Stilul RENATERII

n timpul Renasterii, se produce o

puternica revenire la traditiile
antichitatii, cand personalitatea umana
si opera personala reprezinta elementele
primordiale in cultura.
Noile descoperiri geografice largesc
orizonturile, iar dezvoltarea artei se face
pe coordonate rationale.
In 1450, ia nastere la Florenta, sub
patronatul familiei de Medici,
Academia Neoplatoniciana, frecventata
de personalitati ilustre ale culturii.

Artistii Renasterii au preocupari diverse,

studiaza. Cultura capata o mare efervescenta,
toate ramurile artei si stiintei sunt onorate de
nume celebre, de "titani" precum: Leonardo,
Giotto, Michelangelo, Raffael, Tizzian, El
Greco.
Leonardo da Vinci
(1452-1512)

Mona Lisa
(Gioconda)
Cina cea de taina

Michelangelo Buonarroti
(1475-1564)
Capela sixtina

David

Stilul arhitectural este de

inspiratie greco-romana, opus celui gotic.
Cladirile sunt reduse la proportiile umane
si au orizontala bine accentuata sugerand
stabilitate si forta. Motivul predominant
este cercul, simbolul perfectiunii. Il
regasim in deschiderile semicirculare, in
cupolele circulare, in ceramica, podoabe
(perla, camee), costum.

Basilica Sf. Petru arhitect sef Michelangelo - 1546

Idealul de frumusete este si el opus

celui gotic. Primeaza omul voinic, echilibrat,
intrupat in "lucrari ca Moise de Michelangelo
sau Venus de Tizzian. Pictorii si sculptorii
puneau in valoare vitalitatea, vigoarea trupeasca
si
forta
gandirii
creatoare,
prin
supradimensionarea siluetei generale si prin
efectul de bloc masiv, dat in viata zilnica de
vesmintele ample". Era preferat adultul, omul
realizat, cu prestanta si incredere in sine, "cu
miscari largi, linistite, nobile grandezza".

Moise de Michelangelo

Caracteristici generale ale costumului

Elementele costumului se orienteaza catre
patrat si sfera, iar, pe cap, beretele si
palariile subliniaza orizontala si cercul.
Era la moda mantaua scurta tivita cu
blana (cea lunga era rezervata invatatilor
sau batranilor).
Apar pantalonii bufanti, pana la genunchi
si pliseurile.
Culorile folosite erau cele de baza (rosu,
albastru).
Vemntul reflecta in continuare rangurile
sociale. De exemplu, ranilor le era
interzis sa foloseasc mai mult de 6 coi de
pnz i nu alte culori dect negru si
cenuiu.

Materialele erau alese special pentru a mari

volumele: catifea, matase grea sau stofa tesuta cu
motive mari
Hainele aveau manecile bufante,
supradimensionate, iar talia era ingrosata intentiona
Ciorapii-pantaloni ai barbatilor s-au deschis la
culoare, pentru ca picioarele sa para mai puternice,
Pantofii din piele aveau botul patrat.

Costumul italian medieval

. Femeile poarta in secolul al XV-lea
rochii fixate pe bust, cu decolteuri
adanci ovale sau patrate, taiate in talie,
cu fusta ampla. Apare acum corsajul si
fusta. De sub rochie se putea observa
existenta camasii. Peste rochii se
poarta mantii dublate cu blana.
Bijuteriile erau mai ample,
medalioane suspendate sau brose),
fiind din ce in ce mai mult preferate
perlele. In picioare se purtau pantofi cu
talpa groasa.
Pe cap, parul bogat, lasat uneori
pe umeri, alteori prins intr-o plasa,
accentuand masivitatea siluetei
mascand gatul, era decolorat blond
venetian sau roscat. Turbanul
accentua sfericitatea capului. Bereta
cu medalii si perle putea fi purtata
orizontal sau aplecata pe spate,
incadrand fata circular

Accesorii: manusile, evantaiul de pene si batista, masca

Costumul barbatesc avea ca piesa principala

tunica scurta, cu guler ridicat, de sub care se
vedea camasa. Pe picior se purta pantalonulciorap, iar ca incaltaminte se purtau pantofii cu
botul lat. Mai tarziu, in sec.XVI, apare jacheta
scurta, cu revere matlasate sau imblanite, cu
maneci ample. Pe cap purtau o calota simpla sau
turbanul de stil gotic sau o palarie cu bor.

Costumul brbtesc
spaniol
Cma cu guler i
manete
apretate
i
plisate;
Jachet strmt,
uneori vtuit, cu mneci
lungi i strmte;
Cap tip pelerin
scurt din mtase;
Vesta - proeminent,
marcnd talia n form de
unghi
. Pantalonul era bufant,
scurt,
pna
deasupra
genunchilor
Pe cap se purta o
beret de catifea, cu
penaj;
Picioarele erau
acoperite de ciorapi din
mtase;
Pantofii erau ascuii
sau pentru clrie purtau
cizme.

Costumul francez in
secolele XV-XVI
esturile fine sunt
fabricate in manufacturile de
la Lyon sau de la Tour,
nfiinate sub Ludovic al XIlea(1466-1480), completate
de dantelele de la Alencon si
de bijuterii scumpe.
Costumul brbtesc
pstreaz pelerinele mai
scurte (gen capa) sau mai
lungi, tunici scurte marcate in
talie de un cordon, ciorapipantalon din stof sau piele i
pantofi cu vrful foarte
alungit, plrii nalte si
uguiate. Apare vesta strns
pe corp ncheiat cu muli
nasturi.

Costumul francez in epoca Renasterii

(secolul al XVI lea)
Costumul feminin
- este strns pe bust i fixat mai sus de talie cu o
centur, ornat cu pietre scumpe;
- Materialele folosite erau de obicei matasuri si
catifele italiene.
- Faa a femeilor avea forma de inim,
conturata de rulourile prului mbinate in
unghi pe frunte sau de scufia mulata in acelasi
fel.
Gulerul era inalt, apretat, ridicat la spate n jurul
decolteului.
Fusta era susinuta pe solduri de un cerc de
sarma in forma de roat.
Sculptural, trupul era
modelat ca si in Italia,
in volume largi,
regulate, cu contur
rotunjit, gratios,dar si
cu suprafete rigide
sustinute ca in Spania
de corset si sarme.

Costumul in Anglia secolului al XVI lea

Prospera si puternica, Anglia s-a
impus mai ales ctre sfritul
secolului in vremea reginei
Elisabeta, pe plan politic prin
victoriile asupra Spaniei si
stralucind in domeniul literar
prin opera lui Shakespeare.

n costumul
feminin gulerul de
dantela scrobita era
enorm ca si fusta pe
schelet in forma de
roat. Talia in unghi
era alungita nefiresc,
fcnd sa apar
picioarele scurte.
n locul catifelelor si mtsurilor italiene sau spaniole,
cu motive esute, in Anglia se foloseau pentru rochii,
haine, bonete sau mnui - broderii de mana cu motive
figurative, flori, psri, presrate fr simetrie sau
repetiie.

Costumul englez medieval

Barbatii poarta:
veste foarte scurte cu mneci,
- pantaloni drepi, apoi bufani, din
esturi in dou culori (pantalonii erau
att de bufani nct au trebuit lrgite
fotoliile in Parlament).
- pelerina ornata cu perle

Costumul german in epoca Reformei (secolul al

XVI lea)
Femeia ideala era gospodina, mama de familie, avand
atribute vestimentare caracteristice: boneta in forma
de scufita, strangand parul, decolteul decent acoperit
de un guler-pelerina,(numit Goler sau Koller), sortul
indicand activitatea menajera ca si cheile camarilor
atarnate la brau.
Mai de parte de centrele modei, si mai saraca,
taranimea a pastrat o vreme mai indelungataformele si
croielile deceniilor trecute, hainele scurte, pe corp, si
ciorapi-pantofi-pantaloni.Vechea opinca inalta pana la
glezne,cu nojite legate de picior ajunsese simbolul
luptei pentru libertate a taranilor.

Costumul in Romania medieval

Se poate spune ca au existat patru etape in
evolutia costumului medieval romanesc:
prima- pana in secolul al XV-lea sub influente
orientale si bizantine,
a doua- occidentala,
a treia- orevenire la formele bizantine adusa de
fanariotii greci,
iar de la sfarsitul secolului XVIII din nou de
moda occidentului.

Costumul voievozilor din neamul Basarabilor ni

se infatiseaza bogat si stralucitor, format dintr-o
jupana (rochie) ajustata pe corp, de culoare
rosie, cu maneci stramte, cu guler larg si mantia
ce se purta peste rochie. Pe cap purtau coroana
sau boneta cu calota mai ingusta la baza si mai
lata in partea de sus. Voievozii mai purtau o
mantie eleganta, pantalon, ciorap mulat pe
picior, cizmulite joase.

Voievodul Mircea cel Batran

(sec. XVI ) apare in pictura
murala de la Curtea de Arges in
costum ce se aseamana cu cel al
cavalerilor cruciati. El poarta o
haina scurta (tunica), ciorapi si
pantofi. La genunchi are cusuti
in fir de aur vulturi cu doua
capete, iar pe deasupre poarta
hlamida rosie cu bordura de
aur, la fel ca tunica. Pe cap are
corana cu trei ramuri.

Doamna tarii era

imbracata intr-o haina
scumpa si bogata, de tip
bizantin.
- Pe cap purta o coroana,
iar coafura era de o mare
eleganta, occidentala.
- In urechi avea ca
podoaba cercei mari de
forma rotunda,
stralucitori.