Baltagul

Apreciind creatia lui Sadoveanu, Titu Maiorescu mentiona ca M. Sadoveanu s-a aratat
stapan pe un talent original. Izvorand dintr-o cunoastere adanca a viatii poporul roman, opera lui a
evoluat de la simple povestiri evocatoare la scrieri bogate in observatii profunde, generalizari artistice
si amanunte pitoresti din lumea satului.
O capodopera a prozatorului e romanul Baltagul care prezinta imaginea vietii pastorilor
romani, cu traditii, obiceiuri specifice. Axat pe tema mioritica, Baltagul cuprinde momente si
semnificatii pentru intreaga desfasurare a actiunii. Intram in subiect prin emotiile Vitoriei cauzate de
disparitia lui Nichifor Lipan, sotul ei. Autorul expune intr-o gradatie artistica aceasta asteptare si
preocuparile nevestei pentru aflarea adevarului. E grea viata muntenilor si ei au dreptul de a se tangui.
Mottoul din Miorita: Stapane, stapane / Mai chiama si-un caine ne spune ca oierii de aici au
existat din veac in veac. Ei duc o viata ce curge in ritm secular : Cei mai vrednici intemeiazza stani in
munte. Acolo stau cu Dumnezeu si cu singuratatile, pana ce se imputineaza ziua. Ii admiram pentru
faptul ca avere aveau cat le trebuia, iar prin Vitoria, Sadoveanu ne reda impotrivirea acestor
oameni in fata innoirilor sau parasirii unor practici stravechi: si-n legea noastra trebuie sa traiesti si
tu. Obiceiul e sinonim cu legea si nu poate fi incalcat. Minodora, fata Vitoriei, e mai receptiva la nou,
ea cauta o iesire. Ea ar dori sa poarte coc, bluza, sa danseze valt, sa i se spuna domnisoara.
Vitoria e femeia-barbat ce ajunge la convingerea ca Nichifor a fost ucis si pradat. Ea preia misiunea
autoritatii, se conduce dupa instinct, fara a da insa gres. Prin ea Sadoveanu reliefeaza darzenia,
pasiunea pentru adevar, etica omului din popor : Iar cine ucide om nu se poate sa scape de pedeapsa
dumnezeiasca. Vitoria a cautat sprijin la vrajitoare, preot, dar o ajuta si fiarele, dobitoacele, vantul,
tipatul pasarilor, scheunatul dihaniilor. Judecata lucida a Vitoriei se realizeaza intr-un limbaj viu,
atractiv, printr-o insirare ordonata, logica a evenimentelor: Daca as putea sa-l lovesc si eu cu acelasi
baltag, in locul unde l-a palit el pe Nichifor Lipan, m-as simti mai usurata. Asa ca vreau sa-l impung si
sa-l tai altfel
Eroina se autocontroleaza permanent, e plina de vigoare. Sadoveanu foloseste o serie de
procedee stilistice. E de mentionat fraza: Sa nu ramaie intre lupi; sa-l aduc intre crestini. Utilizarea
pronumelui demonstrativ alternat cu alte pronume are rolul de a sublinia relatia : lumea asta, omul
acela, muntele ista de partea asta. O prepozitie in context aduce valoarea argumentarii zdrobitoare: si
l-am rugat pentru omul meu, care nu se mai poate ruga, dar are dreptul; are si am dreptul a-l ruga
pentru omul meu. Logica argumentarii, conciziunea stilului atrag atentia asupra pasajelor. Mai ales
cititorul e captivat de spovedenia publica a faptasului, ce are mai mult aspectul instructiei de impungere
a vinovatului, de Vitoria, care nu-I acorda iertarea dintru inceput.
Sadoveanu nu a pus accent pe faptul senzational, de aventura sau de roman politist. Etapele
vietii satului sunt strans legate momentele fundamentale ale pastoritului. Practicile oierilor sunt
traditionale, iar traditia e lege. De aici si profunzimea cunoasterii relatiilor dintre om si natura, dintre
om si om. Sadoveanu isi iubeste eroii, iar ei capata figuri de balada.
Povestirea lenta, cu digresiuni, ne introduce in modalitatile artistice ale literaturii folclorice si
denota faptul ca Sadoveanu s-a inspirat din folclor. Sadoveanu a creat prin Baltagul o opera de un
remarcabil echilibru artistic care ramane sa impresioneze cititorul prin faptul ca prozatorul da literaturii
noastre un nou epos, eposul mioritic, diferit de cel grec, mai apropiat de omul civilizatiei europene.