Sunteți pe pagina 1din 2

1. Explic de ce sclavii si peregrinii nu puteau ncheia acte de drept civil.

Aptitudinea persoanelor de a participa la viata juridica se numeste personalitate sau


capacitate juridica si este desemnata in terminologia romana prin termenul caput. Pentru ca
personalitatea sa fie completa,trebuiau indeplinite 3 conditii: status libertatis(calitatea de om
liber),status civitatis (calitatea de cetatean roman), status familiae(calitatea de sef al unei
familii civile romane).
Sclavii devin o mana de lucru ieftina, productia era bazata numai pe munca servila, iar viata
lor nu se deosebea de aceea a animalelor de munca. Ei erau considerati simple lucruri (res)
sau chiar unelte vorbitoare (instrumenta vocalia) si in consecinta nu puteau fi subiecte de
drept. Sclavul nefiind subiect de drept (era un simplu lucru) nu avea dreptul si nici nu putea sa
apara inaintea justitiei. Acest drept il avea numai stapanul sau in masura in care considera ca
este necesar. Intentarea actiunii in justitie urma aceasi procedura prevazuta in cazul vatamarii
unui animal sau pentru pagubele suferite cu privire la un oricare alt lucru din patrimoniul
stapanului de sclav.
Peregrinii obinuii erau locuitorii cetilor care ncheiaser un tratat de alian cu
Roma. Aceti locuitori puteau ncheia acte juridice ntre ei potrivit dreptului local (cutumei
locale), iar cu cetenii romani puteau ncheia acte juridice potrivit dreptului ginilor.
Peregrinii dediticii erau locuitorii acelor ceti care s-au opus prin lupt preteniilor de
dominaie ale Romei. Cetile acestora au fost distruse, astfel nct peregrinii dediticii erau
oameni liberi care nu aparineau vreunei ceti. Ei nu puteau dobndi cetenia roman,
nefiindu-le permis nici s vin la Roma, pentru c ar fi czut n sclavie, astfel ca acestia nu
beneficiau de dreptul de a incheia acte de drept civil.
2. Redacteaz un text de 3-5 rnduri prin care s explici care sunt categoriile de persoane care
nu pot ncheia contracte stipulatio.
Stipulatia era cel mai important contract verbal accesibil doar romanilor, latinilor si
peregrinilor, contract abstract ce se realiza in prezenta partilor si consta dintr-o intrebare orala
a creditorului urmata de raspunsul oral al debitorului care se armoniza cu intrebarea; acesta nu
putea fi incheiat de catre celelalte categorii de persoane( dezrobiti, oameni liberi etc)
3. Identific cum era mprit succesiunea n cazul mai multor agnai colaterali de acelai
grad.
Daca erau mai multi agnati colaterali de acelasi grad, succesiunea era impartita pe
capete (exemplu: trei frati). Astfel, daca defunctul avea trei frati, fiecare lua o treime din
mostenire, deoarece toti sunt rude de gradul II cu defunctul.
4. Explic n trei fraze modul cum dreptul pretorian a constituit un pas nainte pe calea
recunoaterii cognaiunii ca fundament al dreptului succesoral.
Rudenia cognatica Cognatio reprezinta sensul modern al termenului rudenie; sunt
rudele de sange, indiferent de inrudirea in linie masculina sau feminina.
De la inceput s-a tinut seama de aceasta rudenie pentru prohibitiile( impedimentele) la
casatorie.
Dreptul la succesiune intre cognati este recunoscut tarziu de pretor, iar Justinian
pune bazele sistemului succesoral, agnatio fiind desfiintata si inlocuita cu rudenia de sange.

5. Redacteaz un text de 15-20 de rnduri prin care s explici unui interlocutor imaginar care
sunt formele legatului.
Legatul este o dispozitie testamentara prin care testatorul desemneaza una sau mai
multe persoane care, la decesul sau, urmeaza sa dobandeasca cu titlu gratuit intregul sau
patrimoniu sau o fractiune din acesta ori anumite bunuri determinate
Astfel, exista legatul universal, care reprezinta acea dispozitie prin care testatorul lasa
dupa moartea sa catre una sau mai multe persoane universalitatea bunurilor sale.
Legatul cu titlu universal este acela prin care testatorul confera legatarului vocatie
succesorala numai asupra unei fractiuni din mostenirea pe care urmeaza sa o lase dupa
decesul sau.
Legatul cu titlu particular este acea dispozitie testamentara care confera legatarului
vocatie succesorala la unul sau mai multe bunuri determinate, privite izolat.
In functie de modalitati, legatele se clasifica in mai multe categorii,respectiv:
LEGATUL CU TERMEN. Daca testatorul a supus legatul unui termen, efectele se vor
produce, in principiu, dupa cum termenul este suspensiv sau extinctiv. Daca termenul este
suspensiv, drepturile legatarului se vor naste si se vor putea transmite ca si in cazul legatului
pur si simplu din momentul deschiderii mostenirii; numai executarea, exigibilitatea legatului
este amanata pana la implinirea termenului.
In cazul termenului extinctiv, legatul produce efecte de la deschiderea mostenirii intocmai ca
un legat pur si simplu, dar la implinirea termenului dreptul se stinge pentru viitor.
LEGATUL CU SARCINA. Sarcina, ca modalitate a legatului, este o obligatie impusa
de testator legatarului, care - dupa acceptarea legatului - este tinut sa o execute. Sarcina obliga
pe legatarul acceptant al liberalitatii, in caz de neexecutare, persoanele interesate (beneficiarul
sarcinii, executorul testamentar, creditorii beneficiarului) putand cere prin justitie executarea
silita eventual si/sau daune-interese.
LEGATUL SUB CONDITIE. In cazul in care conditia este suspensiva, legatarul nu
devine proprietar sau creditor la deschiderea mostenirii, ci numai in momentul realizarii
conditiei.Din acel moment insa, conditia produce efecte retroactive; legatarul devine
proprietar sau creditor de la data deschiderii mostenirii.
In cazul in care conditia este rezolutorie, drepturile legatarului se nasc din momentul
deschiderii mostenirii. La realizarea conditiei rezolutorii, legatul se desfiinteaza cu efect
retroactiv de la data deschiderii mostenirii. In cazul in care conditia rezolutorie nu se
realizeaza sau este sigur ca nu se va putea realiza, legatul se consolideaza definitiv, ca si cum
ar fi legat pur si simplu.