Armarea fundatiilor se executa in urmatoarea ordine: - se curafa stratul de beton de egalizare; - dupa fasonare, se aseazé armatura in pozifia prevazuta in proiect; ~ se pozitioneaza puricii, avind in vedere asigurarea corecta a acoperirii cu beton a armaturilor. ~ se leagé armatura. CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR Pentru asigurarea aderentei la suprafefele in contact ale armaturilor si masei de beton se vor respecta masurile de curatire indicate ja "OPERATIUNI PREGATITOARE”. CONDITIILE DE PROTECTIA MUNCII La executarea lucrérilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescripti:- Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministeru! Sanatatii cu ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu ordinele 110/1977 si 39/1977. - Normele Generale de protectie impotriva incendillor la proiectarea si realizarea constructillor si instalatiilor , aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/1977 - Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977 - Normele de protectia muncii in activitatea de constructiimontaj aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 1233/D/1980. Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate de M.C.Ind. cu ordinul nr. 18/N/din 18 iulie 1976, art. 45-55 (capitolul 3) si 1070-1092 (capitolul 20). In timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese in miscare, precum si pentru prevenirea lovirii din manipulari, indoiri, fasonari, etc. Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitati muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite. Prevederile cuprinse la cap. “CURATIREA, PROTECTIA LUCRARILOR" nu sunt limitative si Pot fi completate in functie de situatia local sau de condifille generale. 4.6. RECEPTIA LUCRARILOR GENERALITATI Armatura din eleme realizeze o carcasa spati le de beton, pentru a conlucra cit mai bine cu betonul, trebuie sa La receptia lucrarilor se va verifica in ce masura se satisfac cerinfele cuprinse la “EXECUTIA LUCRARILOR”. TOLERANTE ADMISIBILE Abateri limita la montarea armaturii: Elementul Distanta intre axele Grosimea stratului de barelor acoperire - fundati +10mm +10 mm - pereti + 5mm + 3mm - stilpi si grinzi + 3mm + 3mm - placi + 5mm + 2mm - intre etrieri +10mm : Abateri la dimensiuni pentru lungimea partiala sau totala a armaturii:-lungime 10 m £30mm Abateri la lungimea de suprapunere la inadirea prin petrecere: + 3d (d=diametrul armaturii) Abateri ale pozifiei armaturii fata de prevederile din proiect (in lungul elementelor): 60 mm. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIE! In vederea receptionarii lucririlor de armare se verifica, inainte de tumarea betonului: - respectarea tolerantelor si abaterilor permise conform prezentelor specificatil tehnice; - gradul de curafire a cofrajului; - starea armaturii din punct de vedere al asigurarii aderenjei si formei geometrice corecte, conform prevederilor si detaliilor din proiect ; - imbinarile sudate si legaturile dintre armaturi; - montarea corecta a arméturilor la cotele prevazute in proiect (distante intre armaturi, etrieri, distanfe fata de cofra)). In timpul tumarii betonului se vor face verificari pentru a nu se produce deformatii datorité turndrii si vibrarii betonului. REMEDIERI Consultantul va putea decide, in functie de natura gi amploarea defectiunilor constatate, intreprinderea unor masuri de remediere local sau de mai mare amploare, solufiile de remediere trebuind obligatoriu sa fie aprobate si de Proieciant. Inainte de tumarea betonului se iau masuri de inlocuire sau dublare a elementelor necorespunzatoare. Se refac legaturile sau sudurile desprinse. {tn timpul turnarii gi vibrarii betonului se iau masuri, daca este cazul, de corectare a deformatiilor constatate. DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE La terminarea lucrarilor de armare se efectueaza receptia de catre Contractor prin serviciul sau de control tehnic gi de catre consultant. Se atrage atentia ci anumite zone de armare, (toate, la solicitarea Beneficiarului) pot fi faze determinante. Rezultatele verificarilor si eventualele remedieri care trebuie executate se vor consemna in “Registrul de procese verbale pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse”. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea si se va incheia un nou proces verbalCAPITOLUL 5 - COFRAJE PENTRU LUCRARI EXECUTATE DIN BETON SI BETON ARMAT 5.1, GENERALITATI OBIECTUL SPECIFICATIE! Acest capitol cuprinde specificat cofrajelor pentru lucrairile executate tehnice pentru confectionarea, montarea si demontarea beton gi beton armat in infrastructuri. CONCEPTE DE BAZA Cofrajele utilizate vor trebui sa satisfaca urmatoarele cerinte: 1. Rezistenta gi rigiditate la incarcarile care le revin din greutatea si Impingerea betonulul si din circulatie si depozitiri in timpul executiei; 2. Exactitate in privinta redarii corecte a geometriel elementelor din beton si beton armat, conform cu proiectul, in limita unor abateri acceptabile, in functie de caracteristicile i importanta elementelor respective; 3. Siguranté din punct de vedere al respectarii normelor de protectia muncii, 4. Etangeitate pentru a nu permite scurgerea laptelui de ciment pe la rosturi; 5. Simplitate pentru realizarea ugoara a operatiunilor de transport, montare si demontare. ELEMENTE DE PROIECTARE Proiectarea cofrajelor este sarcina contractorului. Pentru fiecare faz& tehnologica, contractorul va intocmi fige tehnologice care vor stabili solutille de cofrare, sustinere, materialele folosite. Contractorul va supune aprobarii consultantului figele tehnologice pentru elementele de cofrare a elementelor de beton si beton armat si va incepe operatiunile de executie a cofrajelor numai dupa obtinerea aprobarii consultantului. Fisele tehnologice vor cuprinde precizari de detaliu privind: - lucrarile pregatitoare; - fazele de execut ~ pozitia eventualelor ferestre de curaire sau betonare; - programul de control al calitafii pe fazele de executie a cofrajelor. STANDARDE DE _REFERINTA STANDARDE ROMANESTI STAS 7009-79. Tolerante in constructii. Terminologie STAS 8600-79. Tolerante in constructii. Tolerante.STAS 10265-75. Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. STAS 10265/1-84. Tolerante in constructii. Suprafata betonului aparent. ‘STAS 7004-79. Placaj pentru cofraje. NORMATIVE ROMANESTI DE EXECUTIE C140-86, Normativ pentru executarea lucrarilor din beton gi beton armat. C56-75. Normativ pentru verificarea calitafi lucrarilor de constructi si instalatii aferente, 11-74. Instructiuni tehnice privind alcatuirea gi folosirea in constructii a panourilor din placaj pentru cofraje. ALTE PRESCRIPTII ROMANESTI Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/197 si 39/1977. Normele Generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructilor si instalatillor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 200/197, Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22-1977. Normele de protectia mun: Ordinul 1233/D/1980. 5.3. MATERIALE SI PRODUSE MATERIALE, PRODUSE, ACCESORII in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.Ind. cu La latitudinea Contractorului. Decofrol tip TS1 si 473, sau produse similare, pentru ungerea panourilor in vederea usurarii decofrarii si obtinerii unei fete de buna calitate a betonului. §.4. TRANSPORT, MANIPULARE, DEPOZITARE Transportul, manipularea si depozitarea cofrajelor se va face astfel incit s4 se evite deformarea si degradarea lor (umezirea, murdarirea, putrezirea, ruginirea, etc.) Este interzisa depozitarea cofrajelor direct pe pamint sau depozitarea altor materiale pe stivele de panouri de cofraje. §.5. EXECUTIA LUCRARILOR GENERALITATI Lucrarile se vor executa pe baza figelor tehnologice intocmite de Contractor conform cap. “ELEMENTE DE PROIECTARE". OPERATIUNI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrérilor de cofraje se vor efectua urmatoarele operatiuni:- verificarea pozitiei elementelor turnate anterior; -verificarea mustailor de armatura, Elementele de cofraj se vor preasambla inainte de a fi montate la pozitie, Inainte de turnarea betonului se va face verificarea integritéti, stabilitatii rezemarii, etanseitatii si starii de curdtare a cofrajelor. Inainte de turnarea betonului se va verifica daca s-a facut ungerea cofrajelor, pentru 0 mai usoara decofrare. EXECUTIA LUCRARILOR Lucrarile de cofrare cuprind, in mare urmatoarele operatiunii care trebuie executate si verificate conform figelor tehnologice intocmite de contractor si aprobate de consultant: 1. Trasarea pozitiei cofrajelor 2. Montarea cofrajelor: - transportul si asezarea cofrajelor la pozitie; - asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si eventual corectarea pozitiei panourilor; ~ inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale (uguri, zavoare, etc.) 3. Demontarea cofrajelor dupa turnarea si intarirea betonului. CURATAREA SI PROTECTIA LUCRARILOR Pe durata intériri betonului, cofrajele vor fi protejate impotriva lovirii sau degradairilor provocate de executia altor lucréri de natura s& influenteze stabilitatea sau condifile de incarcare ale cofrajelor. Demontarea cofrajelor se va efectua in urma dispozitiei scrise a sefului de lot, cu acordul Consultantului, pe baza respectarii duratelor de intarire a betoanelor. Dupa decofrare se vor curata elementele cofrajelor si suprafetele de resturile de beton aderente. CONDITII DE PROTECTIE A MUNCII La executarea lucraritor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescript - Normele republicane de protectiea muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1977 si 39/1977; - Normele Generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructillor si intalatiilor, aprobate cu Decretul Consiliului de Stat 290/197;- Normele provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22- 1977; - Normele de protectia muncii in activitatea de constructi-montaj aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul 1233/D/1980. Se vor respecta Normele de prevenire si stingere a incendillor, aprobate de M.C. Ind. cu Ordinul nr. 18/N din 18 iulie 1976, art. 46-55 (capitolul 3) si 1070-1092 (capitolu! 20). 5.6. RECEPTIA LUCRARILOR GENERALITATI In vederea asigurarii unei executii concrete a cofrajelor se vor efectua verificari etapizate astfel: 1. Controlul preliminar al lucrarilor pregatitoare si al elementelor si subansamblelor de cofraje si sustineri. 2. Verificarea th cursul executiei a pozitionarii in raport cu trasarea gi a modului de fixare a elementelor TOLERANTE ADMISIBILE Abaterile limita acceptabile la executia cofrajelor: Dimensiune de eee Element ratenta Abateri la dimensiuni | Abateri la inclinare ~lungime #15 mm 3mmim - latime 6mm 3mmm fundatii ~inaltime #10mm 15 mmitotal ~inaitime #10 mm 2mmim, 10 mmitotal stilpi - dimensiuni sectiune = 3mm : -lungime si_inaltime 10mm 2mmim, 10 mmitotal pereti = grosime £3mm ~lungime £10mm 2 mm/m, 10 mmvtotal grinzi - dimensiuni sectiune + 3mmai = lungime sau latime £10mm 2 mmim, 10 mmitotal placi = grosime + 3mm VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI In vederea receptionarii Iucrarilor de cofraje se vor efectua, inainte de turnarea betonului urmatoarele operafiunii: - verificarea montarii tuturor elementelor cofrajelor la cotele si toleranfele impuse; - verificarea elementelor de prindere si legatura; - verificarea elementelor de asigurare impotriva rastumarii; - verificarea elementelor de asigurare in vederea prevenitii si stingerii incendiilor. In timpul turndrii si vibrarii betonului se vor efectua verificari pentru asigurarea ca nu sunt elemente care se deformeaza. REMEDIERI Consuttantul va decide natura si amploarea remedierilor, in functie de caracterul defectiunilor constatate, toate lucrarile de remediere fiind suportate de Contractor fara a antrena costuri suplimentare pentru beneficiar. Inainte de tumarea betonului se vor inlocui elementele necorespunzatoare ale cofrajului sau se vor lua masuri pentru dublarea lor cu elemente corespunzatoare. In timpul turnarii (betonul fiind proaspat turnat) se iau masuri, daca este cazul, de readucere a cofrajului in limitele abaterilor dimensionale admisibile conform “TOLERANTE ADMISIBILE”. DOCUMENTE INCHEIATE LA RECEPTIE La terminarea lucrarilor de cofraje se efectueaz receptia finala de catre o comisie formata din reprezentantul beneficiarului (Consultantul) si Contractor. Rezultatele verificarilor gi eventualele remedieri care vor trebui executate se vor consemna in “Registrul de procese verbale pentru verificarea calitaii lucrarilor ce devin ascunse”. Dupa efectuarea remedierilor se va face verificarea $i se va incheia un nou proces verbal. MaSu! 1 SI DECONTARE Masurarea cantitatilor de cofraje se va face pe baza planurilor din proiect. Decontarea lucrarilor de cofraje se face in general pe baza costurilor unitare din devizul aprobat.Pentru lucrarile de cofraje care nu s-au cuprins in msuratoarea anexa la proiect (sustineri, elemente secundarea de asigurare, sprijiniri etc.) Contractorul va cuprinde la efectuarea ofertei costul acestora in pretul unitar al cofrajelor. 5.8. DECONTAREA LI LOR Conform extraselor de armare prezentate in detalille de executie, finind seama de un procent de pierdere negociat de Beneficiar si Contrctor. Capitolul 6 - PADOSELI ETON SCLIVISIT MI IC CU PALETE ROT/ 4.PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PARDOSELII. In conditii de exploatare se poate atinge o incarcare de maxim 2 tone pe un metru patrat. In hala se circula cu motostivuitoare a céror sarcina totala nu va depasi 8 tone. Pardoseala din beton sclivisit mecanic va avea urmatoarea alcatuire. - beton Be 25 in grosime de 20 cm, armat cu plasa STNB © consistenta plastic - fluida comparabila cu sapele autonivelatoare asigura o turnare rapida si o nivelare corespunzatoare. - hartie Kraft sau folie de ploietilena sub beton, - balast compactat - teren de fundare compactat ~ pardoseala se va imparti in dale cu dimensiuni maxime de 5 x 5 m, separate prin rosturi de contractie. Pardoselile realizate din beton sclivisit macanic cu palete rotative asigura o tezistenta mecanica si la uzura sporita comparativ cu pardoselile sclivisite manual. Avand in vedere importanta eliminarii posibilitatii de producere a prafului in timpul exploatarii, recomandam tratarea betonului sclivisit cu o vopsitorie de rasina epoxidica. 2.TERENUL DE FUNDARE ‘S-a prevazut executarea unei umpluturi sub pardoseala cu grosime de pana la un metru. Materialul de umplutura este alcdtuit din pamant amestecat cu material granular (balast). Este necesara stabilirea in laborator a gradului maxim de compactare. Se va apela la un laborator specializat. La executie se va urmari realizarea unui grad minim de compactare a terenului de 96 %, care se va confirma prin buletine de analiza.Compactarea se va realiza cu mijloace mecanice, de preferinta cilindri care asigura compactare si vibrare. Se va asigiora umiditatea optima pentru compactare. Peste terenul compactat se va asterne un strat de balast cu grosime de 25 - 30 cm care deasemeni se va compacta corespunzator. Planeitatea stratului de balast se va verifica cu nivela cu laser. 3.PARDOSEALA DE BETON Se va monta tubulatura pentru instalatii electrice, apa canal, eventuale profile metalice pentru borduri de muchii sau canale, capace de camine, adic toate elementele inglobate prevazute in proiect. Proiectantul de instalatii tehnologice trebuie sa prevada toate elementele inglobate in pardoseala, intrucat spargerile ulterioare nu pot fi remediate corespunzator Succesiunea operatiilor de realizare a pardoselii din beton sclivisit mecanic, este urmatoarea. 1. Asternerea unui strat de hartie Kraft sau folie din polietilena, peste stratul de balast compactat. 2. Montarea plaselor STNB. Plasele se vor monta direct pe folie de polietilena. turnarea betonului muncitorii vor ridica plasele cu ajutorul unor carlige, pentru a fi inglobate in beton la jumdtatea grosimii pardoselii. Crligele se fac din otel beton, au lungime de cea. 1,2 m si sunt prevazute cu un inel pentru manipulare. 3. Se vor monta farusi metalici a cdror parte superioara va fi la nivelul pardoselii de beton. Nivelul {arugilor se va verifica cu nivela laser. Se vor monta {arusi la distante maxime de 3 m pa ambele directii. 4. Se recomanda tumarea zilnica a unei suprafete maxime de 700 mp. care trebuie sa aiba asigurata finisarea completa in aceiasi zi. Pentru aceasta este necesar ca operatia de turnare a betonului sa se facd in maxim 3-4 ore. Se va asigura compactarea si nivelarea betonului. Urmeaza o pauza pentru a permite o intarire sufucienta a betonului pentru inceperea prelucrarii 5.Prelucrarea de nivelare, este conditionata de gradul de rigiditate al betonului intrat in priza. CAnd operatorul constata ca poate circula pe betonul proaspat turnat, cu urme la pasit adanci de 2 - 3 cm. se incepe netezirea suprafetei cu palete rotative late (helicopter) .Operatorul incepe operatia lucrand prin retragere, pentru acoperirea urmelor. De regula aceasta faza de prelucrare bruta incepe dupa 6-8 ore dela Inceperea turnaril betonului Prelucrarea suprafetei dureaza cea. 50 minute pentru o suprafata de 250 mp, timp in care la suprafata betonului se creaza o pasta omogena. In continuare operatorul va urmari momentul cand rigiditatea betonului a crescut si urmele lasate la psit sunt vizibile, cu adancime de cea. | cm. Acum se poate incepe imprastierea pe aceasta suprafafa a unui amestec de ciment si nisip cuartos in cantitate de 2 - 4 kg. pe metru patrat.Nisipul va avea granulatia maxima de | mm iar raportul intre nisip si ciment va fi de unu la unu. Dupa tratarea suprafetei in modul aratat, se va face o pauza de cea o ora 6. Prelucrarea de intdrire, incepe la cea. o ora de la intarirea amestecului de ciment cu nisip, daca se observa ca amestecul a patruns in pasta dela suprafata pardoselii Se incepe cu o stropire cu apa (din gdleata, cu mana) si se continua imediat netezirea cu palete rotative inguste. Aceasta prelucrare se continua pana cand nu se mai observa pasta de ciment, suprafata pardoselii pare bine nivelata iar urma pasului este foarte putin sesizabila. 7. Prelucrarea de finisare se realizeazé prin 2-3 treceri succesive si dureaza cea. 1/2 -1 ora. Operatia se executa cu palete late utilizate si in prima faza (de nivelare) 8, Prelucrarea de lustruire poate incepe atunci cand operatorul lasa urme clare la pagit, dar nu se afunda deloc in beton. Prelucrarea de lustruirese realizeaza prin 2-3 treceri, in timp de cea. | ora si se utilizeazé palete inguste. Lustruirea se considera terminata atunci cand nu se mai observa urme de pasi. 9.Suprafata prelucrata se recomanda sa fie protejata prin acoperire cu folie de polietilena sau prin pulverizarea unei substante de impermeabilizare. Aceasta protectie asigura o crestere a rezistentelor mecanice ale betonului Protectia trebuie menfinut& minim 3 zile. 10. In interval de | - 3 zile dela data turnarii betonului se recomanda sa se taie rosturile de contractie, inceperea taierii trebuie facuta imediat ce putem face acest lucru f€r sa se produca rupturi in betonul proaspat turnat Taierea se va face cu disc diamantat pe o inaltime de 6 - 7 cm (1/3 din grosimea pardoseli). Lafimea rostului va fide 4 - 5 mm. Rosturile se spala imediat dupa taiere pentru a indeparta pasta de slam reyultata, in vederea evitarii intaririi ei ulterioare. Se recomanda umplerea_ rosturilor cu profil din PVC — spe conceput in acest scop. 11.Se recomanda vopsirea pardoselii cu vopsea epoxidica pentru reducerea posibilitafii de producere a prafului prin circulatie. In acest caz pardoseala dupa turnare nu se poate proteja cu substante pulverizate pentru impermeabCuloarea se va stabili de beneficiar si arhitect. Operatia de vopsire poate incepe numai dupa cel putin 14 zile dela data turnarii si numai pe suprafete care nu prezintd semne de umezeala. 4.MATERIALE Agregatele pentru beton trebuie sa indeplineasca condifille impuse de STAS 1667 - 76 Se recomanda ca dimensiunea maxima sa nu depaseasca 16 mm. Cimentul utilizat va fi P 40 sau P 45, STAS 388 - 80 (SR 388 tip 142,5 sau tip 142,5 R). Se recomanda sa nu depaseasca dozajul maxim de 350 kg la mc. Se vor efectua incerc&ri preliminare pe ciment si beton in vederea stabiliril rezistentelor si a contractiei. Aditivii superfluidizanti recomandati pot fi FLUBET produs conform normei MICh 10663-82 sau VIMC 11 produs conform normei CD 137-81. Pot fi utilizate si alte produse similare daca aii agrementare tehnica. Compozitia, prepararea si transportul betonului se vor efectua conform Normativului C 140 - 86. La locul de turnare se vor recolta probe de beton pentru verificarea calitatii. Pentru protectia suprafeei betonului prin impermeabilizare se poate utiliza fluidul de protectie P 45 STAS 12093-83, daca pardoseala ramane in exploatare fara vopsea epoxidica Intocmit ing. Danie! TCNumele si prenumele verificatorului atestat: Nr, 1883 Data: 16.09.2010 Ing. MISCA GHERASIM Conform registrului de evidenta Adresa : Loc. Timisoara, str. Ana Ipatescu, Nr. 37 Tel.:0256 272879 AL AZ a proiectului: Amplasare panou publicitar faza: __P,T.__ce face oblectul contractului(nr/an): 157.28 1. Date de identificare - _proiectant general: S.C. ARCHITECTURE DESIGN S.R.L, ; = proiectant de specialitate: S.C. DANEMICONS S.R.L = beneficiar: PRIMARIA MUNICIPILUI TIMISOARA - amplasamentul obiectivului: Jud. Timis Loc. __ Timisoara. ‘Str. _Nikolaus Berwanger - Piata 700_N . - data prezentarii proiectului pentru verificare : 15.09.2010 _ 2. Caracteristicile principale ale proiectului si ale constructiel: Structura metalica suport suprafata afisaj, prinsa incastrat, prin intermediul buloanelor de ancoraj de fundatia izolata cu cuzinet din beton armat. 3. Documente ce se prezinta la ve = Tema de proiectare: - Certificat de urbanism: nr. ‘emis de - Avize obtinute: - Autorizatia de construire: nr. emisa de ~ Raportul expertizei tehnice (la proiectele de punere in siguranta la actiunea seismmului, reabilitare termica, extinderi, modernizari etc.). - Memoriu elaborate de proiectant in care se prezinta solutia adoptata pentru respectarea cerintei verificate. DA - Plansele desenate in care se prezinta solutia constructive - _ Breviarul de calcul in care se fundamenteaza solutia propus: - Alte documente: -MO1— R03 DA : 4, Concluzii in urma verifica - Inurma verificarii, proiectul se considera corespunzator, semnandu-se si stampilandu-se conform indrumatorulul. tau ficari, proiectul-se considera corespunzator-semnandh 2, ‘Am primit __2(doua) _exemplare ‘Am predat ar esi : Investitor/Proiectant Verificator teh alas Ing. MISCA GHERAINE=139. _Amplasare panou informativ cu afieaj electronic Panouri informative ANTEMASURATOARE Nr.| Simbol |Denumire ULM. Cantitatea) o| 4 2 3 act 4|RPCT22A1 _[Desfacerea pardoselilor din asfatt pe beton imp 2.340) 2TSAOZE1 —_Sapatura manuala de pament in spati limitate.avand sub 1.00 m sau peste me 23,820) 1.00 miatime executata fara spriii,cu taluz vertical, a fundati,canale,subsoluri drenurirepte de infratire etc. in pamant cosziv mijjociu sau foarte coeziv adancime <1.5 m tere 3CAOIA1 —Tumarea betonutui simpiu marca...1) in fundatii continue, izolate si socturi cu me 0.650 volum pana le 3 me, inclusiv 4iCZ0301A1 —_Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton armat in fundati kg 33.180. asonerea barelor pentru fundati izolate (inclusiv fundati pahar) continu si radiere, in ataliere centralizate OB 37, D= 6-8 mm 5CZ0301E1 —_Confectionarea armaturilor din otel beton pentru beton ermat in fundatii kg 311.980 fasonerea barelor pentru fundafi zoiate (inclusiv funda pahar) continu si radiere, In ataiere centralizate PC 52, D= 10-16 mm ; @{CCO1A1 —_[Montarea armeturiior din ofel-beton in funda izolete (Inclusivfundayii kg | 345.14 i pahar), cu diametrul armaturlior pana la 18 mm inolusiv, distantier din mase peste ee = ie BEES eee Ie - 7/C801A1 —_[Cofraje pentru beton in cuzinef, fundatil pahar gi fundafi de utilaje simple cu |mp 33.249 forme regulate din pancuri refolosibile cu astereala din scinduri de _Jrasinoase, cu astereatd din scanduri de rasinoase_ eee 8{ca02A1 | Turnarea betonului armat in elementole constructor, exclusiv cele Imo 10.680 lexecutate in cofraje glisante marca ...1)in funda izolate cu volum pana la 3 m3 inclusive is Baa _ AICL21A1 —_| Confectii metelice diverse inglobete total sau partial in beton din profile kg 185.400) L laminate, tabla, tabla striata, otel beton, tevi pentru sustinen sau acoperir 10/CL20C1 —_|Confectii metaice diverse, montate aparent diverse exclusiv ko 41,911.009 |_| rape balustraz chepenguri ee iH 11[c001A1__|Trotuar din beton simplu turnat pe loc Imp 3.209 420632811 1] |Umplutur in straturi compactate cu pamént, compactate cu milloace 12.519 Imanuale yrraatato [Transportulrutier al materialelor semifabricatelor cu autobasculanta pe dist=jtona 2.100] }10 km. +a)AUT1 10441 1 brat cu zabrele 10,0-14,9 tf 1 schimb 4.000] Tdontiicalor 4 Wdentiicator 2 Tdentfcator 3 7 TocaOBIECTIVUL: OBIECTUL: | CATEGORIA DE LUGRARI 460, Amplasare panou informativ cu afisaj electronic 480.3. Panou 5000x4000 480.3.1. Panou 5000x4000 FORMULARUL F3 - LISTA cu cantitati de lucrari pe i : categorii de luerari 14-Sep-10 i SECTIUNEA TEHNIGA | SEGTIUNEA FINANCIARA | i i rt T Capitolul de lucrari |UIM.|Cantitatea) — Pretulunitar “| ToTALuL fa) ear i | (erewsiv TVA) | oxcusie TVA) / i i | | 7) 4 2 AD RRCTIAT ‘Desfacerea pardcssior din asfall pe baton “Sapatura manuala de pamantin spati “imitate avand sub 1.00 m sau peste 7.00. m ‘atime,executata fara sprijinicu taluz vertcal ‘undati,canale, subsolurdrenurtrepte de {nfratie et. in pamant coeziv mifociu sau {foatta coeziv adancime <1.5 m tere a GAOTAT ~ Beton marta casa Ca) “Turmarea betonciul simp marea1) in Tundafl wwe “continue, izolate $1 socluri cu volum pana la 3 me, indusiv 160) ‘utah ‘anspor 0.86) i ~~ Confectionarea ammaturilor din olel beton kg, ‘pentru beton ermat in furdali fasonarea i erator pentru funda alate (nous fundagh mt ‘ahen) conteu graders, in aohere ‘manoperes | i “centralizate O8 37, D= 6-8 mm } uutilaj: i aan : ia i 1 __franspork i CZOSO1E Coniecionarea armalurior din otel beion kg ”——«STE. i ‘pentru Beton armat in tundal fasonarea aleial | ‘Darcior pena funda izolate(insusi fundays EAL ‘pehe) contig radiro, in atsere ‘manopere i ‘centralizate PC 52, D= 10-16 mm ; utiles: sine z l transport i 'SOOIAT —— fMoniarea armurlor dn ojerberan in fundayi ij 348.440 t ‘zolate (inclusiv fundati pahar), cu diametrut Tatar ‘ermaturor panala 78mm incusiy,dstanter ate | ‘din mase plastice | imanopera: : i ula I i ‘eanspart CBOIAT— Gofraje pani baton h euzinel, undalipahar mp” 33.240 i ‘si fundafi de utilaje simple cu forme regulate lactone | ‘Sin panour refolosble cu astereala cin | “Scindur de rasinoase, cu estereals cin i ty ‘scandur ce rasinoase : TGAQZAT ~~ Turirea betoniluamalin elmeniele “~~ "me™” 10.880 i ‘constncfilor, excusiv cele exeoutate In corele arora 1 _lisante marce in funda ola cu volum ci ‘pina a3 m3 ncusiv 513 2i06e77 — Beton mara dasa 6 870 (B6 2078 i 250) Identtcator 1 entfcator 2“TGATEGORIA DE LUGRARI.Panou 4000x8000 2 5 etia ~~~Contear metas aves gas la Seu i ‘partial in beton din profile laminate, tabla, tabla | Sita ott bton, tov pen sus ou, ‘zc Bi -é3beeee Condes netaibe aicbate Hibston 0” CLz0c1 Cone etaice aivaree, mite aparen diverse oxcusi parapet alist chopengut 404 +Materiat Confection” ai COOIAT ~~ ‘Trotuar din Baton simp turnat peTES - i “transport | 41.1'+2100945 “Beton deciment 6150 stas 3622 mo 0.289) CGaRAIET] Urner in avatar coripacate cu pamamt, ime ‘compaciate cu miloace manuale Tree a i mmanopera fH : tia: [ ‘anspor 93 TRAGIMO —Transporil ior ‘matetoller senfebvicatelor cu autcbasculonta i pedst= 10m | transport 44 TRUTHTOERT Ora pemacara po prow cubrat ev zabrole on 41000, 40,074.91 seam f° oem i ii | epee | | (sees L | Trenspart FSH [total manopera 7 bro 345.721 [total groutate materiale 33.208 ‘artic rain eee 840) i transport auto i 0,00 | | i Identioator 1 Wdentificator 2 Sertfiator8 an ‘1480000 pons —~ 98: Arex wm Prora Hon Sistem de coord. STEREO ‘70| Sistem de cote local /BENGFICIAR: PRIMARIA MUNICIPIULUL TIMISOARA| LEGENDA [- ; “FScara: ~0~ STALP BETON ELECTRICITATESIOASA TENSIUNE Sef proiect|ing.STRATU DAN [22 Intocmit_|ing.STRATU_DAN 1500 |PLAN DE SITUATIE © inoicaror cIRCULATIE Desenat__|ing.STRATU_DAN | 2: TABEL CU SITUATIA DIN CF ee : = Veriticat__| —__[paiaizoio PLANSA_NR.1_ - Toe Sepp elon 0 9/670 Tiorpos. 83909 Sopo2 100.85 2 eR 100,J02 1 : ~ PLAN DE SITUATIE scara 1 : 500 TABEL — Inventor de coordonate ol xn) Yen) 1_| 479963 549 | 206376.097| 2_|_ 479958 285 | 206806. 125| 3_| 479955267 | _206406.510] 4 [473818 500 | 206404.798] 5__ | 47s13.839 | 206396.012| 8 | 479928179 | 206367.561 7_|_ 479964681 | 206383.411 &_| #7996079 | 206386.904| 9 | #79958.277 | 206405.504| 10 | #79965.666 | 206407.581 Ti a7sav2.070 | 206385.488| 72 | 470961 30% | 206369,735] SISTEM ~ STEREOGRAFIC '70 SITUATIA CONFORM CARTII FUNCIARE Nr. | NR NR.CAD. Proprietar oe) BR. Descriere imobil Surrafata mp. 1 |405761)070/2/1/1/1/1/2/1) Teren intravilan | ~ | 35219 MONICIPIUL, TIMISOARA, domeniul yublic,intabulare,drept de proprietate Ai dobandit prin lege.cota actu 3219 Toll : = auration Sy oncsd 7 ‘utorizota SC. TOPOCAD SRL CERTIFICAT DE AUTORIZARE Seria:B NR.SO8 (Documentalle pentru oblinerea aulorizaliel de | onstruire pentru amplasare panou informativ |Proiect lcu afisaj electronic. lLocalitatea: TIMISOARA nr. 262Piata agroalimentara C12 piata monument istoric C1 == Amplasare ecran multimedia (panou LED) ikolaus Berwanger - Piata 700 - Timi: SURICPLANINCADRARE IN—}aneseo 179950 490000 =e RGATECTUE DERG ace = te PRMARIAMUNICIULUITIMSOARA | 452.28 eon [te aancee ‘anonre eran muti mnou LED) reer an 6 OS ma | Meta enweroe-FitT90-Toeowa | oe | reoectar | arh. C. CIOCAN ‘onrn DeMAARE PUA fee 7 ‘cesonr | rh. C. GIOCAN ae PLAN DE SITUATIE PROPUS 03PRIMARIA MUNICIPIULUI TIMISOARA, Programul cu publicul este urmatorul: Luni, Miercurl ineri: i. ri: 8,30 ~ 16,30 Marti: 8,30 ~ 18,30 Directia Fiscal’: www.dimt.ro Program de lucru cu publicul Directia Patrimoniu: Boul Urmarre Venitur B= vedere laterala (3) 4 4 50 YQ SADA QQ Sr, r97Ar7»ywy \ RRR RRR Eat “ARCHITECTURE DESIGN eirssnen, Seema PRIMARIA MUNICIPIULLI TIMISOARA 452.28 | 1 comm Teammeroesr vm | ‘Amplasare ecran multimedia (panou LED) 0 Nikolas Berwangor Plata 700- Timisoara " azo PANOU INFORMATIONAL 04Z 2 ye) wavieesoRia G Y s 4 i x } x 2 J : % z » LA Z x he j LA sj L aw iexasaRa gy “aw r2x35GRe8 Verificator ~ ~~ Numele- ‘Semnatura Projectant” §.. Architecture Design SRL. Str. Venus, Nr. 35, Bl. B, Sc. B, Ap. 2 Beneficiar: S.C. DANEMI CONS aH an | Protect a, CODFISCAL RO16071164 bi souibeddieneabbaeed meats Cr. TEL, 0744-387853 , 0744-254423 Adresa Obiectivului 157.28 S.C.DANEMo 9 «FAK. 0256. 200001 NIKOLAUS SERWANGER eee miata 00 Sere: Tectia Momote: |semnatura:| 1:20 ee Fara: 132° ameLasane ranoumourimenia "0 Sof protect Arh. C. CIOCAN 150 (ANOU LED) prolectat Ing: D-TICLE toes: Tittul plansei: aaa lc pee ee | eoe| ANAM ePATiAL Feo«| ig gi2)is a| £2 fel a Vis s |g 2) 8 i a\3 §\_.| 2 2| 238 |25 | 3 7 2 gee le < $\es Be. ae 5/83 852/825 BE |Z /8E i<|/2 22 |8o E/ eles 6c/e <8 jas =| 2/82 Gos/B £2 lS > 3 | \gs lafels S < |g 8) jas |gs"laes F< 82 23° lr 4 jae |e | ® 5 i 4 a Ea Bla Glan & 2/233 S| O=38: AR 2 | 2) 2528 | | 2) S38.4 Tor : 2/2) 2238 Zz | 3] 88a a8 : Z| g°F & | 2a |i ; a i eo = i Hi Of j i 3 3) E tg 3 ‘000% ] ‘000% t 3 Hs ra ce 3 on WF oor wear BEE 8 ad Jt J SH Jt 2 : — tp nt ete et fp] — - — - —§} 1. . —-_-_- 8/8 — a a ' i | 8 I ail e SS ———— —— oe Hace ee eee y |g th th — - -th - — - ta - z T WF 3 8 8180 14 Gadlilben 2 ape en -0.40 So 3 \ Y Alea aw yao \ -| 1 c1e20 Mw 30 120 30 ‘Volum boton: = C8H0.065 me; = C16/20- 1066 me; 40 100 120 3010, 120 180 30 Fundatie F -180x180, 2 buc 368, 500. +£0.00 X 270 270 180 100 150 EXTRAS DE ARMATURA - FUNDATIE 1.80X7.80 m-2 buc Lungimes Tungimi pe & Element | Marca | | Nr.bare | unei bare | ~OB37 PCS2 (m)_ | os | om | ore 7 6 32 _ [137 A584 2 16 4 [2.40 753.60 undatiel [eis é 20 | 420 | 64.00 Tungimt pe diametratm) 4.00_| 000 _| 10744 - ‘Wasa pe metru(kgim) — 0395 | 1.210 | 1.580 Masa pe diametru(kg)1 buc 33.16 | 0.00 | 311.96 MASA TOTALA(KG) 1 BUC. 345.14 180 14 40.00 x G { | } a 2) 218016, : soo ool i SS tit Vea ts At K § : N “ Ws AP a) a N a 260 TIT ING 7 N2.70 i 400 400 (3) etr, 1008,0837 L=4200m | Verificator Numele ‘Semnatura Cerinta Referat nrdata, Pineal’ S.C. Architecture Design S.RL. Si. Venus, Nr. 35, Bl. B, Se. B, Ap. 2 i Beneficiar: / S.C, DANEMI CONS POMATARINERERTunsoARA. | Prioetm j CODRISCALRoteartee SC. DANEMI ‘TEL. 0744-97853 , 0744-254423 Ires Obloctivulel 157.28 ; ere ona NIKOtAGS aeRWAn eee sana ar: tll proiectului: oa a en —_ AMPLASARE PANOU MULTIMEDIA fan Sef proiect Arh. C. CIOCAN. (PANOU LED) Proiectat —_—Ing D. TICLE Data: Titlul plansei: Phone ies fue we nao |: DETALILARMARE FUNDATIE R103