Qurl enc;d aonruiltrc'

Asistenta trebuie sa cunoasca "global" individul, precum si comunitatea in care acesta

traieste. Un criteriu etic de care trebuie sa tinem seama in comportamentul fata de bolnav
este DEMNITATEA PERSOANEI UMANE, promovarea si respectarea valorilor
umane, autonomia, autodeterminarea, respectarea deciziilor, intimitatea, integritatea

fizica si psihica, increderea, adevarul si justitia'

Criteriul etic are ca scop respectarea si promovarea demnitatii umane si a tuturor
persoanelor implicate, tinand cont de binele comun.
Binele etic poate reprezenta un compromis intre ideal si ceea ce putem face.
Astfel contactul cu bolnavul se face inca de la internare prin examinarea bolnavului, care
cuprinde 4 etape:
- observarea bolnavului;
- discutia cu bolnavul;
- examenul fizic;
- tratamentul
Labaza eticii medicale stau o serie de trasaturi morale si profesionale ale asistentei
medicale precum: cinstea, onestitatea, spiritul de daruire, solicitudinea,
altruismul,ascultarea empatica, respectul. lnbaza spiritului de echipa, asistentii
medicali isi datoreaza asistenta morala si sprijin reciproc.
11. Asistenta va trebui sa se prezinte pacientilor, sa puna accent asupra
persoanei sale, sa impuna respect prin tinuta, prestanta, comportament ,fara
a astepta sa fie tratata cu un respect de Ia sine inteles.
Observarea bolnavului este un act spontan si deliberat care apare in mod automat din
momentul in care acesta vine in contact cu noi. Acest lucru nu trebuie sa se transforme in
ceva jenant si ostentativ, ci respectandu-i intimitatea.

Pacientul trebuie acceptat'oasa cum este". Comunicarea noastra cu pacientul

trebuie sa fie coordonata cu starea lui actuala, cu posibilitatea lui de intelegere,
asociata cu elemente de sprijin pentru a influenta pozitiv evolutia bolii sale.
Labaza eticii medicale stau o serie de trasaturi morale si profesionale ale asistentei
medicale precum: cinstea, onestitatea, spiritul de daruire, solicitudinea,
altruismul,ascultarea empatica, respectul. Inbaza spiritului de echipa, asistentii
medicali isi datoreaza asistenta morala si sprijin reciproc.
Comunicarea este un proces complex care cere efort,atentie si timp.Atunci
cand este eficienta, efectele ei pozitive se fac resimtite in eficientiza,rea asistentei
medicale primare la pacient
Un alt element esential il constituie discutiile cu pacientul si necesitatea de a aduna
suficiente informatii despre el. Aceste discutii trebuie sa fie deschise, sa nu fie prea lungi,
sa fie la obiect, fara a crea impresia de interogatoriu. Un lucru foarte important este sa s/ii
sa asculti.
Dialogul trebuie sa fie confidential, iar bolnavul trebuie lasat sa vorbeasca, sa-si
povesteasca boala. Trebuie sa gasim calea de comunicare atatverbala cat si nonverbala
prin gesturi, mimica, cu bolnavul.
Trebuie sa creem un cadru de confidentialitate, incredere si intelegere asupra
problemelor sale. Pacientul trebuie sa aiba siguranta ca i se acorda toata atentia si
interesul.

;'

'irr

Etica apartine lumii ideilor, marilor orientari, incercand sa aduca o justificare

teoretica principiilor de actiune in profesie.
Problemele de etica si comunicare sunt complexe si numeroase si desi par
elemente teoretice, ele pot fi aplicate cu usurinta in practica, daca sunt facute din
daruire si intelegere fata de persoana pacientului.
Asistenta nu trebuie sa aiba prejudecati despre pacient deoarece va ingreuna relatia sa cu
pacientul, lipsindu-l de ajutor.
Examenul fizic trebuie sa fie cat mai putin invaziv; ii explicam bolnavului in
ce consta si necesitatea efectuariilui cufoarte mult tact,la un nivel la care sa ne facem
intelesi. Asistenta il va ajuta sa invete sa-si acorde din nou ingrijirile zilnice, cu sau fara
supraveghere.

Dar pentru un tratament cat mai eficace, pentru o recuperare cat mai rapida, asistenta
medicala va incerca sa implice si familia in procesul terapeutic pentru a crea un suport

realpentru bolnav.
Responsabilitatea primordiala a asistentei medicale consta in a acorda ingriiiri
persoanelor care au nevoie de acestea. In exercitarea profesiei sale asistenta medicala
creaza o ambianta in cadrul careia valorile, obiceiurile, religia, credinta individului sunt
respectate.

Asistenta medicala este reglata prin secretul profesional si analizeaza intotdeauna

indeaproape informatiile detinute despre bolnavi, in ce masura si cui sa le comunice in
mod constient, de buna credinta.
Asistenta medicala isi asuma o responsabilitate personala in acordarea ingrijirilor,
precum si pentru a-si mentine nivelul profesional la zi, printr-un sistem de reinnoire a
cunostintelor si de educatie permanenta.
Ea asigura, in orice situatie, mentinerea unui standard de ingrijire la nivelul cel
mai ridicat posibil.
Accepta si delega responsabilitati, evalueaza cu spirit critic propria sa competenta
,sau a colegilor sai. In activitatea sa profesionala, asistenta medicala face intotdeauna
dovada unei conduite ce ii onoreaza profesia.
Asistenta medicala imparte cu concetatenii sai, responsabilitatea de a lua initiativa
si participa la activitati destinate sa raspunda exigentelor sociale si de sanatate ale
populatiei.
In cadrul relatiei cu colegii sai imparte responsabilitatea de a coopera cu toti cei cu care
Ltcreaza indeaproape, ia toate masurile pentru a ajuta individul.
Asistenta medicala contribuie in mod activ la dezvoltarea propriilor cunostiinte
privind profersia sa, iar prin intermediul organizatiei ei profesionale (in cazul nostru
OAMMR), participa la progresul in domeniul ingrijirilor medicale, crearea si pastrarea
conditiilor de munca echitabile pe plan economic si social.
Cunostintele teoretice de specialitate, impreuna cu tehnicile de varf folosite, constituie
doar o parte esentiala pentru tehnica tratamentului, insa maniera de efectuare a intregii
game de ingrijiri de catre echipa de ingrijire, constituie o parte foarte sensibila pentru
bolnav.
Aceasta are darul de a diminua mult din aversitatea de care se simte stapanit pacientul in
postura de internat. Toata echipa de ingrijire din care face parte si asistenta medicala
trebuie sa dea dovada de o maniera deosebita de solicitudine cu care sa inconjoare
bolnavul deoarece el in aceasta postura este departe si despartit de cei dragi, se simte

dezorientat si in plus nelinistit de starea sanatatii lui.

De aceea rolul asistentei este de a-l primi ca pe un prieten, ca pe un parinte, cu
multa intelegere, cu multa compasiune, dand dovada de o mare capacitate empatica,
uneori punandu-se ea insasi in locul lui inchipuindu-si care ar fi reactiile ei daca ar fi
internata urgent, examinata, investigata, lasata singura intr-o camera cu unul sau mai
multe paturi, cu fete necunoscute in jurul ei.
In primul rand trebuie sa dea dovada de un inalt umanism, sa se poarte cordial, sa fie
accesibila, sa nu fie distanta, rece, pentru ca bolnavul sa se bucure de caldura afectiva,
bunavointa si blandete, pentru ca atunci moralul lui se va ridica si va influenta pozitiv
comunicarea.
Asistenta trebuie sa cunoasca bine pe fiecare din bolnavii care ii sunt incredintati
spre ingrijire, la fel ca si pe cei din familia sa.
Relatia pacient-asistenta-familie este mai eficienta cu cat este mai lunga si
continua. Aceasta continuitate permite pacientului sa se simta in siguranta.
ln ceea ce priveste bolnavul ri aducem informatii despre boala, tratament, evolutie,
analize semnificative, dar nu toate informatiile.
Ne asiguram ca pacientul intelege informatia pe care i-o dam, informatie ce
trebuie sa fie dublata, dupa ce s-a terminat, de un consimtamant voluntarIn situatia de azi,lipsurile financiare, somajul, stresul, pierderea locului de munca, etc.
fac catot mai multi oameni sa nu se mai poata adapta si rezista schimbarilor de situatie si
conditiilor de viata, toate acestea ducand la dezechilibre majore. Asistenta medicala ia
parte la punerea in practica a planului terapeutic conceput de medic, dar in acelasi timp
va cauta ca planurile specifice propriei activitati sa fie in deplin acord cu acestea, asa
incat sa satisfaca pe deplin nevoile pacientului
In atentia cadrului medical nu boala in sine ar ocupa locul principal, ci omul bolnav si
consecintele care se reflecta asupra starii lui in totalitate, pentru ca formarea unei imagini
Tulburarile in
despre pacient va fi hotaratoare in conceperea planului de ingrijire.
functionare se traduc prin imposibilitatea de a se ingriji pe sine.

Prin profesia noastra suntem plasati uneori in situatia in care trebuie sa actionam
intr-un mod in care nu mai exista o granita precisa intre bine si rau, atat ca persoana ,cat
si ca profesionist. In aceste caztri pastram secretul si-l impartasim numai daca este
necesar.

Putem incheia, deci, amintind ca unei asistente medicale nu trebuie sa-i lipseasca acel
atribut pe care medicina antichitatii i1 asimileaza celui mai eficient tratament: zambetul.
"Un zambet nu costa nimic, dar ofera mult. El ia numai o clipa, dar amintirea lui
dainuie uneori pentru totdeauna.
Un zambet aduce fericirea in casa, bunavointa in munca, este semnulprieteniei.
Un zambet nu poate fi imprumutat, cumparat sau cersit, pentru ca el nu are
valoare pentru nimenipana cand nu este daruit".
Unii oameni sunt prea obositi ca sa va daruiasca un zambet. Daruiti-le voi unul
pentru ca nimeni nu are mai mare nevoie de un zambet, decat acela care nu-l mai poate
darui

Comunicarea tactila

Posibila numai in cadrul comunicarii interpersonale, aceasta forma de a transmite un

mesaj, semnal este comuna si lumii animale. Ea se pastreazarnca si in societatile cele mai
evoluate si are un caracter preponderent instinctual, desi de la un anumit nivel intervine
constiinta. Cercetatorii au stabilit cinci clase de atingeri, dintre care numai patru privesc
convorbirea:

Atingeri care transmit emotii pozitive, mangaierea, atingerea ca semnificatie consolatoare,

atingerea de incurajare (strangerea tacuta de mana, batai pe umar), atingerea linistitoare,
comunica afectiunea, participarea, aprecierea si au un efect pozitiv asupra starii de spirit a
1.

receptorului.
2. Atingeri ludice si acestea pot fi autonome sau in legatura cu comunicarea verbala
(simularea unei mangaieri sau loviri, intr-un anumit context ludic), asemenea atingeri au un
caracter abuziv si presupun un referential comun precum si o relatie de apropiere.
3. Atingeri ,,de control", in aceasta categorie sunt incluse acele semnale tactile care au rolul de
a orienta comportamentul sau atitudinea, o asemenea atingere poate atentiona cu discretie sau
poate sugera un indemn.
4. Atingerea,,ritutala", din aceasta categorie fac parte atat atingeri cu semnificatie magica, in
spatiul religios, cat si atingeri specifice spatiului profund, care si-au pierdut vechile sugestii,
transmiterea harului prin atingeri de la preot la preot sau de la preot la credincios, atingerea cu
un obiect sacru, atingerea cu rol taumaturgic,pastreaza caracterul ritual; strangerea mainii in
semn de salut, lovirea palmei drepte a doua persone in semn de urare de succes sau de
felicitare sunt atingeri care transmit implicarea desi uneori se golesc de sens si devin pur
formale; in aceasta categorie sunt incluse si atingerile cu semnificatie sexuala.

Comunicarea gestuala-kinezica
La fel ca si comunicarea tactila, comunicarea prin gesturi poate sa se substituie, pe
unele secvente, de multe ori reprezinta o completare, accentuare, contrazicere sau reglare a
acesteia. Aducand un spor de expresivitate, gestul este folosit cu precadere in comunicarea
artistica. In raport cu destinatarul mesajului, gestul poate fi prezentat in comunicarea
interpersonala, de grup si de masa.
Gesturile cu valoare comunicationala pot

fi

grupate in mai multe categorii:

Emblemele
Acestea sunt miscari care se substituie comunicarii verbale si formeaza un limbaj
constituit dintr-un numar mare de gesturi, care semnifica sunete ori cuvinte si compenseaza

imposibilitatea de exprimare verbala in anumite situatii, exemplele curente se refera la

codurile surdo-mutilor, la o populatie australiana (Aranda) si, in domeniul artistic, la
practicantii pantomimei.

Ilustratorii
Sunt gesturi de insotire si montare a comunicarii verbale uneori spontane, universale si
au fost inventariate in cadrul mai multor categorii: ,,bastoanele", pictografele, kinetografele,

ideografele, miscarile spatiale, miscarile ritmice, ilustratorii emblematici.

Gesturile de reglaj
Miscarile capului, ale fetei, mai rar ale mainilor; pentru a sugera solicitarea de a se
vorbi mai tare, mai incet, mairat, mai repede, mai putin.
Miscarile afective
Sunt expresii ale starii de spirit, sunt folosite pentru a comunica train, reactii.

Adaptorii
Gesturi de toaleta, de corectare a tinutei, de control al comportamentului in societate.

Comunicarea prin intermediul obiectelor

Este o forma de transmitere a unui mesaj non-verbal, care foloseste, in afara de
resursele corporale, recursul la obiecte. Asocierea gest-obiect poate interveni in comunicare in

unele situatii. Gesturile care folosesc batiste, esarfe, palarii pentru semn de salut sau
despartire ori pentru semnalizarea unei prezente.

Comunicarea prin situare

O persoana care nu doreste sa fie abordata se plaseaza intr-o zona retrasa, extrema sau
marginala aratand ca nu este disponibila, o persoana interesata sa fie remarcata se plaseaza si
se misca

in centrul actiunii comunicandu-si disponibilitatea.

Comunicarea scrisa
Scrisul aimbracat la inceput forma pictografica. Cu timpul s-a perfectionat si
transformat ulterior in scrieri cu litere de alfabet. Scrisul si comunicarea formeaza unul si
acelasi proces istoric-dialectic, determinat de schimbarea si dezvoltarea conditiilor vietii
materiale si sociale. Limbajul scris constituie una dintre cele mai importante si mai
revolutionare cuceriri dobandite de oameni, in procesul muncii si in conditiile convietuirii in
societate. El joaca un rol deosebit in pastrarea si raspandirea stiintei si a culturii, in precizarea
si realizarea diferitelor raporturi sociale. Comunicarea nu a ramas la stadiul unei simple
comunicari de stiri sau vesti intre oameni. S-a dezvoltat continuu pe masura dezvoltarii

relatiilor dintre oameni si pe masura dezvoltarii societatilor, lumii si a vietii de zi cuzi.

Prin comunicare scrisa se intelege: scrisoare, continutul unei scrisori, schimb de
scrisori intre doua sau mai multe persoane, raport sau legatura intre fapte, lucrari, fenomene si
situatii. Prin comunicare scrisa se mai intelege totalitatea comunicarilor scrise care intervin in
activitatea unei persoanejuridice cu privire la relatiile si interesele ei.
Comunicareafaattain scris de catre o persoana frzica sau juridica reprezinta un act de
corespondenta. Actele de corespondenta au caracterul si poarta denumirea de scrisori. In
cazurile concrete, insa, actele de corespondenta au denumiri diferite: oferta, adresa,
intampinare, cerere, telegrama, reclamatie, proces-verbal, afi s comercial.

Comunicarea scrisa este folosita atunci cand nu este posibila comunicarea orala, cand
nu exista alt mijloc de comunicare, cand comunicarea scrisa este mai avantajoasa in
comparatie cu celelalte mijloace de comunicare si, indeosebi, intotdeauna este necesara
existenta unei forme scrise.

Obiectul comunicarii il formeaza: pastrarea relatiilor existente si convenabile dintre

oameni, dintre organizatirle lor, dintre ei si acestea, initierea, stabilirea si desfasurarea unor
relatii noi, modificarea si stingerea relatiilor vechi, schimbul de stiri, ganduri, informatii,
pareri si idei care prezinta interes pentru relatiile \or,precizarea anumitor situatii si pozitii
privind interesele reciproce, clarificarea si aplanarea eventualelor neintelegeri care se pot ivi
in cadrul relatiilor si intereselor comune, rezolvarea diferitelor probleme pe care le ridica
desfasurarea practica a raporturilor sociale care ai leaga.
Pentru persoanele frzice, comunicarea scrisa constituie o activitate ocazionala. Pentru
organele de stat, institutii, intreprinderi si celelalte organizatii, comunicarea constituie o
activitate continua, o metoda de lucru, o modalitate de rezolvare a multor probleme.
Corespondenta a facut posibila noi relatii in viata politica, activitatea comerciala, in
lumea culturala si in existenta cotidiana. Ea respecta un anumit protocol si presupune, atat
pentru emitator cat si pentru receptor, cunoasterea si respectarea unor reguli. Ea mai
presupune confidentialitate, fiind protej ata de altfel de prevederile legale. Violarea
corespondentei este un act abuziv si ilegal.
Rolul comunicarii scrise in activitatea societatilor comerciale reuneste atat definirea
corespondentei cat si importanta ei. Corespondenta este comunicarea scrisa intre doua
persoane, institutii, scrisori primite, trimise de o institutie, organism, persoana. Importanta ei
decurge din rolul pe care il joaca in activitatea societatilor comerciale.
Caile neoficiale de informatie
Aceste cai se bazeazape relatiile personale si sunt, in general, verbale. Informatiile
schimbate sunt contextuale si sebazeaza mai mult pe opinii decat pe fapte, pe zvonuri.
Valoarea ei pentru functionarea ef,rcienta a organizatiei este usor subestimata, poate fi
raspandita extrem de rapid. Deformareaface ca aceste mesaje sa nu inspire incredere, dar
multi le iau asa cum sunt.
Informatia operationala cuprinde :

informatii contabile, note privind sedintele, aspecte privind clienlii;

informatii privind serviciile si produsele pe care organizatra le asigura;
structurile organizatorice, regulamente interne;
contabilitatea si datele administrative ale organizatiei.

Informatia contextuala

este schimbata pe caile oficiale si neoficiale, nu are in general

valoare in afara organizatiei si cuprinde:

informatiilestrategice;
informatiile privind dezvoltarea si operatiunile interne;
informatiile privindpersonalul;
noutati pertinente pentru organizatie si angajati;
informatii comparative privind organizatia si departamentele sale.

Drumurile pe care le parcurg informatiile prin organizatie pot fi reprezentate ca retele

cu forme caracteristice. Daca aceste drumuri devin mai lungi, posibilitatea deformarii si
manipularii deliberate ale informatiei cresc. Pot apare distorsiuni si datorita barierelor de
comunicatie. Principala bariera este neindemanarea persoanelor implicate. Ca motive se
mentioneaza:

neacordarea sau neprimirea ,,feedback"-ului necesar;

neacordarea importantei cuvenite mesajului;

netransmiterea informatiei;

manipularea informatiei in scop personal.

Dinamica unui grup de colaboratori este foarte diferita de cea a unui grup de prieteni
sau a familiei, din cauza naturii artificiale a relatiilor.
Grupul poate fi format din cel putin trei, patru persoane care sa-si asume rolurile de:

- conducator - clarifica obiectivele, ghideaza, coordoneaza, comunica;

- moderator - numarul ,,doi", care conduce activitati impuse, face ca grupul sa actioneze
impreuna;
- strateg - persoana cu idei care catta solutii inovatoare, dispretuitor fata de detalii;
- evaluator - analizeaza, monitorizeaza, interpreteaza si evalteaza;
- organizator - transforma ideile si obiectivele in activitati;
- cercetator - mentine starea morala de entuziasm si stabileste contactele de retea; este cel care
cerceteaza posibilitatile de a procura resursele necesare echipei, care ,,fixeazdtot";
- membru - sensibil la nevoile individuale, calmeaza conflictele si dificultatile;
- frnalizatorul - lucreazalatermenele finale si are in minte obiectivul final; solicita
prezentarea progreselor privind rcalizarea obiectivelor.

Raportul scris
Un ,,raport" poate include un mesaj verbal sau cateva fraze relevante. Rapoartele de
afaceri, in forma scrisa raspund atat unor cerinte speciale, dat atrag si atentia asupra unei
anumite situatii. Factorii care influenteaza felul in care un raport isi atinge scopurile propuse
sunt:

Autorul - este catalizatorul, factorul cel mai important; tine cont de timpul disponibil
astfel incat reputatia sa nu-i fie compromisa si de metoda de elaborare (dictat, scris de
mafl4 tehnoredactat direct) ;
Continutul - partea care solicita cea mai mare implicare, pentru a informa cititorii intrun mod concis, astfel incat cunostintele acestora sa fie autentic imbogatite. De obicei
se prezinta informatiile faptice sau descriptive (logice, obiective, impartiale),
dezvoltarea ideilor desprinse si concluziile (logice, obiective, impartiale), bine
sus!inute;

Structura - stabilirea continutului care sa determine un efect cat mai bun al raportului,
pornind de la o structura simpla care ulterior poate fi dezvoltata efficient;
Stilul - este esentiala folosirea unui stil adecvat fiecarei situatii, in care limbajul sa fie
obiectiv si echilibrat,prezentare atractiva, cu rubrici, spatii pentru separare, pasaje

mari de text, grafice, propozitii precise, fonturi diferite.

Cititorii - atitudinea lor fata de autor si subiectul raportului pot influenta modul

receptarii. Stiind cine sunt acestia (varsta, cultura, educatia, pozitra ierarhica) putem sa
folosim un stil, vocabular si limbaj potrivit, sa utilizam un continut tehnic si o
terminologie care au sens pentru ei, sa folosim elemente convingatoare, anticipand si
evitand potentialele bariere de comunicare.
Etapele esentiale la planificarea raportului sunt:
- intelegerea a ceea ce incercati sarealizati (scopul, cine este cititorul, ce trebuie sa
cunoasca el, daca puteti obtine toate informatiile necesare, daca aveti nevoie sa

formulati o opinie sau sa faceti o recomandare);

Termenii de referinta disponibili sau alcatuiti de catre autor - ei stabilesc asteptarile
cititorului intr-un mod clar si permit autorului sa fie clar si include: o descriere scurta
aceea ce se cere, aria generala a subiectului ce trebuie tratat, orice arii specifice sau
obiective ce nu trebuie tratate, orice presupuneri care stau Iabaza raportului, data
predarii, orice resurse care pot fi disponibilizate de terte parli, restrictii specifice de
investigare sau autorizatii cerute;
identificareaproblemelor;
informatiile trebuie adunate si structurate, tinand seama de eficienta si costuri, detalii
relevante privind subiectul raportului; in majoritatea cazurrlor, o aproximare buna
valoreaza la fel de mult pentru cititor ca si o cifra exacta, dar poate fi obtinuta mult
mai usor;
identificarea punctelor cheie, dupa clarificareafazet de pregatire;
formularea concluziilor/recomandarilor; prezentarea si evaluarea informatiilor inainte
de a trage vreo concluzie este utila.

schitarea unei structuri potrivite - la inceput simpla, apoi se dezvolta.

Raportul oficial cuprinde:

- titlul (titlul propriu-zis, cine l-a intocmit, cui ii

este adresat, data, statutul -

confidential, urgent etc.);

rezumatul (pagina separata, inainte de cuprins; unul sau mai multe paragrafe
prezentand concluziile si recomandarile, cu foarte putin din continutul care nu a fost
plasat in context - permite cititorului sa ia decizia daca sa citeasca mai departe sau nu),
cuprinsul, introducerea(prezinta datele generale, scopul si finalitatea - uneori numitf,
,,termeni de referinta");
cuprinsul (un numar de paragrafe cu titlu care reflecta dezvoltarea logica a
argumentului);
concluzii (concis si la obiect, adesea prezentarc pe o singura pagina);
recomandari (numai daca este relevanta);
anexe (cale de a introduce informatii suplimentare cuprinzatoare care sustin continutul
si constituie un ajutor de scheme tehnice, diagrame, date brute, calcule justificatoare,

proiectii de inalta tehnicitate, fara sa compromita usurinta de citire a raportului.

Raportul neoficial - de exemplu raportul informativ intern al unui departament, fara
abordare rigida.
Cuprinde:
- introducere (expunere sau prezentarea situatiei);
- analiza (cuprinsul raporlului si subparagrafe - daca e necesar);

concluzie (recomandari, solutii - stil direct).

Rezultatul - actiunile rezultate din raport arata daca au fost atinse sau nu scopurile
propuse.

Scrierea rapoartelor
Recomandari:

lasati elementele de finisare (pagina de titlu, cuprinsul) pentru sfarsitul lucrarii;

lucrati asupra titlurilor principale incepand cu introducerea, folosind schita structurii

titlurilor;

lucrati asupra concluziilor si recomandarilor, fara sa scrieti inca rezumatul;

cititi orice ati scris, notand schimbarile care trebuie sa fie facute, corectand greselile si
imbunatatind linia logica;
- lasati raportul pentru o perioada si faceti altceva;
- recititi raportul ca si cum l-ati vedea pentru prima oara; observati daca el este logic si
daca expunerea este atragatoare; modif,rcatt daca este necesar;
- daca se poate dati raportul unor colaboratori sa-l citeasca si sa faca observatii,
modificati daca este necesar;
- scrieti rezumatul, cititi si revedeti tot materialul;
- intocmiti anexele, cuprinsul si pagina de titlu.
Lista de verificare pentru o scriere mai eficace a raportului:
- nu amestecati numerele scrise sub forma de cifre cu cele scrise sub forma de cuvinte;
- un grafic corespunzator este superior celui mai bun text;
- evitati parantezele din mijlocul propozitiei, daca ele nu sunt esentiale;
- folositi limbajul obisnuit, in locul celui ,,pompos-oficial" sau a jargonului;

folositi cuvintele scurte in locul celor lungi;

folositi propozitii simple, fara subordonate complexe, unde este posibil;
folositi amplasarea in pagina, pentru a accentua structura raportului;
evitati titlurile care nu sunt relevante pentru cititor;
evitati titlurile care sunt prea lungi;
evitati titlurile care sunt vagi;
evitati repetarea textului;
nu abuzati de punctuatie excesiva;
folositi consecventnumerotarea subcapitolelor.
Rezumatul si notitele

In diferite situatii, pentru uz personal, obisnuim sa intocmim rezumate. Pregatirea pentru

participarea la o sedinta include schitarea notitelor principale si rezumarea punctelor la care vom
dori sa contribuim.
Rezumatele reduc semnificativ lungimea unei comunicari originale, contin doar informatii
relevante selectate si aranjate pentru a corespunde scopului, oferind o vedere de ansamblu, permit
formarea unei pareri despre original, constituie un suport pentru memorie - legat de continuful
originalului. Nu sunt o versiune comprimata a unui document original scris.
Rezumatul unui document, destinat altora, permite cititorilor sa raspunda la intrebari ca:

acopera un domeniu de interes pentru mine?

care este subiectul documentului?

stiu deja acest lucru?

este un raport de expertiza sau o activitate noua?

contine tehnici noi sau idei originale?

este concluzia contrara intelegerii mele actuale?
este nevoie sa citesc acest lucru?

Un rezumat eficient permite cititorului sa desprinda punctele- cheie din material, sa ajute
intelegerea, sa consolideze studiul. In general, rezumatul poate fi sau descriptiv (actionea:za ca o
reamintire, nu da indicii specifice), sau informativ (fapte intr-o forma condensata), rareori
amandoua.

Structura rezumatelor.
Rezumatul unui raport de inregistrare asigura o scurta introducere, face cateva afirmatii
despre proceduri si rezultate, stabileste concluziile principale.

Notitele se refera atatlanotele scurte luate in timpul sedintelor, cat si la notele mai oficiale
intocmite dupa sedinte (sau interviuri cu clientii, vizite, discutii telefonice), ca o inregistrare a lor.
Sunt utile pentru a nu uita informatiile importante, a va putea reaminti datele de care aveti nevoie,
pentru a va putea referi la anumite momente fara sa divagati. Luarea notitelor inatrqeaza
dezvoltarea deprinderilor critice de ascultare activa, poate transmite profesionalismul, inclusiv
eventualului partener de discutie, da posibilitatea de a face aprecieri valoroase la ceea ce este cu
adevarat important.

Prezentarile publice
Prezentarile se fac sub diverse forme si au multe scopuri, dar indiferent de motiv si
situatie (informarea membrilor echipei, demonstrarea si prezentarea unor materiale etc.),
principiile debaza pentru a le face eficiente sunt aceleasi. E necesara pregatirea si sustinerea
unui subiect ales, intr-o forma logica si condensata, astfel incat sa rezulte eficienta asteptata.
Pentru a prectza ceea ce dorim sa realizam , in faza de pregatire e bine sa stim:
- Care este rezultatul dorit sau efectul asupra audientei? Fara o idee clara nu putem
reuqi.

Ce informatie trebuie sa comunic pentru a obtine rezultatul dorit? La inceput e nevoie

de o vedere de ansamblu, detaliile aparand maitarziul, retinem importanta calitatii si a

cantitatii, stiind ca prea mult este la fel de rau cu prea putin.

- Cum poate fi aceasta informatie mai pe intelesul audientei? Aceasta este analiza
structurii si logicii materialului, construit pebaza mijloacelor si tehnicilor de
prezentare folosite.
Putem opta pentru o prezentare convingatoare, explicativa, instructiva, informare orala sau
o combinatie a acestora.

Pregatirea

O pregatire buna implica atentie la detaliu si aplicarea unei metode corecte, ce poate

fi

defalcata in etapele:
- Stabilireaobiectivelor
Trebuie sa se reflecte in efectele scontate asupra audientei, sa fie realiste si realizabile.
Concentrarea asupra scopului, cunostintelor asistentei, capacitatii asistentei de a actiona, a
ceea ce se poate realiza in mod rezonabil, este esentiala.

Anahzarea asistentei

Concentrarea pe nevoile ei necesita informatii despre ce doreste asistenta sa obtina de la

prezentare, care este nivelul de pregatire, cat este de familiarizata cu subiectul si terminologia,
ce idei preconcepute are, cum ar

primi informatia mai usor, ce prezentari tehnice trebuie

evitate.

Pregatirea planului preliminar al prezentarii

Titlul

de prezentare - un

titlu simplu, obiectivele, caracterrsticile asistentei, ideile

importante - nu mai mult de cinci, dovezile principale in sprijinul fiecarei idei importante,
logistica.
- Selectarea si structurarea materialului in vederea prezentarii
Materialul retinut va fi apreciat pe o scala de referinta esential/important/folositor.

Exersarea in avans

Ajuta la evitarea unor situatii ca: vorbele rostite sa nu sune la fel cu cele scrise pe hartie,
logica celor spuse s[ devina mai putin clara, gesturile pe care le faceti in timpul prezentarii sa
nu fie sincronizate cu discursul, sa va dati seama ca in anumite domenii cunostintele dvs. nu
sunt la fel de solide cum ati crezut, sa nu mai f,rti sigur de sunetul propriei voci, incadrarea in
timp sa fie complet gresita. Modul cel mai simplu este sa faceli prezentarea in fata oglinzii;
este utila inregistrarea audio sau video si evaluarea critica a ceea ce arezultat.
Prezentarea discursului
Introducerea - aveti ocazia sa castigati auditorii de partea dvs. daca spuneti ce aveti de
gand sa le spuneti, de ce au nevoie sa stie, de ce dvs. sunteti cel care le spuneti. Puteti utlliza
urmatoarele tehnici:
- anuntarea directa a subiectului si de ce este acesta important;
- o deschidere indirecta, legand interesul specihc al asistentei pentru subiect, cu

ilustrarea relevantei sale;

un exemplu viu, relativ la experienta lor si legat de subiect;
un citat important, care sa aiba inteles si sa asigure patrunderea subiectului;
statistici importante, care sa demonstreze importanta subiectului;
o anecdota sau mai degraba o povestire scurta si relevanta, care sa exemplifice

subiectul.
Esenta subiectului - lungimea acestuia trebuie limitata la cea necesara realizarn
obiectivelor si nu mai mult. Instrumentele pe care le puteti folosi sunt: repetarea si sintetizarea
punctelor - cheie si a ideilor, exemple care ilustre aza si accentueaza mesajul, comparatii si
analogii care ajuta intelegerea, statistici care dovedesc punctul dvs. de vedere, afirmatii ale
unor experti care confirma opiniile dvs., mijloace vizuale care clarifica si accentueaza.
Concluzii - atentia asistentei creste la sfarsitul discursului. Asistenta nu va fi ofensata de
repetitia punctelor cheie, daca este facuta pe scurt si logic. Exemple ,,Acum sa revedem ceea
ce am

ptezentat",,,In concluzie", ,,Pefitru

recapitula".

Modalitati de ajutor in timpul discursului

f,'olosirea mijloacelor vizuale
S-a estimat ca oamenii retin30o/o din ceea ce

li

se spune si20Yo din ceea ce vad.

Memorarea creste la 50Yo pentru mesajul auzit si vdztt in acelasi timp. Mijloacele vizuale
trebuie: sa se integreze cu prezentarca, sa arate profesional, sa f,te in cadrul competentei dvs.
tehnice.

Sugestii pentru folosirea mijloacelor vizuale: priviti asistenta si nu ecranul, dezvaluiti

informatiile gradat, asigurati-va catoata lumea poate vedea ecranul, asigurati-va ca scrisul
este suficient de mare pentru a fi citit, probati aparatura inainte de prezentare, asigurati-va ca
materialele sunt in ordinea corecta. Cand folositi tabla sau caietul de prezentare verificati ca
markerele sa nu fie uscate si puneti capacele cand nu le folositi, nu stati cu spatele la asistenta
cand ati terminat de scris, pe caietul de prezentare scrieti usor cu creionul astfel incat sa
ingrosati doar in momentul prezentarri.
Tehnici de sustinere
Instalarea - puteti veni inainte de inceperea prezentarii pentru ca sa va familiarizati cu
incaperea si dispunerea locurilor celor prezenti, sa fiti sigur ca stiti de unde se aprinde lumina
si ca tot echipamentul pe care intentionati sa-l folositi functioneazanormal, sa aranjati mesele
si scaunele in pozitia dorita, s[ puneti un pahar cu apa la locul de unde veti vorbi.
Resurse interne - temperamentul, experienta, energia si stilul.
Incercati sa va aratati in ipostaza cea mai avantajoasa. Daca v-ati pregatit temeinic trebuie
sa credeti in ceea ce spuneti, astfel incat sa adaugati incredere si forta cuvantului dvs.;
asistenta va aprecra acest lucru.

Invingerea emotiilor - folosirea unei inregistrari audio sau video pentru repetitie duce la
cresterea increderii. Va puteti tine emotiile sub control folosind energia lor in avantajul dvs.
astfel: respirati adanc inainte de inceperea discursului (pentru calmare si incetinirea batailor
inimii), relaxati-va, concentrati-va asupra discursului si a obiectivelor, fiti increzator,
canalizati-va energia spre un sentiment de putere si prezenta de spirit, vorbiti (incepeti cu ceva
cu care nu puteli gresi, apoi experienta isi va spune cuvantul).
Infatisarea - profesionala si ingrijita.
Tonul adecvat - folosirea alternantelor de tonalitate si volum mentin discursul interesant,
Vorbiti clar si distinct. Incetiniti ritmul cand aveti ceva de accentuat. Este acceptabil sa faceti
o pauza de cateva secunde pentru a mai consulta notitele sau sa incepeti o idee noua.
Contactul vizual - vorbitorul trebuie sa se adreseze asistentei si sa se uite la aceasta in
timpul vorbirii, evitand focalizarea unei anumite persoane. Evitarea contactului vizual este
perceputa ca semn al unei posibile lipse de siguranta sau onestitate.
Limbajul corpului - folositi limbajul corpului pentru a va consolida mesajul. Controlati
orice ticuri nervoase (leganatul in timpul discursului, jocul cu monedele din buzunar, agitarea
notitelor, scarpinatul etc.), eventual prin repetitii in fata oglinzii. Limbajul corpului trebuie sa
fie calm si deliberat, creand impresia de incredere relaxata. Un accesoriu folositor este un
pupitru care da un sentiment de siguranta, asigura locul pentru notite si poate fi folosit pentru
sprijin. Daca nu aveti un pupitru, alegeti ceva care sa fie confortabil si natural: puneti o mana
in buzunar, tineti notitele in cealalt"amana, sau tineti mainile in fata sau la spate. Cel mai bun
lucru este sa zambiti, pentru aparea mai relaxat, mai vesel.

Folosirea notitelor - folosirea notitelor, chiar ocazionala, necesita schimbarea lor pe

masura ce discursul avartseaza, astfel incat sa stiti mereu la ce punct al expunerii va aflati.
Daca folositi un mijloc vizual lasati deliberat notitele jos, intr-un loc pregatit, si luati-le din
nou dupa ce ati terminat.
Folosirea mijloacelor vizuale
Trebuie sa lasati o pa\za suficient de lunga pentru ca asistenta sa aiba timp sa citeasca si
sa aprofundeze informatia afisata, iar cand ati terminat opriti afisarea pentru ca asistenta sa nu
fie tentata sa acorde atentie acesteia.

Implicarea auditoriului
Este folositoare daca simtiti ca ,,ati pierdut" atentia asistentei sau aveti nevoie de o pauza
pentru a va aduna gandurile. Veti fi surprins de influenta acestui instrument simplu.
Manevrarea intrebarilor
Folosirea intrebarilor nu trebuie sa fie un procedeu dificil, daca sunteti bine pregatit. Este
normal sa comunicati asistentei sa astepte pana la sfarsitul discursului, cand va avea ocazia sa
puna intrebari si sa primeasca raspunsuri. In unele cazlti sesiunea de intrebari poate avea loc
inainte de rezumatul final pentru a putea determina domeniile care trebuie accentuate. E bine sa
abordati intrebarile ca o ocazie de implicare a asistentei si de demonstrare a competentei in
privinta subiectului, sa nu va fie teama sa admiteti ca nu cunoasteti eventual raspunsul la o
anumita intrebare, sa raspundeti separat la o intrebare individuala daca aceasta nu este relevanta
pentru restul asistentei (fara sa evitati raspunsul daca si alti membri ai asistentei sunt interesati), sa
nu va fie teama sa-i cereti persoanei care apus intrebarea sa o reformuleze mai clar (cu tact), sa nu

refiyatrraspunsul la o intrebare considerand ca ati mai raspuns la ea (reformulati raspunsul pe

scurt si asigurati-va ca s-a inteles problema), nu va fie teana sa puneti intrebari deschise intregii
asistente, nu incercati sa tineti minte toate partile unei intrebari multiple in timp ce incercati sa
formulati raspunsul (dupa ce tratati prima parte cereti persoanei care a pus intrebarea sa formuleze
restul intrebarii).

Lista de verificare personala

Poate fi formulata pornind de la urmitoarele idei: ,,Trebuie sa reusesti! Respira! Verifica-ti
echipamentul! Verifica-ti parul, cravata, buzunarele! Claritate, nu dezordinel Realizeaza contactul
cu audienta! Pasiune si angajament! Va fi bine! Uita-te la asistenta! Zambeste mai mult! Pauze!
Respira!".

10