Competente

-Competente axclusive ale UE

-Competente partajate intre Ue si statele membre
-Nu mai exista competente exclusive ale statelor membre, ci sprijin,
coordonare si completare a actiunilor statelor membre
Avizul+ Recomandari
Regula generala este in sensul ca acestea nu sunt izvoare
derivate in sensul de mai sus, nu tin, nu leaga, nu obliga, ci au
numai rolul de a orienta conduita subiectelor de drept carora li se
adreseaza, uneori au caracter prealabil adoptarii normelor cu forta
juridica obligatorie( avize; facultative, avizele consultative:
obligatorii sub aspectul solicitarii dar nu si sub aspectul aplicarii;
avizele conforme: sunt obligatorii sub aspectul solicitarii si sub
aspectul aplicarii)
Recomandarea, pe cale de exceptie poate avea caracter
obligatoriu: cele ale curtii de justitie a ue. Unele institutii emit
recomandari cu caracter obligatoriu: la inceput daca o astfel de
recomndare a fost atacata la instanta de la Luxemburg a fost
respinsa deoarece potrivit clasificarii nu are caracter obligatoriu,
ulterior s-a decis clasificarea in obligatoriu si neobligatotiu dupa un
al doilea criteriu: dupa continutul lor( primul criteriu fiind dupa
denumire). Acum oricum s-ar numai un instrument al ue, daca
contin o obligativitata fata de partile carora li se adreseaza poate fi
atacat la instanta de la Luxemburg
3. Normele care provin din angajamentele externe ale Comunitatilor
europene/ UE
Intalnim 3 categorii de norme:
- Acordurile incheiate de comunitati sau ue cu statele terte
sau cu organizatiile internationale: acestea, in afara de faptul
ca obliga comunitatile/ uniunea in plan international, se integreaza
in ordinea juridica a ue si devin izvoare de drept ( art 216 din
tratatul privind Functionarea Ue,) acesa sunt obligatorii pt institutiile
uniunii si pt statele membre. Tratatele nu contin nicio dispozitie
privind publicarea acordurilor externe, dar se aprciaza ca acestea
din urma in practica urmeaza regimul actului juridic al UE( actele
juridice ale ue sunt regulamentele, directiva, decizia, avizul,
recomandarea).
Cand autorizarea de a inchia un astfel de acord se consacra prin
intermediul regulamentului sau a deciziei, publicitatea acordului
anexat este obligatorie.
Acordul nu este opozabil atata timp cat nu a fost publicat, deoarece
nu devine parte a ordinii juridice a ue decat de la data intrarii in
vigoare ( precizata in continutul regulamentului sau deciziei)

- Actele unilaterale adoptate de organele infiintate prin

acordurile externe ale comunitatilo/ uniunii: sunt numeroase
acordurile sau conventiile incheiate de catre comunitati cu statele
terte prin care se constituie organe de gestiune si care le confera
posibilitatea de a adopta acte obligatorii unilaterale, adica acele
acte care nu necesita ratificare sau aprobare pt a lega partile.
Aceste acte provenite de la organele internationale nu se aplica
automat in ordinea juridica a ue, ele sunt in mod sistematic reluate
si incorporate in regulamentele consiliului si publicate in anexele
acestora.
- unele tratate incheiate de catre statele membre ale
comunitatulor/ uniunii cu state terte: acordurile externe si
actele unilaterale, luate in esenta lor sunt angajamente care nu
produc efecte in ordinea juridica a ue. Curtea de justitie nu exclude
legarea comunitatilor prin acordurile la care acestea nu sunt parti,
dar care au fost incheiate de catre statele membre. Aceasta
posibilitate a ramas limitata la anumite situatii in care comunitatile
sunt considerate ca fiind substituite stetelor membre pt
angajamentele asumate de catre acestea prin anumite tratate
incheiate anterior anului 1958. Argumentul determinant este legat
de transferul catre statele membre ale comunitatilor a
competentelor exercitate inainte de acestea in domeniul cuprins in
respectivele tratate.
Locul ierarhic pe care il ocupa acordurile externe in ansamblul
ordinii juridice a uniunii europene :
exact ce se intampla si in dr intern cu raportare la art.11 si art.20
din constitutia romaniei
Acordurile externe ocupa un loc ierarhic superior izvorelor derivate
dar un loc ierarhic superior acordurilor primare (prin acordurile
externe nu se poate deroga de la izvoarele primare, dar acestea pot
genera modificari ale izvoarelor derivate)
IZVOARELE COMPLEMENTARE
Spre deosebire de izvorele derivate si de cele date de
acordurile externe , care rezulta din exercitarea de catre institutiile
Uniunii Europene a atributiilor care le-au fost conferite prin tratate,
in acest caz este vorba despre acele norme rezultate din acordurile
incheiate intre statele membre in domenile de competenta nationala
.
In masura in care obiectul lor se gaseste in sfera de aplicare si in
prelungirea obiectivelor definite prin tratate, poarta denumirea de
izvoare complementare si pot fi considerate norme de drept ale
uniunii europene in sens larg.
1. Conventia comunitara/convetia uniunii europene
Uneori tratatele uniunii europene prevad interventia expresa a
conventilor internationale formale pentru a le completa. Aceste

conventii sunt asemanatoare celor specifice dreptului international

prin faptul ca recurg la procedeele clasice de angajament si anume :
semnarea si ratificarea lor.
Specificitatea conventilor se manifesta in special prin nivelul
elaborarii lor, adica:
- initiativa (apartine in general consiliului si comisiei, de comun
acord)
- negocierea (este condusa de catre experti guvernamentali si
se realizeaza cu asistenta comisiei
- proiectul (elaborat de catre experti este transmis consiliului si
comisiei, care precizeaza public opinia lor, intr-un aviz formal
si la limita, fara exagerari referitor la obiectile pe care le pot
avea)
2. deciziile si acordurile
Acestea sunt convenite prin reprezentantii guvernelor statelor
membre reunite in cadrul consiliului
reprezentantii guvernelor statelor membre se reunesc in cadrul
consiliului in conferinta diplomatica, pentru a adopta anumite
masuri cum ar fi : masurile care vizeaza domeniile pe care tratatul
le-a rezervat statelor; masurile care vizeaza domeniile referitoare la
problemele neguvernate de tratate ; masurile referitoare la
domenile care vizeaza acele domenii care nu sunt guvernate decat
partial prin tratate cazul tipil fiind acela al acordurilor interne care
intervin cu ocazia incheierii acordurilor externe mixte.
Problema acordurilor externe mixte - ? de vazut din carte
Aceste decizii si acorduri sunt publicare in general in jurnalul uniunii
europene.
3. Declaratiile , rezolutiile si luarile de pozitie relative ale
comunitatilor/ uniunii care sunt adoptate de comun acord de catre
statele membre
Acestea de deosebesc de precedentele prin faptul ca nu
presupun nici o procedura de angajament juridic, ci au doar rolul de
a traduce vointa politica a statelor care prin actele lor le confera
numai valoare orientativa pentru actiuni de programare. Este vorba
despre dispozitiile adoptate in cadrul consiliului sub forma actelor
mixte, adica fiind edictate si adoptate la cele doua niveluri (adica la
nivel national si la nivelul uniunii). Asemenea acte pot fi adoptate in
afara consiliului de catre sefii de stat de guvern ai statelor membre,
reuniti in cadrul consiliului european.
IZVOARELE NESCRISE
Acestea vizeaza acele activitati in care justitia uniunii
europene este implicata acolo unde dreptul este lacunar, rolul este
al instantelor de a acoperi rolurile respective. Un rol imp in
activitatea creatoare de drept pe care curtea de justitie o desfasoara

un loc important in ocupa : metodele de interpretare si principiile

generale de drept.
In ce priveste metodetele de interpretare folosite de curtea
de justitie:
Predilectia este pentru metodele sistemice si cele teleologice.
Daca instanta de la luxemburg a adoptat modalitatile de
interpretare pe care le preconizeaza articolul 3 al conventiei de la
viena asupra dreptului tratatelor (convetia din 1969), rezulta ca :
conform acesteia intepretarea trebuie sa se faca dupa sensul
ordinar atribuit termenilor tratatului in contextul si in lumina
obiecutlui si scopului sau. Curtea de justitie a aratat ca pentru ea
interpretarea in context (metoda sistemica) si obiectul si scopul
(adica metoda teleologica) aveau deja taram castigat fata de
interpretarea literala.
Interpretarea sistemica vizeaza activitatea cu privire la norme
in cadrul raportului lor sistemic (adica unele raportate la altele) si cu
ansamblul reglementarilor, tinand cont de locul si functile lor in
ansamblu organizat.
Interpretarea teleologica a cunoscut imbunatatiri in privinta
dreptului derivat.
In timp au fost inregistrate progrese privind depasirea metodelor de
interpretare ale artibitrajului international:
Principiile generale de drept este un izvor nescris. Sediul
materiei este art.38 din statului curtii internationale de justitie.
A nu se confunda principiile generale de drept cu principiile
fundamentale ale dr internaitonal.
Avem : principiile care au caracter fundamental (principiul securitatii
juridice, prinipiul proportionalitatii, etc) ; unele principii care au
caracter tehnic.