Tema: Meteodele de cercetare aplicate in MS

Depistarea fenomenelor legate de sanatate si evidentierea tendintelor acestor fenomene, a corelatiei acestor
fenomene cu favpcotori de risc pot fi stabilite prun aplicarea metodelor de cercetare. Se cunosc urm metode de
cercetare:
- Metoda observatiei, poate fi aplicate prin urmatoarele cai:
A. Metoda statistica, permite acumulare inform sub forma de valori numerice
Observatia caiii statistice, se poate efectua prin cercetarea integrala si selectiva
B. Aprecierea prin expertiza, in cazul cand fenomenul de sanatate e cercetat pe fiecare aspect prin intemrediul
expertilor specialisti in domeniu. In tipul cand se efectueaza observatia, de cercetare curenta sau permanenta
continua, in cazul cand specialistul permanent inregistreaza fenomenele si dinamica lor pe parcursulu unei unit de
timp.
Cercetarea unui si aceluiasi fenomen e cercetat cu variabilitate mai mare sau mai mica
Cercetarea la un moment critic, aplicate in cazulcand se fixeaza data si ora inregistrarii fenomenelor studiate. Se
aplica in recensamantul populatiei
- Metoda epidemiologica, sintetizeaza elementele evidntiate a fenomenului prin metoda observatiei si prezinta un
studiu corelativ a fenomenelor aparutae in sanatatea populatiei
-

Metoda istorica aplicata prin analiza studiilor anterior efectuata in problema supusa cercetarii

- Metoda economica, ce determina si precizeaza prezenta surselor financiare, materiale si economice in activitatea
institutiilor medicale
- Metoda experimentala ,are drept scop elaborarea si implimentarea prin aprobare a noilor metode de tratament si
diagnostic
Metodele de colectare a materialului informativ primar:
- Metoda observatiei directe, aplicate mai des in medicina clinica prin observatia nemijlocita a medicului dupa
decurgerea tabloului clinic sau fenomenului dat
- Metoda extragerii informatiei (indirect) printr-un formular statistic financiar, se aplica prin acumularea datelor
statistice, darile de seama de institutiile medicale, fise de ambulator
- Metoda de anchetare, acumularea info prin intermediul unui anchete, chestionare, ce includ intrebarile studiate in
domeniul sanatate
Anchetele pot fi:
-

De tip deschis, cand in ancheta figureaza intrebarea iar raspunsul e liber de persoana interogata

De tip semideshchis, o parte din intrebari au raspunsurile pregatite anterior, trebuie sa aleaga unul din ele

De tip inchis, fiecare intebare contine raspunsurile, si trebuie ales varianata corecte

In dependenta de scopul urmarit:

-

Anvhete de tip transcpversakl, urmareste fenomene la moment concret dat

Anchet de tip longitudinal, studiaza fenomene in dinamica dea lungul unui anumit tip

In studiul epidemiologic, 2 anchete:

-

Prospectiv, se studiaza fenomenul din momentul actiunii factorului de risc peparcursul unui anumit timp

Retrospectiv, studiaza fenomenele aparute, analizand cauza ce a provocat acest fenomen

Prelucrarea info acumukate:

Informatia cumulata este prelucrata prin 2 metode:
a.

Verificarea materialului acumulat- se efectueaza prin 2 momente:

Verificarea cantitativa, in scopul determinarii volumului de anchete acumulate sau alt material

b. Calea cantitativa sau logica, se verifica daca anchetele acumulate corespund cerintelor puse in fata
cercetatorului
-

Gruparea materialului acumulat

Materialuk cantitativ dupa rverificare este grupat unor semne statistice:

-

Gruparea unui singu semn

Combinate grupara, dupa mai multe semne de observatie se grupeaza materialul

Nr. Cantitativ a unitatii de observ din fiecngruoa sunt inregistr in tabelele statistice, pot fi simple, cand gruparea a
fost dupa un singur semn, si pot fi combinate tabele,cand tabelul contine mai multe gradari, grupari, in
dependentade semenlle studiate

Cerintele de intocmire a tablelelor statistice:

1.

Fiecare tabel trebuie sa dispuna de denumirea tabelului, nume

2.

Fiecare tabel trebuie sa corespunda de totalul pe verticala si orizontala

3.

In tabel se prezinta indicatorii relativi, valorile medii, uneori cifre absolute

Tema: valorile relative

Pentru a face o caracteristica a calitatii statistice studiate se utilizeaza valorile relative. Urmatoare valor pinrelative:
- Indicatorii intensivi sau rata- determina frecventa sau nivelul de raspandire a unui fenomen studiat in mediul sau
intre populatia care la produs acest fenomen. Rata este aplicata in calcularea nivel natalit, mortalit, morbitioid, se
calcul nr de unit de observ inregistrate/ nr mediu de populatie din teritoriul dat*10000 sau 100000. Rata sau
indicatorii intensivi in statistica sanitara sunt utilizati pentru determinarea nivelului de raspandire sau frecventa a
oricarui fenomen intro tptalit statist concreta. Se utilizeaza pentru compararea diferitor totalit statistice dupa nivelu,l
de raspandire a fenomenului studiat
- Indicatorii extensivi sau de proportie, permit a determina repartitia cantitativa a paritlor componente ale unei
totalitati statistice fata de volumul lor total. Se exprima in procente si se calculeaza prin raport intre val partii
componente a totalit statistice/ intreaga totalit statistice * 100%

- Indicatorii demonstrativi sau de raport- permit dea caracteriza corelatia dintre 2 totalit statistice care nu sunt
legate intre ele si nu depind una de alta ai nu se reproduc una pe alta . Se calculeaza prin unit de observ a unei totalit
statistice/unit de observ altei totalit statistice*10000. Ex asigurarea populatiei cu paturi, sau nr de medici care
lucraeza un teritoriu
- Indicatorii intuidptivimsau demonstrativi arata raportul nivelul seriei dinamice fata de primul nivel sau de oricare
nivel considerat 100% .

Valorile medii , se cunosc urmatoarle valori medii:

- Media aritmetica simpla este o valoare medie care se obtine din suma valorilor individuali dintro totalit statistica
omogena raportata la frecventa sau cantitatea acestor valori. Media aritmetica ponderata e o valoare medie care se
obtine prun suma produsului valorilor dintro totalit statistica omogena cu frecvent sale corespunsatoare raportata la
nr total de cazuri studiate
-

Modulul- este valoarea medie corespunzatoare frecventei maximea unei seriimde distributie

- Mediana- val medie care se utilizeaza in serie mari de valori cu nivele apropiate ai imparte seria de valori in
jumatati egale. Calcularea valorilor medii se aplica in cazul acumularii informatiei datelor statistice si prezentarii
acestor date sub forme de serii variabile
Seriile cariabile sunt o ordonare a rezultatelor observatiilor atudiate in caszul unei fenom de sanatet in raport cu o
variabila calitativa sau cantitativa.
Variabila statistica este insusirea comuna a unitatii de observati eintro totalitate statistica a fenomenulustudiat care
isi poate schimba nivelul intimp sau in spatiu sub infleuenta diferitor factori. Poate fi calitativa sau cantitativa.
Variabila este o insusire comuna a unitatilor de observatiei a unei toatlit statistice care insi paote fi shcimba valoarea
in timp si spatiu. Valoarea calitativa este omcaracsteristica prezentata sub forma literala sau atributiva sau
descriptiva. Poate fi recunoscuta ca si cantitativa prin marireea nr de untitati de observatie. Variabila cantitativa este
o caracteristica masurabila si exprimata prin cifre cu proprietati de irarhizare si exprimant intesit fenom studiat
Tema: analiza corel dintre fenomene si semne
Majoritatea fenomenelor atat in natura cat si in societate sant supuse legitatii generale de legatura si independenta.
Pentru studierea kegaturilor multiple care au loc in diferite variabile, biostatistica foloseste notiune de functie care
consta in faptul ca fiecarei valori a variabilei independente numita argument ii corespunde valoarea altei variabile
numitei functie. In cazurile cand unei valori determinate a unei variabile independente numita argument ii
corespunde strict omvaloare a variabile independente numite functie o spastfel de lagatura se numeste functionala.
Legaturile functionale sunt caracteristice stiintelor exacte: fizica matematica, astronomia, altele. In cadrul studierii
mai multor fenomene sociale, inclusiv si din domeniul de sanatate au legaturi nefunctionale cand fiecarei valori
numaerice a variabilei numita argument ii corespunde nu una dar mai mule valor numita finctie, o totalitate
atatistica a acestei valori care se grupeaza in jurul mediei dintre argument si functi. O asemena dependenta se
numeste dependenta statistica sau de corelatie.
Metoda de studiere a leg de corelatie poarta denumire de analiza a corelatiei. Dpre deosebire de legatuepram
functionala, leg de corelatie se modifica in cadrul intregii totali statistice sau mari npunit functionale. Un aspect al
analizei corelatiei este stabilirea grad de influenta a gradului principal rpecum si determin formeri de corelatie.

Gradul deminfluenta principali se caluculeaza prin idnicii de corelatie. Dupa forma leg de corelatie poate fi lineara
numita leg rectilinii si poate fi neliniara, denumite leg curbe. Dupa sens, directi leg de corelatie poate fi pozitiva (leg
directa) , negativa (leg inversa). Leg de corelatie este curbilinie in cazul cpschimbarii unui forme a unei valori in
corespundere cu alte variabile ce poarta un caracter de crestere sau miscorare. In cazul lag de corelatie este directa
cu marirea variabilei, are loc mariree valorilor altei variabile. Iar leg de corelat inversa cand concomitent cu marirea
valorii unei variabile are loc micsorarea valorii altei variabile.
Interpretarea grafica a valorilor relative si medii
Reprezentarea grafica este o forma important de analiza si studiu a datelor statistice tiin ific argumentat. Se
cunosc urmtoarele forme grafice aplicate in statistica medical
- Diagrame se construiesc pe baza principiilor geometriiei analitice. Ele sunt sub forma de stnci de mrimea
respectiva indicatorul valorilor medii sau relative.
Diagramele dreptunghiulare pot verticale si orizontale
Diagrama polar este o varietate a diagramei liniare si se utilizeaz pr reprezentarea succesiv in timp a unei
singure probleme studiate pt parcursul cercetarii.
Diagrama copolar este datele unui studiu intrun timp concret (24 h, 1sapt, 1 an)
- Cartografie
- Cartodiagrame
- Figuri simbolice si naturale
Diagrama liniara este una din formele de prezentarea a fenomenului in dinamica pe o perioada de timp.
Diagramele dreptughiulare sau Prin culoare sau diagramele sub forma de cercuri pot prezenta indicatorii extensibil
sau de proporie prin structurarea acestor diagrame sau cercuri in dependent de mrimea valorile Medii si relative.
Fiecare grafic trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii:
- Fiecare grafic trebuie sa aib titlu care reprezint coninutul lui
- Fiecare grafic trebuie expus clar fr multe elementel
- Fiecare grafic trebuie sa aib legenda care explica elementele problemei reprezentata.
- Fiecare grafic trebuie sa aib mrimea valorilor relative si medii.
Etapele organizrii si cercetrii statistice
Fiecare cercetare statistica se efectueaz in 4 etape:
1. ntocmirea programului si planului de cercetare
2. Acumularea inform primare
3. Preluarea inform primare acumulate
4. Analiza rezultatelor cu expunerea concluziilor si propunerilor pt aplicare in practica a rezultatelor cptate.
La prima etapa programul cercetrii statice include scopul si sarcina cercetrii, inform necesar de acumulat si
deprecia de baza de cercetare. Sub programa acumulrii inform primare, sub programa prelucrrii inform primare, si
programului inform analizei obinut.
La etapa acumulrii inform primare se aplica una sau ambele metode de colectare inform primare: metoda de
observatie directa, indirecta, sau anchetrii.
La 3 etape materialul informativ acumulat este supus prelucrrii prin metoda verificrii prin metoda gruprii si
formarii tabelelor statistice.
La 4 etapa are loc analiza expunerea concluziilor si propunerilor pt practica.
In cadrul analizei materialul informativ acumulat se pot evidenia 2 tipuri de erori:
a. Erori metodice prin determin incorect a tot static, determin incorecta a obiectivului de ceretare, prin
grupare incorecta a materialul informativ primar,prin utiliz incorecta a valorilor medii sau relative
b. Erorile logice aprecierea formala a rezultatelor argumentate fr a argumenta legitile si particularit ile
fenomenului studiat.