1.

Integrala denita (integrala simpla)

1.1. Denitie si propriet
ati
ncepem prin a reaminti constructia integralei Riemann pentru functii de o variabil
a. Fie [a; b]; a < b; un interval din R si f : [a; b] ! R. Not
am cu o diviziune
a intervalului [a; b] cu ajutorul punctelor a < x1 < x2 < : : : < xn 1 < b; pentru
uniformitate scriem x0 = a; xn = b. Dac
a = ( 0 ; 1 ; : : : ; n 1 ); i 2 [xi ; xi+1 ] ;
not
am
n 1
X
S(f; ; ) =
f ( i ) (xi+1 xi )
i=0

(sumele astfel denite se numesc sume Riemann).

Deni
tie. Functia f se numeste integrabila pe [a; b] dac
a exist
a un num
ar I cu
proprietatea: pentru orice " > 0 exist
a > 0 astfel nct oricare ar diviziunea
cu max (xi+1 xi ) < si oricare ar punctele i s
a aib
a loc inegalitatea
i

jS(f; ; )

Ij < ":

Dac
a un num
ar I cu aceast
a proprietate exist
a, el este unic si se numeste integrala
denita a functiei f pe intervalul [a; b] sau integrala Riemann (pe scurt, integrala).
Z b
Integrala se noteaz
a
f (x)dx.
aZ
Z a
Z b
b
f (x)dx.
f (x)dx =
f (x)dx = 0; iar dac
a a > b;
Dac
a a = b; atunci
a

Amintim c
a functiile monotone pe intervalul [a; b] si functiile continue pe [a; b]
sunt integrabile, de asemenea o functie care difer
a de o functie integrabil
a doar
ntr-un num
ar nit de puncte este integrabil
a.
Nu sunt integrabile functiile nem
arginite, aceasta decurgnd din faptul c
a orice
functie integrabil
a este m
arginit
a (f este m
arginit
a pe [a; b] dac
a exist
a M 2 R+
astfel nct jf (x)j M pentru orice x 2 [a; b]).
8
sin x
>
<
; x 6= 0
x
; este continu
a pe [ 1; 1];
Exemple. a) f : [ 1; 1] ! R; f (x) =
>
:
1; x = 0
deci integrabil
a pe [ 1; 1].
8
< 1; x 2 [0; 1]
b) f : [0; 2] ! R; f (x) =
; este monoton
a (cresc
atoare), deci
:
2; x 2 (1; 2]
integrabil
a pe [0; 2].
c) f : [0; 2] ! R; f (x) = x pentru x 6= 1 si f (1) = 5; este integrabil
a pentru
c
a difer
a de functia integrabil
a (deoarece este continu
a) g : [0; 2]; g(x) = x, numai
ntr-un singur punct.
1

1
d) f : [0; 1] ! R; f (x) = dac
a x 6= 0 si f (0) = 1; este nem
arginit
a, deci nu
x
este integrabil
a.
Propriet
a
ti ale integralei denite
a) Dac
a f; g : [a; b] ! R sunt integrabile si ; 2 R, atunci
integrabil
a si
Z b
Z b
Z b
( f (x) + g(x)) dx =
f (x)dx +
g(x)dx:
a

f + g este

b) Fie f : [a; b] ! R o functie integrabil

a cu proprietatea f (x)
x 2 [a; b]. Atunci
Z b
f (x)dx 0:

0 pentru orice

c) O consecinta a celor dou

a propriet
ati precedente este:
dac
a f; g : [a; b] ! R sunt integrabile si f (x)
g(x) pentru orice x 2 [a; b];
atunci
Z
Z
b

f (x)dx

g(x)dx:

Exemplu. S
a se arate c
a

ln 2

2x
dx
1 + x7

1:

2x
1 + x2

2x
2x si atunci
1 + x7
Z 1
Z 1
Z 1
2x
2x
dx
dx
2xdx:
2
7
0 1+x
0 1+x
0
Z 1
Z 1
2x
2 1
2xdx = 1.
Dar
dx = ln(1 + x )j0 = ln 2 si
2
0 1+x
0
Pentru x 2 [0; 1] avem

d) Fie f : [a; b] ! R si c 2 (a; b) astfel nct restrictiile lui f la [a; c] si [c; b] sunt
integrabile. Atunci f este integrabil
a si
Z b
Z c
Z b
f (x)dx =
f (x)dx +
f (x)dx:
a

Integrala denit
a a func
tiilor continue. Fie f : [a; b] ! R este o functie
continu
a. Atunci
a) (teorema de medie) exist
a 2 [a; b] astfel nct
1
b

f (x)dx = f ( );

b)

f (x)dx

c) dac
a f (x)

jf (x)j dx;

0 pentru orice x 2 [a; b] si [c; d]

Z

f (x)dx

d) dac
a a < b, f (x)
f (x0 ) > 0; atunci

[a; b]; atunci

f (x)dx;

0 pentru orice x 2 [a; b] si exist

a x0 2 (a; b) astfel nct
Z

f (x)dx > 0;

e) functia F : [a; b] ! R denit

a prin
Z x
f (t)dt; x 2 [a; b]
F (x) =
a

este o primitiv
a a lui f , adic
a F 0 (x) = f (x) pentru orice x din [a; b].
Z x2 +1
p
3 4
0
Exemplu. S
a calcul
am F (x) dac
a F : R ! R, F (x) =
t + 1dt.
0
Z u
p
3 4
Fie G(u) =
t + 1dt. Atunci G : R ! R este o primitiv
a a functiei g(u) =
0
p
3
2
u4 + 1; u 2 R, adic
a G0 (u) = g(u).
a F 0 (x) =
q Avem F (x) = G(x + 1) si rezult
2xG0 (x2 + 1) = 2xg(x2 + 1) = 2x 3 (x2 + 1)4 + 1.

1.2. Calculul integralelor denite

Formula Leibniz-Newton. Pentru o functie f integrabil
a care admite primitive are loc formula Leibniz-Newton
Z b
f (x)dx = F (b) F (a);
a

unde F este o primitiv

a a lui f .
Aceast
a relatie poate servi la calculul integralei atunci cnd putem g
asi o primitiv
a a lui f .
Z 1
Exemple. 1) Consder
am integrala
jxjdx. O primitiv
a a functiei f (x) = jxj
1

x2
x2
pe intervalul [ 1; 1] este F (x) =
pentru x
0 si F (x) =
pentru x < 0.
2
2
Atunci
Z 1
1
1
jxjdx = F (1) F ( 1) =
= 1.
2
2
1
Z x2 +1
p
3 4
0
2) S
a calcul
am F (x) dac
a F : R ! R, F (x) =
t + 1dt.
0

p
Fie G : R ! R o primitiv
a a functiei g(t) = 3 t4 + 1; t 2 R. Atunci, aplicnd
formula Leibniz-Newton, g
asim Fq
(x) = G(x2 + 1) G(0). De aici rezult
a F 0 (x) =

2xG0 (x2 + 1) = 2xg(x2 + 1) = 2x 3 (x2 + 1)4 + 1.

Formula de integrare prin p

ar
ti. Dac
a f; g : [a; b] ! R sunt dou
a functii
derivabile cu derivate continue, atunci
Z b
Z b
b
0
f 0 (x)g(x)dx
f (x)g (x)dx = f (x)g(x)ja
a

5p

Exemplu. Vom calcula I =

x2 9dx. Aplicnd formula de mai sus, g
asim
4
Z 5
Z 5 2
p
p
p
x
x
9+9
5
p
xp
dx = 20 4 7
dx = 20 4 7
I = x x2 9 4
x2 9
x2 9
4
4
Z 5
p
p
p
1
9
5
p
I 9 p
dx = 20 4 7 I 9 ln x + x2 9 4 = 20 4 7 I 9 ln
2
x
9
4+ 7
4
p
9
9
p .
si rezult
a I = 10 2 7
ln
2 4+ 7
Prima formul
a de schimbare de variabil
a. Fie f : J ! R, J interval, o
functie continu
a si ' : [a; b] ! J o functie derivabil
a cu derivata continu
a. Atunci
Z

b
0

f ('(x))' (x)dx =

Avem I =

5
4

5
4
4

sin x sin xdx =

'(b)

f (t)dt:

'(a)

Exemplu. S
a calcul
am I =

sin3 xdx.
Z

5
4

(1

cos x) sin xdx =

5
4

(cos2 x

1) (cos x)0 dx:

5
Consider
am functiile ' : [ ; ] ! R, '(x) = cos x si f : R ! R, f (t) = t2 1.
4 4
Z 5
Z 5
Z ' 5
4
4
4
2
0
0
Atunci I =
(' (x) 1) ' (x)dx =
f ('(x)) ' (x)dx =
f (t)dt =
'( )
4
4
p
p
p4
2
Z
Z 2
Z 2
2
2
2
p
p (1
(t2 1)dt =
t2 )dt = 2
(1 t2 )dt =
2

2
0

2 @t

t3
3

1
2

2
0

2
2

p
5
2
A=
.
6

A doua formul
a de schimbare de variabil
a. Fie ' : [a; b] ! [c; d] o functie
1
bijectiv
a, ' si ' derivabile cu derivatele continue si f : [c; d] ! R o functie
continu
a. Atunci
Z
Z
b

'(b)

f ('(x))dx =

f (t) '

'(a)

1 0

(t)dt:

4
sin x
Exemplu. S
a calcul
am I =
dx.
0 sin x + cos x
Z
4
tgx
Putem scrie I =
dx. Consider
am functiile ' : [0; ] ! [0; 1]; '(x) =
4
0 tgx + 1
t
1
tgx si f : [0; 1] ! R, f (t) =
. ' este bijectiv
a, ' 1 (t) =arctgt; '0 (x) =
;
t+1
cos2 x
1
0
(' 1 ) (t) =
, deci ' si ' 1 derivabile cu derivatele continue. f este continu
a.
1 + t2
Z
Z '( )
Z 1
4
4
t
1
1
1 0
I=
f ('(x))dx =
f (t) (' ) (t)dt =
ln 2 .
dt =
2
4 2
0 t+11+t
0
'(0)

1.3. Aplicatii
Aria unei mul
timi plane. Fie f; g : [a; b] ! R continue, f (x)
g(x) pen2
tru orice x 2 [a; b] si f;g = f(x; y) 2 R j a x b; f (x) y g(x)g ( f;g este
multimea punctelor cuprinse ntre gracele functiilor f; g si dreptele verticale de
ecuatii x = a si x = b). Atunci
Z b
[g(x) f (x)] dx:
aria ( f;g ) =
a

Exemplu. S
a calcul
am aria multimii cuprins
a ntre parabolele de ecuatii y 2 = x
si x2 = y. Cele dou
a parabole se intersecteaz
a n punctele (0; 0) si (1; 1). Portiunea
2
din parabola y = xpcuprins
a ntre aceste puncte coincide cu gracul functiei g :
a ntre aceleasi
[0; 1] ! R, g(x) = x; iar portiunea din parabola x2 = y cuprins
2
puncte coincide cu gracul functiei f : [0; 1] ! R, f (x) = x . Cum g(x)
f (x)
pentru x 2 [0; 1] ; aria cerut
a este egal
a cu
Z 1
Z 1
1
p
2 3 x3
1
[ x x2 ]dx =
[g(x) f (x)]dx =
= .
x2
3
3 0 3
0
0
Fie f : [a; b] ! R continu
a si f = f(x; y) 2 R2 j a x b; 0 y f (x) dac
a
f (x) 0 si f (x) y 0 dac
a f (x) 0g ( f este multimea punctelor cuprinse ntre
gracul functiei f; axa Ox si dreptele verticale de ecuatii x = a si x = b). Atunci
Z b
aria ( f ) =
jf (x)j dx:
a

Exemplu. f : [ 2; 2] ! R, f (x) = x
1. Atunci aria(
Z 1
Z 1
Z 2
2
2
(x
1)dx
(x
1)dx +
(x2 1)dx = 4.
2

f) =

2
2

jx2

1jdx =

Volumul unui corp de rota

tie. Fie f : [a; b] ! R o functie continu
a si
Cf corpul obtinut prin rotatia gracului functiei n jurul axei Ox. Not
am volumul
acestui corp cu vol(Cf ). Atunci
Z b
vol(Cf ) =
f 2 (x)dx:
a

Exemplu. S
a calcul
am volumul elipsoidului obtinut prin rotatia elipsei de ecuatie
2
x
y
+ 2 = 1; a; b > 0; n jurul axei Ox.
2
a
b
Volumul cerut coincide cu volumul corpului obtinut prin rotatia n jurul axei Ox
bp 2
a
x2 , iar valoarea acestuia este
a gracului functiei f : [ a; a] ! R, f (x) =
a
Z
b2 a 2
4
(a
x2 )dx =
ab2 .
2
a
3
a
4 r3
.
n particular, dac
a a = b = r; obtinem volumul sferei de raz
a r;
3
2

Lungimea gracului unei func

tii. Fie f : [a; b] ! R o functie derivabil
a cu
derivata continu
a si l(f ) lungimea gracului acestei functii. Avem
Z bq
l(f ) =
1 + (f 0 (x))2 dx:
a

Exemplu. S
a calcul
am lungimea arcului din parabola y = x2 delimitat de
punctele ( 1; 1) si (1; 1).
2
Avem de
lungimea gracului
Z 1calculat
Z 1 q functiei f (x) =Z x1 ; x 2 [ 1; 1].
q
p
l(f ) =
1 + (f 0 (x))2 dx =
1 + (2x)2 dx = 2
1 + 4x2 dx =
1

p
1 p
1
2 x 1 + 4x2 + ln 2x + 1 + 4x2
2
4

=
0

p
1
5 + ln(2 + 5).
2

Aria unei suprafe

te de rota
tie. Fie f : [a; b] ! R o functie derivabil
a cu
derivata continu
a si A(f ) aria suprafetei obtinut
a prin rotatia gracului functiei n
jurul axei Ox. Atunci
Z b
q
A(f ) = 2
f (x) 1 + (f 0 (x))2 dx:
a

Exemplu.
ai calcul
am aria suprafetei de rotatie determinat
a de functia f (x) =
h S
sin x; x 2 0; .
2
Z 0
Z 1
Z
p
p
p
2
2
2
Aria cerut
a este 2
sin x 1 + cos xdx = 2
1 + t dt = 2
1 + t2 dt =
1
0
0
p
p
p
p
1
t 1 + t2 + ln t + 1 + t2 0 =
2 + ln 1 + 2 .

Masa
si centrul de greutate ale unui r cu grosimea neglijabil
a. Presupunem c
a un r material are forma gracului functiei f : [a; b] ! R, unde f este
o functie derivabil
a cu derivata continu
a si c
a densitatea rului n punctul (x; f (x))
este (x); unde : [a; b] ! R este continu
a. Atunci masa rului este
Z b
q
(x) 1 + (f 0 (x))2 dx;
a

iar coordonatele centrului de greutate

Z b
q
x (x) 1 + (f 0 (x))2 dx
xG = Za b
;
q
2
(x) 1 + (f 0 (x)) dx

yG =

q
(x)f (x) 1 + (f 0 (x))2 dx

q
(x) 1 + (f 0 (x))2 dx

Exemplu. S
a calcul
am masa si centrul de greutate al arcului din parabola y = x2
delimitat de punctele ( 1; 1) si (1; 1) presupunnd c
a arcul este omogen (adic
a
densitatea este constant
a de-a lungul arcului).
2
Fie
(x)
=
;
>
0;
densitatea
Z 1 q arcului. Aici f (x) = x ; x 2 [ 1; 1]: Masa este
Z 1
q
p
p
1
(x) 1 + (f 0 (x))2 dx =
1 + (2x)2 dx =
5 + ln(2 + 5) .
2
1Z
1
Z 1 q
q
1
x 1 + (2x)2 dx = 0.
x (x) 1 + (f 0 (x))2 dx =
1Z
Z 11
q
q
1
(x)f (x) 1 + (f 0 (x))2 dx =
x2 1 + (2x)2 dx =
1
1
" p
p #
1
3
p
p
1
1
9
5
ln(2
+
5)
x
(1 + 4x2 ) 2
x 1 + 4x2
ln(2x + 1 + 4x2 ) =
.
8
16
32
16
32
0
p
p
18 5 ln(2 + 5)
p
p .
Obtinem xG = 0; yG =
16 2 5 + ln(2 + 5)

1.4. Integrale cu parametru

Fie f : [a; b]

[c; d] ! R si g : [c; d] ! R denit

a prin
g(t) =

f (x; t)dx; t 2 [c; d] :

Dac
a f este continu
a, atunci si g este continu
a. Ca o consecinta a acestui fapt,
limita comut
a cu integrala:
Z b
Z b
lim f (x; t)dx:
lim
f (x; t)dx =
t!t0

ntr-adev
ar, lim

t!t0

a t!t0

f (x; t)dx = lim g(t) = g(t0 ) =

t!t0

f (x; t0 )dx =

unde am folosit mai nti continuitatea lui g si apoi a lui f .

Exemplu. S
a calcul
am lim g(t) pentru functia g : [0; 1] ! R, g(t) =
t!0

lim f (x; t)dx;

a t!t0

x cos(xt)dx.

Aici avem f : [0; 2] [0; 1] ! R, f (x; t) = x cos(xt) care este continu

a, deci
Z 2
Z 2
Z 2
2 2
x
lim g(t) = lim
x cos(xt)dx =
lim x cos(xt)dx =
xdx =
= 2.
t!0
t!0 0
2 0
0 t!0
0
F
ar
a a folosi aceast
a proprietate, calculul decurge dup
a cum urmeaz
a: pentru
Z 2
Z 2
2
2
x sin(xt)
sin(xt)
2 sin(2t) cos(xt)
t > 0; g(t) =
x cos(xt)dx =
dx =
+
=
t
t
t
t2
0
0
0
0
2 sin(2t) 1 cos(2t) 2 sin(2t) 2 sin2 t
4 sin(2t) 2 sin2 t
=
si lim g(t) = lim
=
t!0
t!0
t
t2
t
t2
2t
t2
4 2 = 2.

@f
care
@t
este de asemenea continu
a. n aceste conditii, functia g este derivabil
a pe (c; d) si
Z b
@f
0
(x; t)dx:
g (t) =
a @t
S
a presupunem acum c
a functia continu
a f admite derivata partial
a

Exemplu. S
a calcul
am

ln cos2 x +

sin2 x dx pentru un

oarecare strict

pozitiv. Pentru un astfel de exist

a un interval [c; d]
(0; 1); 1; 2 [c; d] : Fie
h
i
@f
2
f : 0;
[c; d] ! R, f (x; t) = ln cos2 x + t2 sin x . f este continu
a si
=
2
@t
Z
2
2t sin2 x
ln cos2 x + t2 sin2 x dx;
este
de
asemenea
continu
a
.
Dac
a
denim
g(t)
=
2
cos2 x + t2 sin x
0
Z
Z 1
Z
2
2
2
2
u2
2t
sin
x
tg
x
1
atunci g 0 (t) =
dx
=
2t
du =
dx
=
2t
2
2
2 tg x
2 u2 1 + u2
2 x + t2 sin x
1
+
t
1
+
t
cos
0
0
0
Z 1
1
2t
1
2t
1
2t
1
1
arctgtu arctgu
=
1
=
du =
2
2
2
2
2
2
1 t 0
1+t u
1+u
1 t t
1 t
t
2
0
Z
2
. Atunci g(t) = ln(1 + t) + k; k 2 R. Dar g(1) =
ln cos2 x + sin2 x dx =
1+t
0
Z
Z
2
2
1
ln 1dx =
0dx = 0 si rezult
a 0 = ln 2 + k; adic
a k = ln . Rezult
a
2
0
0
1+t
; iar integrala pe care ne-am propus s-o calcul
am este egal
a cu
g(t) = ln
2
1+
ln
.
2
Un caz mai general este acela al integralelor cu parametru n care limitele de
integrare depind de parametru.
@f
Fie f : [a; b] [c; d] ! R continu
a pentru care exist
a derivata partial
a
continu
a
@t
si functiile '; : [c; d] ! [a; b] derivabile pe (c; d). Atunci functia g : [c; d] ! R
denit
a prin
Z (t)
g(t) =
f (x; t)dx; t 2 [c; d]
'(t)

este derivabil
a pe (c; d) si este valabil
a egalitatea
Z (t)
@f
0
g (t) =
(x; t)dx + f ( (t); t) 0 (t)
@t
'(t)

f ('(t); t)'0 (t)

numit
a regula lui Leibniz de derivare a integralelor cu parametri.
Z 2+t2
sin tx
dx este derivabil
a. ntrExemplu. Functia g : [0; 1] ! R, g(t) =
x
1+2t
sin tx
adev
ar, dac
a lu
am f : [1; 3] [0; 1] ! R, f (x; t) =
; '; : [0; 1] ! [1; 3] ;
x
@f
'(t) = 1 + 2t; (t) = 2 + t2 ; atunci f si
(x; t) = cos tx sunt contiue, iar ' si
@t
sunt derivabile. Avem
8

2+t2

2+t2

sin [t (2 + t2 )]
sin [t (1 + 2t)]
sin tx
cos txdx +
g 0 (t) =
2t
2 =
+
2
(2 + t )
(1 + 2t)
t 1+2t
1+2t
sin [t (1 + 2t)]
2 + 3t2
1 + 4t
sin [t (2 + t2 )]
2t
2=
sin [t (2 + t2 )]
sin [t (1 + 2t)].
2
2
(2 + t )
(1 + 2t)
t (2 + t )
t (1 + 2t)

1.5. Exercitii
a) 1. S
a se calculeze derivata functiei f : R ! R, f (x) =

arctgx
2

etg t dt.

2. S
a se determine intervalele de monotonie ale functiei f : R ! R, f (x) =
Z x4
dt
.
4
0 t +1
3. S
a seZg
aseasc
a punctele de extrem ale functiei f : R ! R,
x
t2 2
e (t
2)dt.
f (x) =
0

b) S
a se calculeze aria(

f)

pentru

1. f : [0; 1] ! R; f (x) = xex

3. f : [ 1; 1] ! R; f (x) = x

2. f : [ 4; 0] ! R; f (x) =
2arctgx.

3x + jx2 4j
jx 2j

c) S
a se calculeze ariile urm
atoarelor multimi
2
2
2
1. f(x; y) 2 R j x + y
4g
2. multimea cuprins
a ntre cercul de ecuatie x2 + y 2 = 2x si parabola de ecuatie
y 2 = x:
3. multimea cuprins
a ntre parabola de ecuatie y 2 = 4x si dreapta de ecuatie
y = 2x.
d) S
a se calculeze volumele urm
atoarelor corpuri de rotatie
1. paraboloidul de rotatie, adic
a corpul obtinut prin rotirea arcului de parabol
a
2
y = 2px (p > 0), 0 x a (a > 0); y 0; n jurul axei Ox.
2. hiperboloidul de rotatie, adic
a corpul obtinut prin rotirea arcului de hiperbol
a
x2 y 2 = a2 ; 0 < a x b; y 0; n jurul axei Ox.
2

3. astroidul de rotatie, adic

a corpul obtinut prin rotirea astroidei x 3 + y 3 = a 3
(a > 0); n jurul axei Ox.
e) S
a se calculeze lungimile
iilor
p p gracelor functp
1. f (x) = ln x; x 2 [ 3; 8]
2. f (x) = x; x 2 [1; 2]
3. f (x) = ln cos x; x 2 [0; ].
4
f) S
a se calculeze aria:
1. paraboloidului de rotatie (vezi d 1).
2. elipsoidului de rotatie, adic
a a corpului obtinut prin rotatia elipsei de ecuatie
x2 y 2
+ 2 = 1; a; b > 0; n jurul axei Ox:
a2
b
3. hiperboloidului de rotatie (vezi d 2).
9

g) S
a se calculeze masa si centrul de greutate al rului omogen
1. arcul de cerc x2 + y 2 = 1 situat n primul cadran
2

2. arcul de astroid
a x 3 + y 3 = a 3 (a > 0) situat n primul cadran.
h) S
a se
Z 2calculeze
x2 cos(xt)dx
1. lim
t!0 0
Z
2
4. lim
et sin x dx.
t!0

2. lim
t!0

t
dx
2
t + x2

3. lim
t!0

1
dx
1 + x2 + t2

i) S
a se calculeze urm
atoarele integrale folosind derivarea sub semnul integral
Z
Z
2 1
2 arctg(t sin x)
1 + t sin x
ln
dx; jtj < 1
2.
dx; t
0
3.
1.
1 t sin x
sin x
0 sin x
0
Z
Z 2
2 ln(1 + t cos x)
dx; jtj < 1
4.
ln(1 t cos x)dx; jtj < 1.
cos x
0
0
j) Folosind regula lui Leibniz de derivare a integralelor cu parametri, s
a se cal0
culeze g (t) dac
a
Z t
Z t2
ln(1 + xt)
dx; t > 1
sin(x + t) cos(x t)dx; t 2 R
2. g(t) =
1. g(t) =
x
1
Z cos tt p
Z 2t
2
et 1 x dx; t 2 R
cos(x + t) ln(xt)dx, t > 0.
3. g(t) =
4. g(t) =
sin t

k) S
a se calculeze

ln(1 + tx)
dx; t
1 + x2

0.

10