Originile cretinismului

In primul secol al erei noastre, in Imperiul roman si-a fcut apariia o noua religie:
cretinismul. Aducnd un mesaj universal, mai presus de diviziunile naionale sau sociale,
cretinismul avea sa devin religia dominanta pe ntreg cuprinsul Imperiul roman. Domnia lui
Constantin cel Mare a marcat apogeul Antichitatii clasice , mijlocul primei parti a erei crestine
si inceputul istoriei bizantine si medievale europene. Convertirea sa la crestinism si patronarea
publica a acestei religii au transformat Biserica Crestina dintr-un cult minoritar persecutat intro religie majoritara bine stabilita si imperiul pagan intr-o comunitate crestina. Pana la domnia
lui Constantin ,biserica Romei nu a fost crutata de persecutiile carora crestinii le-au fost
periodic victime in Imperiul Roman; 64 este anul in care se declanseaza prima persecutie
anticrestina , la instigatia lui Nero , acesta acuzand crestinii de incendierea Orasului.In anul 313,
imparatii Constantin si Licinius au incheiat un accord formal de toleranta in favoarea crestinilor
persecutati , cunoscut in istorie sub denumirea de Edictul de la Milano. Prin acest edict s-a
stabilit cultul crestin ca religio licita in intregul Imperiu Roman , ecclesiae crestine ca entitati
colective , avand autoritatea de a detine proprietati comune sub protectia legii romane, iar
fideles crestini fiind vazuti ca un grup religios protejat si avand dreptul nestanjenit de a venera
pe Dumnezeul lor in interiorul societatii romane.
Civilizaia ortodox (eurasiatic) are, de asemenea, origini eurasiatice, dar se constituie
n baza tradiiei cretine de rsrit, continund geopolitica Imperiului Bizantin. nc mai bine de
o mie de ani n urm discordiile ntre cretinismul occidental i cel oriental capt forme critice,
cele dou pri ale Oicumenei cretine urmndu-i ci istorice diferite, deseori chiar antagoniste.
Rusia reprezint nucleul civilizaiei ortodoxiei (eurasianismul), care ncepnd cu sec. XV a
cptat o dubl motenire istoric i geopolitic de la Bizanul cucerit de otomani i de la
Hoarda de Aur ce se prbuise, devenind o sintez a culturii cretine orientale i a celei de step
(turanic). ntreaga istorie a relaiilor Rusiei cu Europa Occidental reprezint un conflict n
jurul liniei de fractur civilizaional, marcat ntre ortodoxie i cretinismul occidental
(catolicismul i protestantismul). Mai trziu (ncepnd cu epoca lui Petru), aceast confruntare
capt caracterul unei contradicii n cadrul intereselor naionale, mai trziu (n sec. XX)
manifestndu-se prin conflictul capitalismului i al comunismului la scar mondial. i, cu toate
c aceast ultim versiune a rmas n trecut, identitatea civilizaional a Rusiei i a altor
societi ortodoxe (ca istorie i cultur) predetermin o deosebire considerabil fa de criteriile
occidentale, ceea ce conduce cu uurin spre conflicte de interese, iar n anumite condiii la
probabilitatea unei confruntri.
Civilizaia ortodox (eurasiatic) cu nucleul su n Rusia are tot temeiul s pretind la
rolul unui pol ntr-o lume multipolar. n condiiile actuale, Rusia, probabil, nu dispune de un
potenial care i-ar permite s se opun Occidentului de una singur, de aceea revenirea la
sistemul bipolar este imposibil. ns n contextul multipolaritii, aceast civilizaie ar putea
deveni factorul cel mai important, iar n anumite condiii chiar hotrtor n determinarea
echilibrului de fore la scar mondial. Aceast situaie a putut fi observat mai ales din 2000,
atunci cnd Moscova a nceput s-i consolideze poziiile dup haosul din anii nouzeci. Multi
cercettori disting o civilizaie ortodox, ca ramur a cretinismului rsritean, separat de
cretintatea occidental, unde s-a impus catolicismul i cultele protestante n urma Reformei

religioase din secolul al XVI-lea. Dup marea schism din 1055 cultul ortodox de filier
bizantin s-a rspndit n Rusia, Sud-Estul europei i Peninsula Balcanic. Civilizaia ortodox
a suportat lungi perioade de dominaie strin(ttar,otoman) i a cunoscut regimuir despotice,
cu un pronunat birocratism, iar pe de alt parte, aici s-au resimit n mic msur influenele
Renaterii,reformei,Iluminismului i altor reforme occidentale fundamentale. Cei mai muli
ortodoxi sunt de etnie slav, dup care urmeaz, romnii, grecii, etc., civilizaia ortodox fiind
centrat n primul rnd pe rusia prin poziia sa geografic i prin statutul su cultural, politic i
demografic.

America Latina
Au trecut numai 500 de ani de cand a inceput cucerirea iberica a Americii de Sud o
simpla deviere in raport cu istoria activitatii umane de acolo. Este limpede, totusi, ca sosirea
hispanico-portugheza, nimicind culturile indigene care existau inaintea lor si impunandu-le
propria lor civilizatie, a avut un impact decisiv asupra modelarii stilului de viata latinoamerican. Latino-americanii nu sunt insa spanioli sau portughezi. Ei sunt o rasa cu totul diferita
si ar insemna sa dam dovada de neglijenta in analizarea lor daca am ignora nu numai obarsia
unora dintre stramosii lor si realizarile lor culturale unice, dar si intinderile vaste, inaccesibile
ale teritoriului salbatic si necultivat care de-a lungul mileniilor au constituit o provocare si au
contribuit la formarea "indienilor" migratori, deschizatori de drumuri, pe masura ce avansau in
mod inevitabil spre sud. Porteno (locuitorii din Buenos Aires) arata si se simt la fel de europeni
ca parizienii si italienii, iar locuitorii oraselor Santiago si Montevideo sunt destul de
asemanatori insa dincolo de aceste enclave, semnele bogatului amestec mestizo sunt extrem
de vizibile pe tot parcursul drumului de la Tierra del Fuego la Rio Grande.
O asemenea combinatie de rase si stramosi, un asemenea amestec interesant de pionieri,
aventurieri si razboinici, un astfel de mediu geografic vast, salbatic, palpitant, situat intr-o
regiune oceanica sudica relativ izolata (chiar si in secolul al XX-lea) dau nastere unei specii
umane deosebite cu care europenii nu sunt inca pe deplin familiarizati. "Specii", la plural, este
mai corect spus, pentru ca cele aproximativ douazeci de republici din America Latina se
deosebesc considerabil in ceea ce priveste conceptiile despre lume si stilul de viata, insa exista o
calitate comuna care ii deosebeste pe latino-americani de restul omenirii. Psihologia lor este
oarecum evaziva, greu de definit sau de explicat, probabil inca neexploatata sau cercetata pe
deplin.
Cand incercam sa definim sau sa evaluam o cultura distinctiva latino-americana vom lua
inevitabil ca punct de plecare trasaturile hispanice. Conquistadores, cel putin in primii ani ai
cuceririi, si-au impus cu duritate propriul tip de civilizatie asupra popoarelor indigene. Chiar
daca forta motrice a cuceririlor era lacomia, ea a aparut deghizata sub masca luptei in numele
unei credinte catolicismul bucurandu-se nu numai de sustinerea Papei si a doua monarhii
iberice, ci avand si toate insemnele distinctive ale Europei de Sud-Vest: caracterul dur al vietii
cazone, constrangerile birocratice, taxele si impozitele, misionarii zelosi, bisericile, scolile,
tribunalele, chiar si Inchizitia spaniola in persoana. Culturile indigene erau uneori exploatate
(cand isi cautau aliati), daca nu erau nimicite, distruse, sau, in cazul celor aflate pe teritorii
inaccesibile, ignorate.
Latino-americanii prezinta numeroase caracteristici latino-mediteraneene: ei sunt emotivi,
exuberanti. Calitatile hispanice pe care spaniolii le-au mostenit de la cuceritorii lor altii decat

cei latini au fost si ele importate in America Centrala si de Sud, in bagajul cultural al
conchistadorilor, dintre care multi se trageau din andaluzii si extremaduranii influentati de
mauri. Comportamentul macho, fatarnicia, tendintele delasatoare si sovinismul sunt vizibile la
ei. Influenta culturilor amerindiene ii face pe latino-americani sa se deosebeasca de verii lor
spanioli. Invadatorii au dobandit repede abilitatea de a se adapta la mediul ciudat si exotic al
indienilor. Ei dormeau in hamacuri, in canoe cu vasle, fumau tutun, mancau porumb si cartofi si
se casatoreau cu femeile indigene. Impartaseau atasamentul indienilor fata de pamant;
intinderile vaste ale continentului salbatic ii stimulau in egala masura. Amestecandu-se cu
nativii, ei au dobandit o noua si profunda intelegere a suferintei umane care le-a largit
perspectiva asupra lumii si i-a facut sa vada exploatarea dintr-un alt unghi. Au invatat sa se
revolte impotriva autoritatii europene si au simtit ca normele unei societati vechi nu puteau fi
impuse asupra unor teritorii si situatii noi. Optimismul, generat de spatiul si ocaziile infinite, sia dat mana cu fatalismul innascut. Daca aveai incredere in natura imbelsugata, totul se sfarsea
cu bine.
Caracteristicile latino-americane
Dintre cele 18 republici independente ale Americii spaniole, Argentina este cea mai mare,
cea mai bogata, cea mai influenta, cea mai pitoreasca, cea mai colorata, si cu siguranta, cea mai
misterioasa republica. Avand un teritoriu de 2,8 milioane km2 (pe locul opt in lume in ceea ce
priveste suprafata), inzestrata cu resurse imense de petrol, minerale, gaze, bumbac, zahar,
cherestea si tutun, cu pampasuri acoperite de un sol superficial care se presupune ca are o
adancime de trei pana la sase metri si este capabil sa hraneasca 55 de milioane de bovine si 30
de milioane de ovine, cu o rata a alfabetizarii de 95% si o clasa de mijloc bine educata si extrem
de rafinata, toate acestea cu un capital uman de peste 10 milioane de locuitori, Argentina se
lupta inca din anii '90 sa realizeze un PIB putin mai mare ca al Belgiei si un PIB pe cap de
locuitor reprezentand un sfert din cel al Danemarcei.
In 1936, Argentina era una dintre cele mai prospere tari din lume, care se straduia sa
obtina un nivel de trai comparabil cu cel din Franta. In cei 30 de ani, din 1945 pana in 1975,
inflatia atingea, in medie, 30%. In mega-criza din perioada 19891990, hiperinflatia ajunsese la
5 000%, scazand la 1350% in 1990. In aceeasi perioada, Germania, Japonia si Coreea au
infaptuit miracole economice de o cu totul alta dimensiune. Cum se explica faptul ca
argentinienii, atat de analitici si sclipitori din punct de vedere intelectual, nu au reusit sa-si
valorifice potentialul atragator?
Factorii care au dus la acest esec sunt numerosi si complecsi, insa cei 40 de ani de
infruntari politice si erori economice izbitoare par sa indice ca principal vinovat conducerea
total ineficienta si corupta. Dar argentinienii ce au facut in acest timp?
Desi structura demografica a Argentinei este alcatuita dintr-un amestec divers de nationalitati,
pozitia permanent dominanta detinuta de capitala Buenos Aires in comertul argentinian arata ca
partenerii internationali de afaceri vor trebui sa trateze in mod normal cu porteos (locuitorii
orasului) in activitatile din sau legate de Argentina. Prin urmare, pentru a trata cu succes cu
argentinienii trebuie sa ne concentram asupra modului de gandire al porteos.

Valorile
De la bun inceput trebuie sa analizam indispozitia nationala a argentinienilor, care este
evidenta in Buenos Aires. Este vorba despre un soi de melancolie, care este similara framantarii
nationale din Olanda si Norvegia, si care pune stapanire pe gandurile porteos, ducand la
indecizia si caracterul analitic exagerat, adesea luate in ras de catre alti sud-americani.
Factorii culturali ai comunicarii
Buenos Aires este renumita pentru faptul ca are mai multi psihiatri pe cap de locuitor
decat orice alta tara din lume. Probabil ca scaderea dramatica a nivelului de trai a zadarnicit
increderea populatiei. Pentru straini, porteos sunt cei mai amabili oameni de pe Pamant, insa ei
recunosc ca sunt mai irascibili intre ei, ca ii privesc de sus pe verii lor de la tara si ca se simt
superiori din punct de vedere intelectual fata de restul latino-americanilor care, la randul lor, ii
considera aroganti.
Porteo este o fiinta umana plina de compasiune, cu maniere impecabile acasa si in
societate. La restaurant este linistit, iar pe strada este un pieton si un cetatean atent. Toate
trotuarele din Buenos Aires sunt nivelate in dreptul trecerilor de pietoni pentru a le fi mai usor
celor care se deplaseaza in scaune cu rotile, iar cand comanzi o cafea ti se ofera gratuit apa sau
suc de portocale. Chelnerii si soferii de taxi, personalul hotelier si majoritatea functionarilor
publici isi fac treaba eficient si nu vei intalni oameni "cu capsa pusa", atat de obisnuiti in randul
popoarelor prost platite din Europa de Sud. Veti avea de castigat daca le veti intoarce
amabilitatile acestor porteos, insa trebuie sa tineti seama de particularitatile lor. Sunt deosebit
de sentimentali, iar emotia se strecoara adesea si in relatiile de afaceri.
Sunt cu siguranta exagerat de politizati si s-ar putea sa fiti nevoiti sa le ascultati pasurile
mai mult decat ati dori. Aproximativ 80% dintre ziarele lor nationale si locale sunt dedicate
politicii, iar pentru strainii care si-au dat osteneala sa invete limba spaniola acestea nu sunt
tocmai cea mai captivanta lectura. Coruptia la cele mai inalte niveluri este endemica si pana la
urma obosesti intrebandu-te cat timp le mai trebuie argentinienilor ca sa scape de proasta
guvernare au avut ei vreodata una buna? Cel putin autoritatea conducerii militare asupra
procesului politic pare sa se fi limitat, dar scandalurile intre conducatorii alesi continua.
Porteo este un bun catolic si seamana cu italianul in ceea ce priveste atitudinea fata de
familiile extinse si unite. El se simte european, insa stie relativ putine despre Europa, care i se
pare ca se afla la mare distanta, iar un drum pana acolo e foarte scump. In realitate, el isi umple
ziua cu discutii aprinse despre viata trepidanta a capitalei aglomerate politica, scandaluri,
crime, afaceri, fotbal si alte sporturi, teatru si cinema, tango (o adevarata obsesie) precum si
cultivandu-si un cerc social in care se bea si se mananca mai abitir ca in multe alte tari din lume.
Civilizaia latino-american reprezint o zon postcolonial, organizat politic de ctre
europeni. ns legturile istorice cu culturile catolice i conservatoare ale Spaniei i Portugaliei,
precum i procentul considerabil al populaiei autohtone ce s-a pstrat, au determinat diferene
substaniale ntre cultura rilor Americii Latine i cea a Americii de Nord (unde predominau
influenele anglo-saxone protestante), iar populaia btina a fost nimicit aproape n
ntregime. Diferenele de ordin cultural, etnosociologic i psihologic a latino-americanilor ar

putea servi drept premis pentru contientizarea de ctre populaia Americii de Sud a propriului
profil istoric, determinnd apariia unui pol independent, avnd propria agend i interese
strategice.
Cultura latino-american prinde contur n anii 1920-1930, cnd boom-ul artistic va fi
provocat de o mn de tineri intellectuali. Progresiv, curentul modernismului se infiltreaz n
aceast regiune pentru a pune capt pozitivismului promovat de Auguste Comte. Flacra este
aprins de o publicaie aprut n 1920, Declinul Occidentului , scris de filosoful german
Oswald Spengler.Avangardismul ctig teren n America Latina, n ciuda faptului c tonul
rmne la Madrid i Paris. Prin cultur, tinerele generaii merg n cutarea unei identiti, voind
s se debaraseze de greutatea motenirii europene a secolului al XIX-lea. Torentul care traseaz
cile artistice adun micri literare europene, precum: futurismul italian, cubismul francospaniol, dadaismul elveian, constructivismul rus, expresionismul german i flamand,
suprarealismul francez.
Astfel, o adevrat revoluie de idei se impune. ns suprarealismul va fi predominant,
tendina de a trasa limitele raionalismului valoriznd imaginarul. Paternitatea i e atribuit lui
Andre Breton, autor al Primului Manifest al suprarealismului. Impactul su se va simi cel mai
puternic n Mexic.Picturile rilor din Rio de la Plata (Argentina, Brazilia, Uruguay) se
ndreapt tot spre dimensiunea avangardist. Printre pictori, s-au distins Emilio Pettoruti, adept
al cubismului i Rafael Barradas, adept al futurismului italian i fondator al
vibraionismului.n civilizaia cafelei, Brazilia, avangardismul este foarte puin politizat.
Ruptura se manifest prin revistele estetice, precum: Klaxon, Estetica, Terra Roxa, Revista de
Antropofagia. Modernismul brazilian cuprinde romancieri, dramaturgi, poei, teoreticieni ai
culturii, pictori, muzicieni. Tarsila do Amaral va inaugura o micare pau-Bresil, care strnge
un amestec de tropicalism, cubism, primitivism.Modernismul mexican se manifest n Ateneul
Tinereii, fondat de intelectuali cititori ai lui Kant, Nietzsche, Bergson, Schopenhauer, Oscar
Wilde i clasici greci. Aici se promoveaz o cultur autohton prin intermediul
suprarealismului i muralismului, pentru a nltura colonialismul cultural.
Cel mai puternic pictor muralist este Diego Rivera, animat de un puternic zel politic. n
ncercarea de a oferi un suport vizual al istoriei mexicane, el este influenat de cubism i
realismul social sovietic. Suprarealismul are ca reprezentant de seam pe Frida Kahlo, soia lui
Rivera.Literatura este influenat de revoluia mexican i sovietic, dar i de micrile
proletarilor i studenilor. Romullo Gallegos descrie coluziunea ntre civilizaie i barbarie,
starea haotic venezuelian, n celebrul roman Dona Barbara.Nuvela din America Latin este
inventat de Horacio Quiroga din Uruguay, influenat de Edgar Allan Poe i Rudyrad Kipling.
n nuvelele sale, omul se confrunt cu iraionalul, este invadat de nebunie, alcool, himere i
lovit de moartea violent.Indigenismul ocup un loc important, prin celebrarea valorilor
indigenilor, cultura precolumbian, primitivismul, cultura neagr, suprarealismul i descrierea
dansurilor tipice regiunii, precum rumba cubanez si samba braziliana.Modernismul se desface
sub forma unui evantai ce penetreaz mai multe domenii: arhitectura, pictura, literatura, muzica,
o vast micare cu multiple faete ce ncearc s sublinieze emanciparea cultural, resuscitarea
motenirii precolumbiene i promovarea unei culturi autohtone.