CURS NR.

STATISTICA
1. DEFINITIA STATISTICII
Este definita ca un ansamblu de date numerice care
caracterizeaza un fenomen sau mai poate fi definita ca un ansamblu de
metode specifice de investigare si analiza a fenomenelor caracterizate
printr-un ansamblu de date disponibile de naturi diferite.
Statistica a cunoscut patru etape principae de desfasurare:
1. Dateaza din antichitate si cuprinde urmatoarele evenimente:
- inventarierea din 2 in 2 ani a aurului si pamantului in Egiptul
antic
- sensul roman care se refera la recensamantul militar si fiscal al
populatiei
- inregistrarile asiro-babiloniene ale populatiei
2. Intre sec.al Vl-lea si a doua jumatate a sec. al Vll-lea concorda cu
aparitia in universitati a Scolii de statistica descriptiva,in sensul
descrierii geografice,economice si politice a unui stat.
3. Incepe la sfarsitul sec. al Vll-lea odata cu aparitia Scolii aritmeticii
politice;in aceasta perioada a inceput studierea unui numar mare de
cazuri individuale,ceeace a permis formularea unor concluzii mult mai
bine fundamentate stiintific.
4. Sfarsitul sec.al lX-lea- prima jumatate a sec. al XX-lea se
caracterizeaza prin utilizarea metodelor matematice speciale mai ales a
teoriei probabilitatilor pentru investigarea fenomenelor de masa.
1.1. CERCETAREA STATISTICA
Reprezinta ansamblul coerent al activitatilor de culegere,
prelucrare,sistematizare,stocare si regasire,de analiza si interpretare a
informatiilor culese si de diseminare a rezultatelor sub forma de
concluzii,predictii si date statistice referitoare la diferite procese
economico-sociale.

1.3. NOTIUNILE CU CARE OPEREAZA STATISTICA

1.Populatia statistica de referinta
-reprezinta totalitatea elementelor de aceeasi natura care constituie
campul de manifestare al fenomenelor sau proceselor care fac obiectul
cercetarii statistice.
ex.locuitorii unei tari ,totalitatea societatilor comerciale cu
un anumit profit.
2.Unitatile de observare
-pot fi referitoare la observarea evolutiei conjuncturale a activitatii
economico-financiare sau observarea evolutiei costului mediu salarial in
calitate de utilizator de forta de munca salariata,altfel spus unitatile de
observare se refera la evolutia in timp a temei de cercetare ce se
efectueaza asupra populatiei statistice.
3.Unitatile de raportare
-sunt furnizoarele de informatii
4.Variabile statistice
-sunt insusirile,trasaturile,caracteristicile prin intermediul carora se
cerceteaza un fenomen sau un proces.O variabila statistica definita pe o
anumita populatie poate lua o multime de valori.
Cercetarea statistica nu se incheie odata cu elaborarea si
publicarea unor tabele sau grafice,adevarata finalitate a cercetarii
statistice ,se refera la formularea unor concluzii pertinente in legatura
cu evolutia si starea la un moment dat al proceselor care fac obiectul
cercetarii,precum si a unor predictii referitoare la evolutiile acestora pe
termen scurt,mediu si lung.
In functie de obiectul cercetarii avem nevoie de anumite
informatii din diferite surse.Aceste surse pot fi clasificate in functie de
implicare a sistemului statistic national in crearea,intretinerea si
dezvoltarea surselor respective.
Astfel se disting urmatoarele tipuri de surse:
1. Datele statistice referitoare la situatia altor tari
- se utilizeaza in comparatiile statistice internationale si la
elaborarea unor studii cu caracter economic si social
- sursele de obtinere a acestor date sunt:publicatiile statistice
editate de tarile respective,cum ar fi :anuare,breviere,buletine sau
mai pot fi publicatiile aparute sub egida unor organisme statistice
internationale-Comisia ecomomica a ONU,Biroul international al
muncii,Oficiul de stat al Comunitatii europene-EUROSTAL.
2

2. Informatiile primare existente din surse administrative nationale

In functie de obiectul de cercetare avem diverse surse cum ar fi:
a). daca cercetarea se refera la miscarea naturala si la cea
migratorie a populatiei,sursele sunt informatiile primare obtinute
de la primarii si de la Ministerul de Interne
b). daca dorim analiza economico-financiara,gama surselor de
informatii se diversifica,si anume:
- avem informatii continute in bilanturi contabile
- declaratii pentru plata TVA
- declaratii vamale
- in autorizatiile de constructii
- in diferitele registre constituite pe domenii de activitate
3. Informatiile obtinute prin investigatii statistice special organizate,
sursele sunt:
- chestionare expediate prin posta sau inmanate de catre persoane
specializate
- intervievari prin intermediul operatorului de interviuri
- prin telefon
Aceste investigatii mai poarta denumirea si de anchete statistice.
a). Anchete statistice totale ex-houstive(epuizeaza un subiect in totalitate
- efectul unor asemenea anchete presupune culegerea de
informatii de la ansamblul elementelor care compun populatia
statistica studiata
In tara noastra avem urmatoarele tipuri de anchete ex-houstive:
1. Recensaminte ale populatiei uneori impreuna cu ale locuintelor
- la recensamantul din 2002 s-au solicitat pentru fiecare
persoana informatii referitoare la 27 de variabile.Astfel de
recensaminte se practica si in alte tari,rezultatul acestora
stand la baza cercetarii demografice.
2. Recensaminte ale animalelor domestice
3. Raporturi statistice obligatorii si cu periodicitate
- oferite de catre ansamblul agentilor economici,indeosebi
sub forma darilor de seama statistice vizan productia
valorica,cea fizica pe grupe de productie,forta de munca si
salarizarea acesteia,cost de productie
b). Anchete statistice partiale
- in tarile dezvoltate cu economie de piata,anchetele
statistice partiale sunt sursa principala de informatii ale
sistemului statistic international.Motivul este multitudinea
de firme si schimbarea rapida a agentilor economici.In
3

Franta dispar anual 47000 pana la 52000 firme mici si

mijlocii si se creaza 50000-70000 firme noi,intr-o asemenea
descentralizare si miscare de tip ex-houstiva este sortita
esecului.
Anchetele statistice partiale sunt de doua tipuri in functie de
posibilitatile de extrapolare a rezultatelor asupra intregii populatii:
1. Anchete prin sondaj - efectuate pe baza unor esantioane astfel
prelevate din populatia statistica de referinta incat sa permita
extinderea rezultatelor asupra intregii populatii statistice.
2. Investigatiile statistice de tipul monografiilor
Monografia este o metoda statistica prin care se studiaza aprofundat o
intreprindere,localitate,o zona geografica.Rezultatele obtinute nu pot fi
extinse la intreaga populatie statistica din care face parte entitatea
studiata.
3. Natura si cauzele erorilor in cercetarea statistica
Diferentele dintre valorile reale ale unei variabile si cele inregistrate cu
ocazia cercetarii statistice poarta denumirea de erori.Aceste erori se mai
numesc si erori de masurare.Erorile insa mai apar si ca o consecinta a
deformarii imaginii pe care o ofera rezultatele obtinute in legatura cu
evolutia si starea la un moment dat ale procesului studiat.Aceste erori
au o consecinta directa asupra calitatii deciziilor ce urmeaza a fi luate.
a). Erorile pot apare in etapa de culegere a informatiilor
Ele pot fi generate de:
-neinregistrarea tuturor elementelor populatiei statistice studiate
sau inregistrarea dubla a unor unitati de observare
-nerealizarea integrala a esantionului preconizat
-consemnarea incorecta a informatiilor in chestionare
-influentarea raspunsurilor de catre operatorii de interviuri
b).In etapele de codificare si prelucrare a informatiilor avem:
-nerealizarea operatiilor firesti de verificare logica si critica,si de
corectie prealabila a informatiilor culese
-utilizarea unui sistem de codificare neadecvat
-aplicarea unor algoritmi de calcul neadecvati
-disfunctionalitati de ordin tehnic ale mijloacelor electronice de
calcul
-constructia incorecta si editarea necorespunzatoare a tabelelor si
graficelor obtinute in urma prelucrarii
c).In etapele de analiza si de difuzare a rezultatelor, cauzele sunt:
-utilizarea unor metode de analiza neadecvate

-interpretarea incorecta a unor fenomene si procese economicosociale

-interpretarea neconforma cu realitatea a rezultatelor obtinute
Consecintele acestor erori sunt:
1.Cunoasterea insuficient de aprofundata a populatiei statistice ceea ce
conduce la definirea incorecta a acesteia si a unitatilor de observare
2.Elaborarea de chestionare,formulare pentru solicitarea unor
informatii incompatibile cu capacitatea de raspuns a unitatii de
observare
3.Nerealizarea corespunzatoare a testarii prealabile a intregului
instrumentar de lucru
Determinarea numarului de elemente ale populatiei statistice
studiate care inregistreaza o anumita variatie a unei anumite variabile
sau care apartin unui anumit interval de variatie a unei variabile poarta
denumirea de grupare statistica.
Criteriile de grupare si marimea intervalului de grupare se
stabilesc in functie de esenta si modul de manifestare al proceselor
economico-sociale studiate.In urma gruparii statistice se obtin serii de
repartitie.
Numarul total al elementelor care inregistreaza o variatie a
variabilei sau care se incadreaza intr-un interval al variatiei variabilei
poarta denumirea defrecventa absoluta.
Prin raportarea acestui numar total al elementelor cercetate se
obtine fercventa relativa sau ponderea(procente).

PROBLEMA 1.
Importurile romanesti din anul 1997 din unele tari sunt
prezentate in tabelul de mai jos.Pe baza acestor date se cere:
a). sa se grupeze tarile furnizoare in functie de valoarea marfurilor
exportate in Romania utilizandu-se intervale de grupare egale,formate
din 100 mil.$.
b). sa se dea frecventele simple si cele cumulate ale fiecarei grupe
c). sa se determine ponderile simple si cele cumulate ale importurilor
din fiecare grupa in importurile totale realizate de catre Romania.
d). sa se realizeze grafic OGIVA fercventelor cumulate
e). sa se construiasca curba Lorentz
5

TABELUL DE REFERINTA

NR.
CRT.

TARA

VAL.MARFURI
IMPORT-MIL.$

NR.
CRT.

TARA

VAL.MARFURI
IMPORT-MIL.$
7

01.

AUSTRIA

304

12.

PORTUGALIA

02.

BELGIA

186

13.

ANGLIA

388

03.

DANEMARCA

50

14.

SPANIA

82

04.

FRANTA

648

15.

SUEDIA

143

05.

FINLANDA

26

16.

ELVETIA

149

06.

GERMANIA

1851

17.

CEHIA

105

07.

GRECIA

192

18.

UNGARIA

347

08.

IRLANDA

24

19.

R.COREEA

578

09.

ITALIA

1784

20.

FED.RUSA

1356

10.

LUXEMBURG

21.

SUA

462

11.

OLANDA

229

22.

UCRAINA

186

a).

b).

b).

c).

c).

INTERVAL
DE
GRUPARE

FRECVENTE
ABSOLUTE
SIMPLE
NI

FRECVENTE
ABSOLUTE
CUMULATE
NI

FRECVENTE
RELATIVE
SIMPLE
FI-%

FRECVENTE
RELATIVE
CUMULATE
FI-%

VALOARE
IMPORT
XI

PONDERILE
SIMPLE
PI-%

PONDERILE
CUMULATE
PI-%

0-100

6/22*100=27.2

27.2

197

197/9105*100

2.2

101-200

12

6/22*100=27.2

54.4

961

10.6+

12.8

201-300

13

1/22*100=4.6

59

229

2.5

15.3

301-400

16

3/22*100=13.6

72.6

1039

11.4

26.7

401-500

17

1/22*100=4.6

77.2

462

5.1

31.8

501-600

18

1/22*100=4.6

81.8

578

6.3

38.1

601-700

19

1/22*100=4.6

86.4

648

7.1

45.2

Peste 700

22

3/22*100=13.6

100

4991

54.8

100

TOTAL

22

9105

100

100

b). La frecventele absolute simple NI

-adunam tarile care se incadreaza in intervalele de grupare

respective
ex.Franta 648 intervalul 601-700,frecventa simpla 1
-toate frecventele se aduna si ne da un total de 22

La frecventele absolute cumulate NI

-se aduna suma de la frecventa simpla cu cea de la frecventa
absoluta cumulata
-prima suma se trece la fel cu cea de la frecventa simpla
ex.6+6=12

;12+1=13 ect.

-totalul de la frecventele absolute simple este identic cu ultima

suma finala de la frecventele absolute cumulate
La frecventele relative simple FI
-frecventa absoluta simpla NI / totalul intervalului de grupare * 100
ex. 6/22*100=27.2

La frecventele relative cumulateFi

-prima suma se trece la fel cu cea de la frecventa relativa simpla
ex. 27.2

-se aduna suma de la frecventa relativa simpla cu cea de la

frecventa relativa cumulata
ex. 27.2+27.2=54.4

La final suma de la frecventa relativa simpla coincide cu ultima

suma de la frecventa relativa cumulata.
c). Se aduna sumele de la valoarea marfurilor importate din intervalul
de grupare respectiv
ex. Intervalul 0-100:
Danemarca-50+Finlanda-26+Irlanda-24+Luxemburg-8+Portugalia-7+Spania-82=197

-se face adunarea tuturor sumelor(9105)

Ponderile simple PI
-suma de la valoarea marfurilor importate / totalul valorii de
import *100
-la final sumele adunate trebuie sa fie 100
Ponderile cumulate
-se aduna suma de la ponderea simpla cu suma de la ponderea
cumulata
ex. 2.2+10.6=12.8

d).OGIVA frecventelor cumulate pe axa OX-intervale de grupare si pe

axa OY-frecventele relativ cumulate
-25% - qvartila 1
-50% - qvartila 2
-75% - qvartila 3

OGIVA FRECVENTEI CUMULATE

100_
90_
80_
75%
70_
60_
50% 50_
40_
30_
25%
20_
10_
_
0

100

200

300

400

500

600

700

e). CURBA LORENTZ

-are ca si coordonate pe axa OX-fercventele relative cumulate si
pe axa OY ponderile relativ cumulate
PI
100_
90_
80_
70_
60_
45.2
40_
38.1
30_
26.7
20_
15.3
10_
2.2
_
0

10

20

30

40

50

27.2

54.4

60
59

70
72.6

80

90

77.2 81.8 86.4

100
FI

1.4. INDICATORI STATISTICI

Indicatorul statistic este o expresie numerica a unei anumite laturi
a modului complex de manifestare a unui fenomen sau a unui proces
economico-social.
Functiile indicatorilor statistici:
-de masurare
-de comparare
-de analiza si sinteza a rezultatelor cercetarii statistice
INDICATORI DE POZITIE
Indicatori de dispersare(de variatie)-simpli
-sintetici
Indicatori de asimetrie
Indicatori de concentrare
Indicatori specifici relatiilor dintre variabile
Avem marimi: medii, aritmetice, simple si ponderate, geometrice,
armonice si patratice.
1.Media aritmetica simpla- se utilizeaza in cazul populatiei
statistice individuale.
n
Xi
i=1
suma valorilor
X=
sau
N
nr. de tari
2.Media aritmetica ponderata- se utilizeaza in cazul populatiei
statistice pe intervale de grupare.
k

Xi-mijlocul intervalului de grupare

Ni-frecventa absoluta simpla
k-nr.de intervale de grupare

XiNi

i=1
X=

sau
k

Ni
i=1

10

3.Media patratica se utilizeaza in cazul in care avem la dispozitie

un numar foarte mic de date.
k
X X mediu
X=

_
k

Xi Ni
i=1

Ni

i=1

INDICATORII SIMPLII AI VARIATIEI

Studierea tendintei centrale a unei serii de repartie prin
intermediul marimilor medii este necesara dar nu suficienta.Analiza
trebuie completata cu calculul si interpretarea semnificatiei
indicatorilor care caracterizeaza amploarea dispersarii valorii
individuale a variabilei in jurul valorii medii a acesteia.
In acest scop se utilizeaza indicatorii simplii si cei sintetici ai
variatiei indicatorilor si sunt:
-amplitudinea absoluta calculata ca diferenta dintre valoarea nivelului
maxim si valoarea nivelului minim al variabilei

Aa = Xmax Xmin
-amplitudinea relative este raportarea amplitudinii absolute la nivelul
mediu al variabilei

Aa
Ar =
X
-intervalul interqvartalic

I = Q 3 Q1
PROBLEMA 2.
11

Distributia pe grupe de varsta a persoanelor care au emigrat din

Romania in anul 1996 este prezentata in tabelul de mai jos.Prin
intermediul acestor date se cere sa se determine:
a). varsta medie a persoanelor care au emigrat utilizandu-se
media aritmetica ponderata si media patratica.
b). indicatorii simpli ai variatiei - se utilizeaza limita inferioara a
primului interval si limita superioara a ultimului interval, inclusiv
interqvartalic.
2

GRUPE
DE
VARSTA

MIJLOC
INTERVAL
XI

NR.PERS.
EMIGRATE
FR.AB.SIM. NI

XI * NI

XI * NI

FRECV.
ABSOLUTA.
CUMULATE

FRECV.
RELATIVA
SIMPLA NI

FR.REL.
CUMULATA

11-17 ani
pana la 18

14

4198

14*4198=

196*4198=

4198

4198/21426
*100=19.6

19.6

18-25

21.5

3447

21.5*3447=

462.25*3447=

7645

16.1

35.7

26-40

33

8347

33*8347=

1089*8347=

15992

38.9

74.6

41-50

45.5

2701

45.5*2701=

2070.25*2701=

18693

12.6

87.2

51-60

55.5

1232

55.5*1232=

3080.25*1232=

19925

5.8

93

61 si peste
70 ani

65.5

1501

65.5*1501=

4290.25*1501=

21426

100

TOTAL

61+70:2=

21426

697920.5

27332345.25

a).

100

Xi *Ni
_
i=1
X=
k
Ni
i=1
k

697920.5
=

= 32.57 ani
21426

Xi*Ni (Xi)
i=1
Xp =

27332345.25
=

= 35.72 ani

21426

Ni
b).

i=1
Aa = X max X min
Aa = 70 11 =59 ani
12

Aa
Ar =

59
=

= 1.81
32.57

FORMULA QVARTILELOR

- FiQ1

Q1 = LiQ1 + aQ1

qvartila 1
FQ1 FiQ1

LiQ1 - limita inferioara a intervalului qvartilic 1

aQ1 - marimea intervalului qvartilic 1
FiQ1 - frecventa absoluta cumulata inferioara a intervalului
qvartilic 1
FQ1 - frecventa absoluta cumulata a intervalului qvartilic 1
I =Q3 Q1
Intrevalul pe grupe 11 17 ani are frecvente relative cumulate
cuprinse intre 0 19.6 %.
Intervalul de grupe 18 25 ani are frecvente relativ cumulate
cuprinse intre 19.6 35.7 %.
Limita inferioara aQ1 este 18 + marimea intervalului Q1
- 18 pana la 25 % = * 8 din tabelul populatiei 21426 + frecventele
absolute Fi,adica cea de sus de Q 1 =4198 / frecventa FiQ1 ,adica 7645
4198 .
18+8*1/4*(21426-4198)
Q1 =

=20.69 se gaseste in intervalul 18-25ani

7645-4128

* N FiQ3

Q3 = LiQ3 + aQ3
13

FQ3 FiQ3
Intervalul de grupe 41-50 ani are frecvente relativ cumulate
cuprinse intre 74.6 si 87.2 % -intervalul qvartilic 3 este cuprins 75%.
Limita inferioara 41 + marimea de la 41-50 =10
Fi - frecventa de sus 15992 (frecvente absolut cumulate)

* 21426-15992
Q3 = 41 +10

= 41.28
18693 15992

I = Q3 Q1
= 41.28 20.69 = 20.59 ani

Curs Nr.2

14

PRELUCRAREA PRIMARA A DATELOR

Prelucrarea datelor statistice este alcatuita din ansamblul
operatiilor prin intermediul carora informatiile primare culese sunt
transformate in rezultate sintetice utilizabile in procesele decizionale.
Prelucrarea primara se limiteaza la operatiile simple de verificare
logica si cifrica,de codificare,de clasificare sau grupare,de centralizare,
de calcul ai indicatorilor sintetici absoluti sau derivati si de prezentare a
rezultatelor sub forma de tabele grafice.
2.1. Validarea informatiilor primare si codificarea
Inainte de prelucrare datele sunt verificate in prealabil prin
verificarea cifrica si logica a informatiilor primare, pentru depistarea
unor erori care ar fi putut interveni in etapa de culegere.
Pentru asigurarea calitatii datelor statistice, inca din faza de
elaborare a chestionarelor sau formularelor, se introduc intrebari de
control,ulterior se aplica asa numitele chei de verificare cifrica,prin
intermediul carora se identifica erori ale valorilor variabilelor cercetate.
2.2. Clasificarea statistica
In cazul prelucrarii primare a datelor,are loc si operatia de
sistematizare a ansamblului elementelor populatiei statistice studiate,
prin impartirea in clase omogene si poarta denumirea de calsificare.
Pentru o clasificare corecta, trebuiesc indeplinite 3 conditii:
1. Completitudinea fiecare element al populatiie trebuie sa apartina
unei clase;
2. Unicitatea un element al populatiei poate apartine unei singure
clase;
3. Omogenitatea toate elementele asemanatoare apartin unei anumite
clase.
Prin Hotarare de Guvern Institutului National de Statistica ii
revine rolul de organism coordonator al elaborarii Sistemului de
Clasificare si Nomenclatoare.
15

INS a realizat Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala

(CAN), armonizate cu Nomenclatorul Activitatilor din Comunitatea
Europeana si cu Clasificarea Internationala Standard.
Din CAN a derivat Clasificarea Produselor si Serviciilor Asociate
Activitatilor si Nomenclatorul Produselor Industriale.
2.3. Metoda gruparilor in cercetarea statistica
Determinarea numarului de elemente ale populatiei statistice
studiate, care inregistreaza o anumita caracteristica a unei variabile sau
care apartin unui interval de variatie,poarta denumirea de grupare
statistica.
Criteriile de grupare si marimea intervalelor de grupare se
stabilesc in functie de modul de manifestare a proceselor economicosociale studiate.
In urma gruparii statistice se obtin seriile statistice de repartitie.
Notiunile principale utilizate in stransa legatura cu aplicarea
metodei gruparilor sunt:
1. Frecventa absoluta reprezinta numarul total al elementelor care
inregistreaza o caracteristica a variabilei sau care se incadreaza intrun interval de variatie al variabilei.
2. Frecventa relativa (ponderea) se obtine prin raportarea acestui
numar la numarul total al elementelor cercetate.
3. Distributia (repartitia) reprezinta repartizarea elementelor
populatiei statistice pe variante ale variabilei studiate.
In functie de numarul variabilelor utilizate drept criterii de
grupare se disting:
a. grupari simple cele bazate pe utilizarea unei singure variabile in
calitate de criteriu de grupare.
b. grupari combinate in functie de 2 sau mai multe variabile;
gruparile combinate conduc la repartitii bi sau multidimensionale.
2.4. Indicatorii rezultati din prelucrarea primara

16

Indicatorul statistic este o expresie numerica a unei anumite laturi a

modului complex de manifestare a unui fenomen sau a unui proces
economico-social.
2.4.1. Functiile indicatorilor statistici
1. Functia de masurare
- apare numai pentru un numar suficient de mare de elemente,
astfel incat sa se poata formula concluzii generale in legatura cu
amploarea si intensitatea fiecarui fenomen sau proces studiat.
2. Functia de comparare
- indicatorii statistici masoara fenomene ce apar distribuite in
spatiul geografic sau in timp
- comparatia evolutiei in spatiu sau timp se poate face sub forma
de diferenta sau de raport intre nivelurile indicatorilor
- pentru functia de comparare trebuie tinut cont de anumite
conditii cum ar fi:
modul de definire al continutului indicatorilor
unitatea de masura utilizata
sistemul de referinta considerat
algoritmi de calcul utilizati
3. Functiile de analiza si sinteza a datelor statistice
- cercetarea statistica se finalizeaza cu determinarea nivelurilor
indicatorilor statistici care permit analiza fenomenelor studiate si
formularea de concluzii.
2.4.2. Indicatorii primari si derivati
Indicatorii primari sunt cei care rezulta direct din prelucrarea
primara.
Ex.incasarile totale ale agentilor economici /trimestru
In functie de perioada sau momentul la care se refera, indicatorii
primari pot fi:
a. de flux
caracterizeaza volumul care se creaza si se acumuleaza in timp
b. de stoc
- caracterizeaza situatia existenta la un moment dat si nu pot fi
insumati

17

Determinarea nivelului acestor indicatori se face prin intermediul

indicatorilor statistici derivati acestia sunt marimile relative si
marimile medii.
1. Marimile relative
- ca indicatori derivati, rezulta din raportarea a 2 niveluri diferite in
timp sau spatiu ale aceluiasi indicator statistic primar
- acesti indicatori sunt exprimati fie sub forma de coeficient fie ca
procent
- se impart in:
marimi relative de structura
- caracterizeaza compozitia la un moment dat a populatiei
statistice studiate
marimi relative ale dinamicii
- caracterizeaza evolutia in timp a unui indicator primar si
rezulta compararea a 2 niveluri ale acestuia din doua
perioade diferite de timp
2. Marimile medii
- sunt determinate ca raport intre 2 indicatori primari
- acestea sunt interpretate ca indicatori ce caracterizeaza tendinta
generala dintr-o serie de repartitie
- utilizarea marimilor medii in statistica este insotita de calcularea si
interpretarea corespunzatoare ale altor indicatori,prin care se
evidentiaza gradul de omogenitate al seriei de repartitie
2.5. Prezentarea rezultatelor prelucrarii primare
Cele mai frecvente modalitati de prezentare a datelor primare
sunt: 1. Tabelele
2. reprezentarile grafice
2.5.1. Tabele statistice
Elementele principale ale unui tabel sunt:
1. Subiectul
- il constituie ansamblul populatiei studiate si apare in primul rand al
tabelului,randurile urmatoare din tabel pot contine subdiviziuni ale
populatiei statistice(grupe,clase).

18

2. Predicatul
- evidentiaza starea sau evolutia subiectului,comportamentul acestuia,
opiniile si atitudinea;
- la intersectia unui rand cu o coloana avem un grup socio-economic
caruia i se defineste starea la momentul investigatiei statistice,
evolutia in timp,comportamentul;
- in finctie de numarul variabilelor statistice cercetate,un tabel poate fi
considerat cu dubla intrare(o variabila subiect si o variabila
predicat) sau cu mai multe intrari.
2.5.2. Reprezentarile grafice
Elementele unei reprezentari grafice trebuie sa caracterizeze clar
rezultatele cercetarilor statistice.Aceste elemente sunt:
1. Titlul corespunde continutului
2. Legenda trebuie sa explice semnificatia simbolurilor utilizate
3. Scara trebuie precizata
Tipurile principale de reprezentari grafice sunt:
a. Graficul cartezian intr-un sistem de coordonate
Ex. Ogiva,Gr.Lorentz
b. Figurile geometrice
Ex.cercul
c. Reprezentarile grafice cu ajutorul hartilor sunt utilizate pentru
diferentierea in profil teritorial al unor fenomene
d. Desene figurale putin utilizate in cercetarile statistice si mai mult in
publicatiile cu scop propagandistic.
2.5.

Indicatorii sintetici ai variatiei

Se determina prin luarea in considerare a tuturor valorilor variabilei,

acestea fiind:
1. abaterea medie liniara
2. dispersia
3. abaterea medie patratica
4. coeficientul de variatie

19

XN
X1

304

+
+

X4

286
+
X mediu
-

X2

186
-

X3

50
I
AU

I
BE

I
GR

I
NL

I
N

1. Abaterea medie liniara

a. pentru populatia statistica individuala
- fiecare tara are valoarea ei
- se foloseste media aritmetica simpla
n
Xi
i=n
X=
N
Xi - X
d =

d abaterea medie
N

- in modul sumele negative se trec pozitiv

20

b. pentru populatia grupata pe intervale de grupare

n
Xi * Ni
i=1
X =

Xi mijlocul intervalului
Ni frcventa absoluta

n
Ni
i=1
Xi - X* Ni
d =
Ni
2. Abaterea patratica
a. simpla
Xi * Ni
Xp =
Ni
b. abaterea medie patratica
( Xi - X ) * Ni
=
Ni
3. Dispersia
( Xi - X ) * Ni
=
Ni
4. Coeficientul de variatie PEARSON ( V )

V =
X
21

PROBLEMA 3
Distributia localitatilor rurale din Romania in functie de numarul
locuitorilor la 01.07.1997 este prezentata in tabelul de mai jos.Utilizand
aceste date, se cere:
a. sa se determine indicatorii sintetici ai variatiei,utilizand ca elemente
de calcul, mijloacele de grupare si frecventele absolute ale grupelor.
REZOLVARE
1. a. Abaterea medie liniara(media aritmetica ponderata)
Xi * Ni
X =

10.968.000
=

= 4.083

Ni

2.686

b. Abaterea medie ponderata

Xi - X* Ni
d=

4.313.160
=

=1.605,79

Ni

2.686

2. Abaterea medie patratica ( )

( Xi X ) * Ni
=

12.574.819.854
=

= 2.163,7

Ni

2.686

3. Dispersia
= 2.163,7 = 4.681.615,73
4. Coeficientul de variatie Pearson

V=

2.163,7
=

= 0,53
4.083

22

Grupa de consum
dupa nr.locuitori

N localitati
Ni(frecv.abs.simpla)

Mijl.interv.grupare
Xi

Xi * Ni

Sub 1000 loc.

1000 1999
2000 4999
5000 9999
10000 14999
Total

52
387
1.664
550
33
2.686

499.5 ~ 500
1.500
3.500
7.500
12.500
-

26.000
580.500
5.824.000
4.125.000
412.500
10.968.000

23

Xi - X
- 3.583
- 2.583
- 583
3.417
8.417
-

Xi - X* Ni
186.316
999.621
970.112
1.879.350
277.761
4.313.160

(Xi X) * Ni
667.570.228
2.582.021.043
565.575.296
6.421.738.950
2.337.914.337
12.574.819.854

PROBLEMA 4
In tabelul de mai jos sunt prezentate exporturile romanesti din
anul 1996,in tari care fac parte din urmatoarele grupe:
a. tari membre UE
b. tari europene foste socialiste
c. tari din asia
Pe baza acestor date se cere sa se demonstreze regula de adunare
a dispersiilor.

GRUPE DE TARI

EXPORTURI ROMANESTI
IN MILIOANE $

TARA N
Tari din UE

169
14
460
6

Austria
Danemarca
Franta

X1

Finlanda
Tari europene foste socialiste
18
53
171

Cehia
Polonia

X2

Ungaria
Tari din Asia
34
93

Emiratele Arabe Unite

R.P.Chineza
X0 = X1 + X2 + X3

1. Dispersia totala ( )

24

X3

a. dispersia medie totala

N=9
Xi
i=1
X0 =

169+14+460+6+18+53+171+34+93
=

= 113.11

N=9

9
( Xi Xo )
i=1
(169-113.11)+(114-113.11)+ +(93-113.11)
=
=
N
9
= 18602.76

2. Dispersii partiale
169+14+460+6
X1 =

= 162.25
4
(169-162.25)+(14-162.25)+(460-162.25)+(6-162.25)

= 33773.18
4
X2 = 80.66

= 4284.22

X3 = 63.5

= 870.25

3. Dispersia medie partiala ponderata -

25

3
i * Ni
i=1
=

* N1 + * N2 + * N3
=

= 16631.76

Ni

3. Dispersia dintre grupe x/y

3
( Xi Xo ) * Ni
i=1
x/y =

=
Ni

( 162.25 - 113.11 ) * 4 + ( 80.66 - 113.11 ) * 3 + ( 63.5 - 113.11 ) * 2

=
9
= 1970.92

5. Media totala a dispersiilor

o = + x/y = 16631.76 + 1970.92 = 18602.68

PROBLEMA 5

26

Distributia localitatilor urbane din Romania cu pana la 350 mii

locuitori in functie de numarul de locuitori la 01.07.1997 este prezentata
in tabelul de mai jos.Pe baza acestor date se cere,sa se determine
indicatorii de pozitie :
1.
2.
3.
4.

media aritmetica ponderata

mediana Q2
qvcartila Q1 si Q3
modulul valoarea modala Mo

Rezolvare
1. Media aritmetica ponderata
Xi * Ni
X=

11.426.000
=

Ni

= 43.777,77
261

2. Qvartila 1 limita inferioara stabilita la 25% din populatie

N FiQ1
Q1 = Lim.inf.Q1 + a Q1 *
FQ1 FiQ1
a intervalul
* 261 11
Q1 = 5000 + 5000 *

= 9517.5
68 11

27

Grupe de locuitori
dupa nr.locuitori

Frecv.abs.simpla
Ni (nr.localitati)

Mijl. Interval
Xi

Xi * Ni

Frecv.abs.cum.
F

2.000 4.999

11

5.000 9.999 Q1

simpla

cumulata

3.500

38.500

11

4,2

4,2

57

7.500

427.500

68

21,9

26,1

10.000 49.999
50% - 75%

147

30.000

4.410.000

215

56,3

82,4

50.000 99.999

23

75.000

1.725.000

238

8,8

91,2

100.000 199.999

12

150.000

1.800.000

250

4,6

95,8

200.000 349.999

11

275.000

3.025.000

261

4,2

100%

Total

261

11.426.000

28

Frecv.relativa%

100

25%
50%

3. Mediana - Q2 50%
* N FiQ2
Q2 = LiQ2 + a Q2 *

* 261 - 68
= 10000+40000 *

FQ2 FiQ2

215 - 68

Q2 = 27006.8
4. Qvartila Q3 75%
* N FiQ3
Q3 = LiQ3 + a Q3 *

* 261 - 68
= 10000+40000 *

FQ3 FiQ3

=
215 68

Q3 = 44761.9
5. Modulul - Mo valoarea modala se situeaza in intervalul cu
frecventa absoluta simpla cea mai mare.
NMo NiMo
Mo = LiMo + aMo *

=
(NMo NiMo) + (NMo NSMo)
147 - 57

Mo = 10000 + 40000 *

= 26822.43
( 147 57 ) + ( 147 23 )

NS frecventa superioara

29

PROBLEMA 6
In tabelul de mai jos este prezentata distributia localitatilor din
Romania: municipii,orase si comune,in functie de numarul locuitorilor
la data de 01.07.1997.
Se cere:
a. sa se determine coeficientul de asimetrie al lui YULE
Rezolvare
a. Coeficientul lui Yule
( Q3 Me ) ( Me - Q1 )
Cy =
Q3 - Q1
- pentru estetica : Q3 Q1 = ( Q3 Me ) + ( Me Q1 )
- cand Cy este 0 => sistemul este simetric
- cand Cy este 1 => sistemul are distributie asimetrica

30

Grupe localitati
dupa nr.locuitori

Numar localitati Ni
Fr.Abs.S.

Sub 2.000 loc.

440

2.000 4.999

1.674

5.000 9.999

607

10.000 19.999

117

20.000 49.999

63

50.000 99.999

23

100.000 199.999

12

200.000 999.999

11

1.000.000 si peste
(1mil. 1.999.999)

Total

2.948

OGIVA
F.R.C.
100%
Q3 75%
Me 50%
Q1 25%
Q1

Me

Q3

31

Intervale

PROBLEMA 7
Exporturile romanesti in tarile membre ale UE realizate in anul 1997
sunt prezentate in tabelul de mai jos.Se cere:
a. sa se ordoneze descrescator tarile beneficiare ale exporturilor
romanesti in functie de volumul acestor exporturi
b. sa se determine indicatorii simpli ai concentrarii pentru h= 5 si
X0 = 400
c. sa se calculeze indicele de concentrare Hirshmann
Nr.
ordine
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Tara
Austria
Belgia
Danemarca
Franta
Finlanda
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Olanda
Portugalia
Regatul Unit
Spania
Suedia
Total

Exp.rom.
mil. $
178
148
16
465
6
1419
175
7
1643
264
14
299
83
51

Xi
1643
1419
465
299
264
178
175
148
83
51
16
14
7
6
4768

Xi
Xi
0.34458
0.29771
0.09750
0.06270
0.05536
0.03733
0.03670
0.03104
0.01740
0.01069
0.00335
0.00293
0.00146
0.00125

a. Grad de concentrare - pentru h = 5

5
Xi
i=1
1643+1419+465+299+264
4090
GC =
=
=
= 0.86
N
1643 + + 6
4768
Xi
i=1

32

Xi
Xi
0.11873
0.08863
0.00950
0.00393
0.00306
0.00139
0.00134
0.00096
0.00030
0.00011
0.00001
0.000008
0.000002
0.000001
0.227971

 Xi
Xi > X0
RC =

1643 + 1419 + 465

=

N
Xi
i =1

3527
=

4768

4768

b.
2
Ih =

Ih =

= 0.73

Xi
N
Xi
i=1

0.227971 = 0.4774

33

Aplicatia 8
Pe baza datelor din tabelul de mai jos,referitoare la importurile
Romaniei din tari membre UE,importuri realizate in anul 1997,se cere:
a. sa se ordoneze crescator tarile in functie de marimea
importurilor realizate de Romania si sa se atribuie fiecarei tari
un numar de ordine N0i
b. sa se calculaze coeficientul de concentrare GINI prin relatia de
calcul bazata pe calculul mediu si pe utilizarea valorii
individuale
{ 20, 17, 38, 27, 19, 24, 28, 27 }

Nr.
ordine

Frecventa de
valori

N1 = 1

N2 = 1

Frecvente absolute

Ponderi

simple

cumulate

simple

cumulate

17

12.5

12.5

17/200*
100=8.5

8.5

19

12.5

25

9.5

18

N3 = 1

20

12.5

37.5

10

28

N4 = 1

24

12.5

50

12

40

N5 = 2

54=27+27

25

75

27

67

N6 = 1

28

12.5

87.5

14

81

N7 = 1

38

12.5

100

19

100

Total

200

100

100

34

Curba Lorentz

Ponderi cumulate
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
10

20

30

40

50

35

60

70
80
90
100
frecvente relative cumulate

N0i
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
Total

Tara
Austria
Belgia
Danemarca
Franta
Finlanda
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Luxemburg
Olanda
Portugalia
Regatul Unit
Spania
Suedia

Imp.rom.
mil.$
304
186
50
648
26
1851
192
24
1784
8
229
7
388
82
143

Xi

Xi Xi-1

N N0i

7
8
24
26
50
82
143
186
192
229
304
388
648
1784
1851
5922

70=7
87=1
24 8 = 16
2
24
32
61
43
6
37
75
84
260
1136
67

15 1 = 14
15 2 = 13
15 3 = 12
15 4 = 11
10
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0

36

(Xi Xi-1)*
N0i *(N N0i)
7 * 1 * 14 = 98
1 * 2 * 13 = 26
16 * 3 * 12 = 576
2 * 4 * 11 = 88
1200
1728
3416
2408
324
1850
3300
3024
6760
15904
0
40702

Indicele GINI
N
( Xi Xi-1) * N0i (N N0i)
i=1
IG =
N X
N
Xi
i=1

5922

X =

= 394.8

15

40702

40702

IG =

=
15 * 394.8

= 0.458
88830

Aplicatia 9
In tabelul de mai jos sunt prezentate date referitoare la gruparea
nascutilor vii din anul 1997,dupa varsta mamei.Se cere sa se determine
coeficientul de concentrare Gini,utilizandu-se relatia clasica de calcul al
acestuia,calculul bazat pe impartirea populatiei statistice de referinta in
intervale de grupare egale.
a
IG =

N cum i ( N Ncum i)
Ni X
Xi * Ni

X=

5774492
=

Ni

= 24.38

Xi mijl.interv.grupare

236891
5

IG =

155121500660
* 31024300132 =

236891 * 24.38

= 1.13
136814089257

37

tabel pentru aplicatia 9

Grupe dupa Nr.nascuti vii
varsta mamei Ni fr.ab.sim

Xi

5 => 19 ani
20 24
25 29
30 34
35 39
40 44
45 si peste 49

37.830
94.211
72.942
21.049
8.234
2.459
166

17
22
27
32
37
42
47

Total

236.891

Xi * Ni

N cum. i

643.110
2.072.642
1.969.434
673.568
304.658
103.278
7.802
5.774.492

38

37.830
132.041
204.983
226.032
234.266
236.725
236.891

N N cum. i
199.061
104.850
31.908
10.859
2.625
166
0

Ncum.i *
(N N cum.i)
7.530.477.630
13.844.498.850
6.540.597.564
2.454.481.488
614.948.250
39.296.350
0
31.024.300.132

Aplicatia 10
In tabelul de mai jos sunt prezentate date referitoare la ponderea
cheltuielilor pentru plata serviciilor,in cheltuielile totale ale
gospodariilor populatiei din Romania,grupate pe deciile alcatuite in
functie de venitul mediu pe o persoana.Aceste date au la baza estimarile
obtinute in anul 1997 prin intermediul fostei anchete integrate in
gospodarii.Se cere:
a. sa se calculeze parametrii functiei liniare si sa se calculeze
termenii teoretici

Decila de venit
Xi
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
55

Ponderea chelt.
Yi
6,4
7,9
8,7
9,2
9,7
10,3
10
10,1
10,6
10,6
93,5

Ce ecuatie are functia?

39

Xi

Xi * Yi

1
4
9
16
25
36
49
64
81
100
385

6,4
15,8
26,1
36,8
48,5
61,8
70
80,8
95,4
106
547,6

Yi

( X10,Y10)

10
(X4,Y4)
9
8
7
6
5
4
3
2
1
1

Y = a + bx
Y1 = a + bx1
Y2 = a + bx2
.
.
.
Y Y => minim
(Yi Yi ) => minim
Yi = a + bxi
( a + bxi yi) = minim = (teta)

( u) = 2u * u
40

10

Xi


= 2 ( a + bxi yi) * 1 = 2 ( a + bxi yi) = 0
a
a + bx1 y1 = 0
a + bx2 y2 = 0
.
.
a + bxn yn = 0
N
N
N
N
N * a + bxi - yi = 0 => N * a + bxi = yi
i=1
i=1
i=1
i=1

= 2 ( a + bxi yi) * xi = 2 ( axi + bxi xiyi) = 0

b
ax1 + bx1 x1y1 = 0
ax2 + bx2 x2y2 = 0
.
.
axn + bxn xnyn = 0
N
N
N
N
N
N
a * xi + bxi - xiyi = 0 => a xi + bxi = xiyi
i=1
i=1
i=1
i=1
i=1
i=1
N
N
N * a + bxi = yi
i=1
i=1
N
N
N
a xi + bxi = xiyi
i=1
i=1
i=1
10 * a + 55 * b = 93,5
41

55 * a + 385 * b = 547,6
93,5 55b
a=
10
93,5 55 *b
55 *

+ 385 * b = 547,6 => b = 0,404 => a = 7,126

10

Y1 = a + bx1 = 7,126 + 0,404 * 1 = 7,530

Y2 = a + bx2 = 7,126 + 0,404 * 2 = 7,934

Aplicatia 11
In tabelul de mai jos sunt prezentate datele referitoare la
ponderea cheltuielilor pentru de alimente si bauturi in cheltuielile totale
ale gospodariei populatiei din Romania,grupate pe deciile,alcatuite in
functie de venitul mediu pe o persoana.Aceste date au la baza estimarile
obtinute in anul 1997 prin intermediul fostei anchete integrate in
gospodarii.Utilizandu-se datele din tabel se cere:
a. sa se calculeze coeficientul de corelatie liniara utilizandu-se
relatia clasica de calcul,bazata pe calcularea prealabila a
mediilor si abaterilor medii patratice.
( yi y ) ( xi x )
ryx =
( yi y )
N

(xi x )
*

42

Decila de venit
Xi

Ponderea cheltuielilor
Yi

Yi - Y

Xi - X

(YiY)*(Xi-X)

(Yi Y )

(Xi X)

35.9

10.25

-4.5

-46.12

105.06

20.25

31.1

5.45

-3.5

-19.07

29.70

12.25

29.0

3.35

-2.5

-8.37

11.22

6.25

27.9

2.25

-1.5

-3.37

5.06

2.25

27.1

1.45

-0.5

-0.72

2.10

0.25

25.2

-0.45

0.5

-0.22

0.20

0.25

23.9

-1.75

1.5

-2.62

3.06

2.25

21.3

-4.35

2.5

-10.87

18.92

6.25

19.7

-5.95

3.5

-20.82

35.40

12.25

10

15.4

-10.25

4.5

-46.12

105.06

20.25

-158.30

315.78

82.50

256.5

Y
55

(X , Y)

50
45
40
35
30
25
20
15
10
1

xi
X=

= 3.5

10

yi

256.5
=

55
=

Y=

= 25.65
10

( yi y ) ( xi x )
ry,x =
N y x

44

10

- corelatia dintre y si x (variabile):

- semnul (+) creste una creste si alta
- semnul (-) creste una scade alta
-158.3
ry,x =

= - 0.89
315.78

10 *

82.5
*

10

10

- Corelatia pentru populatia individuala

( Nyi - yi )(Nxi - xi)
r y,x =
( Nyi - yi )

(Nxi - xi)

Aplicatia 12
In tabelul de mai jos sunt prezentate datele referitoare la
ponderea cheltuielilor pentru cumpararea marfurilor nealimentare in
cheluielile totale ale gospodariei populatiei din Romania, grupate pe
deciile alcatuite in functie de venitul mediu pe o persoana.Aceste date au
la baza estimatiile obtinute in anul 1997, prin intermediul fostei anchete
integrate in gospodarii.Pe baza acestor date se cere sa se determine
coeficientul de corelatie liniara, prin intermediul relatiei simplificate de
calcul,bazata pe utilizarea valorii individuale si care nu implica
determinarea prealabila a mediilor si abaterilor medii patratice.

45

Decila de venit Ponderea chelt.

Xi
Yi

Nyi

Nxi

Nyi - yi

Nxi - xi

(Nyi yi)( Nxi xi)

13.7

137

10

-34.4

-45

1548

14.9

149

20

-22.4

-35

784

15.9

159

30

-12.4

-25

310

16.8

168

40

-3.4

-15

51

16.4

164

50

-7.4

-5

37

17.3

173

60

1.6

17.4

174

70

2.6

15

39

17.8

178

80

6.6

25

165

19

190

90

18.6

35

651

10

22.2

222

100

50.6

45

2277

55

171.4

5870

SONDAJELE
Aplicatia 13
Incasarile ocazionate de sarbatorile de Paste realizate de 6
societati comerciale din activitati turistice sunt prezentate de tabelul de
mai jos.Se cere:
a. sa se determine incasarea medie si dispersia celor 6 societati
comerciale in functie de incasari
b. sa se alcatuiasca toate esantioanele posibile n = 2 societati
comerciale,in conditiile sondajului aleator simplu cu
probabilitati egale si cu revenire si sa se calculeze toate mediile
de sondaj posibile
c. sa se calculeze media mediilor de sondaj, sa se compare cu
media de stat si sa se precizeze in ce raport se gasesc cele 2
marimi medii
d. sa se calculeze dispersia mediilor de sondaje,sa se compare cu
dispersia din populatia statistica de referinta si sa se precizeze
in ce raport se gasesc cele 2 dispersii.
Societatea
comerciala

Incasari
In mil.lei

Xi - X

( Xi X )

10

-10

100

12

-8

64

38

18

324

28

64

10

-10

100

22

Total

120

656

a.
1. media simpla a populatiei statistice X
xi

120

47

X=

= 20 mil. Lei

N
6
2. dispersia
( Xi X )
=

656
=

= 109.33 disp.pop.stat.
6

b. calculam valorile medii ale esantioanelor En = N = 6 = 36 valori

10 + 10
X1 =

10 + 12
= 10

X2 =

10 + 38
= 11

X3 =

= 24

10 + 28

10 + 10

10 + 22

X4 =

= 19

X5 =

= 10

X6 =

= 16

12 + 10

12 + 12

12 + 38

X7 =

= 11

X8 =

= 12

X9 =

12 + 28
X10 =

12 + 10
= 20

= 25

X11 =

12 + 22
= 11

X12 =

= 17
2

38 + 10
X13 =
= 24
2

38 + 12
X14 =
= 25
2

38 + 38
X15 =
= 38
2

38 + 28
X16 =
= 33
2

38 + 10
X17 =
= 11
2

38 + 22
X18 =
= 30
2

48

28 + 10
X19 =
= 19
2

28 + 12
X20 =

= 20
2

28 + 38
X21 =
= 33
2

28 + 28
X22 =
= 28
2

28 + 10
X23 =
= 19
2

28 + 22
X24 =
= 25
2

10 + 10
X25 =
= 10
2

10 + 12
= 11

10 + 38
X27 =
= 24
2

= 10

10 + 22
X30 =
= 16
2

X26 =
2

10 + 28
X28 =
= 19
2

10 + 10
X29 =

22 + 10
X31 =
= 11
2

22 + 12
X32 = = 17
2

22 + 28
X34 =
= 25
2

22 + 10

X35 =

22 + 38
= 30
2

X33 =

22 + 22
= 16

X36 =

= 22
2

c.
1. media lui Xi M(Xi)
xi
M(Xi) =

10+11+24+19+10+16+11+12+25+20++22
=

720
=

EN

36

.
.
.

49

= 20
36

Comentariu: - constatam ca media populatiei statistice este egala cu

media mediilor din sondaj
2. dispersia valorilor medii xi
[ Xi M(Xi)] (10 20) + ( 11 20) + ( 24 20)++(22-20)
Xi =
=
=
En
36
Xi = 54.66
- relatia intre dispersii ale populatiei statistice cu probabilitate

Xi =

109.33
=

= 54.66
2

- se constata ca sunt egale

Aplicatia 14
Incasarile realizate de 9 societati comerciale sunt prezentate in
tabel.Se cere:
a. sa se determine incasarea medie si dispersia celor 9 societati
comerciale
b. sa se alcatuiasca toate esantioanele posibile formate din 2
societati comerciale in conditiile sondajului aleator simplu cu
probabilitati egale si fara revenire si sa se calculeze toate
mediile de sondaj posibile
c. sa se calculeze media mediilor de sondaj,sa se compare cu
media din populatia de referinta si sa se precizeze in ce raport
se gasesc cele 2 marimi medii
d. sa se calculeze dispersia mediilor de sondaj,sa se compare cu
dispersia din populatia de referinta si sa se precizeze in ce
raport se gasesc cele 2 dispersii.
50

Societatea
Comerciala
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Total

Incasari Xi
mil.lei
20
12
38
16
20
32
54
32
46
270

Xi - X
-10
-18
8
-14
-10
2
24
2
16

( Xi X )
100
324
64
196
100
4
576
4
256
1624

a.
1. valoarea medie a populatiei statistice de referinta - X
Xi
X=

270
=

= 30
9

3. dispersia -
( Xi - X)
=

1624
=

= 180.44
9

b. sondaj fara revenire En

N!
En = Cn =

4
1*2*3*4*5*6*7*8*9

9!
=

(N n)! * n!

=
( 9 2 )! * 2!

51

= 36
1*2*3*4*5*6*7*1*2

20 + 12
X1 =
= 16
2

20 + 38
X2 =
= 29
2

20 + 20
X4 =
= 20
2

20 + 32
X5 =
= 26
2

20 + 32
X7 =
= 26
2

20 + 46
X8 =
= 33
2

12 + 16
X10 =
= 14
2

12 + 20
X11 =
= 16
2

12 + 54
X13 =
= 33
2

12 + 32
X14 =
= 22
2

38 + 16
X16 =
= 27
2

38 + 20
X17 =
= 29
2

38 + 54
X19 =
= 46
2

38 + 32
X20 =
= 35
2

16 + 20
X22 =
= 18
2

16 + 32
X23 =
= 24
2

16 + 32
X25 =
= 24
2

16 + 46
X26 =
= 31
2

52

20 + 16
X3 =

= 18
2
20 + 54

X6 =

= 37
2
12 + 38

X9 =

= 25
2

12 + 32
X12 =
= 22
2
12 + 46
X15 =

= 29
2
38 + 32

X18 =

= 35
2
38 + 46

X21 =

= 42
2
16 + 54

X24 =

= 35
2
20 + 32

X27 =

= 26
2

20 + 54
X28 =
= 37
2

20 + 32
X29 =
= 26
2

32 + 54
X31 =
= 43
2

32 + 32
X32 =
= 32
2

54 + 32
X34 =
= 43
2

54 + 46
X35 =
= 50
2

20 + 46
X30 =

= 33
2
32 + 46

X33 =

= 39
2
32 + 46

X36 =

= 39
2

c.
1. media lui Xi
Xi
M(Xi) =

16+29++39
=

139
=

En

36

= 4.63
30

4. dispersia valorilor medii Xi

[ Xi - M(Xi)]
Xi =

(16 30)+ ( 29-30)++(39-30)

=

= 78.94

En

Xi =

Nn
*

36
180.44
=

N-1

9-2
*

= 78.94
91

53

Aplicatia 15
Sunt disponibile datele referitoare la incasarile realizate de 7 societati
comerciale prezentate in tabel.
a. prin aplicarea principiului sondajului aleator simplu cu probabilitati
egale si fara revenire se cere:
1. sa se alcatuiasca toate esantioanele posibile formate din 2 societati
comerciale (n = 2) si sa se calculeze toate mediile de sondaj
2. sa se determine frecventa absoluta simpla a fiecarei medii de
sondaj
3. sa se determine probabilitatea ca o medie de sondaj ,sa se incadreze
in intervalul X 10
b. prin aplicarea principiului sondajului aleator simplu cu probabilitati
egale si cu revenire se cere:
1. sa se alcatuiasca toate esantioanele posibile formate din 2 societati
comerciale (n = 2) si sa se calculeze toate mediile de sondaj
2. sa se determine frecventa absoluta simpla a fiecarei medii de
sondaj
3. sa se determine probabilitatea ca o medie de sondaj ,sa se
incadreze in intervalul X 10
c. sa sa compare cele 2 probabilitati si sa se precizeze care dintre cele 2
tipuri de sondaje este mai eficient

Societatea
Comerciala
1
2
3
4
5
6
7
Total

Incasari Xi
mil.lei
100
30
60
70
40
80
50
430

Xi - X
38.58
-31.42
-1.42
8.58
-21.42
18.58
11.42

( Xi X )
1488.41
987.21
2.01
73.61
458.81
345.21
130.41
3485.67

- valoarea medie a populatiei statistice de referinta este de X = 61.42

54

a. fara revenire
3
1*2*3*4*5*6*7

7!
En = C =

=
(7 2)! * 2!

=21
1*2*3*4*5*1*2

1. societatea 1
100+30
X1 =
= 65
2

100+60

100+70

X2 =

100+40
X4 =
= 70
2

100+80
X5 =
= 90
2

100+50
X6 =
= 75
2

30+70

30+40

= 80

X3 =

= 85
2

societatea 2

30+60
X7 =

= 45

X8 =

30+80
X10 =

X9 =

= 35
2

30+50
= 50

= 50

X11 =

= 40
2

55

societatea 3

60+70
X12 =

60+40
= 65

X13 =

60+80
= 50

X14 =

= 70

60+50
X15 =

= 55
2

societatea 4

70+40
X16 =

70+80
= 55

X17 =

70+50
= 75

X19 =

40+50
= 60

X20 =

= 45
2

societatea 6
80+50
X21 =

= 60
2

societatea 5
40+80

X18 =

= 65
2

56

2. Frecventa mediilor
Medii
Frecventa

35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
1 1 2 3 2 2 3 2 2 1 1 1 21

Verificare: suma frecventelor = media

c.

X + 10 = 71.42
X - 10 = 51.42

Probabilitatea P( 51.42 < 71.42)

3+2+3+2
=

10
=

21

= 0.47
21

b. En = N = 7 = 49

100+100
X1 =
= 100
2

100+30
X2 =

100+70
X4 =

= 85

= 65

100+40

100+80

X5 =

= 70

100+50

30+100

= 80
2

= 75

X3 =

X7 =

100+60

X6 =

= 90
2

X8 =

30+30
= 65

X9 =

= 30
2

57

30+60
X10 =

30+70
= 45

X11 =

30+40
= 50

X12=

= 35

30+80

30+50

60+100
X15 =
= 80
2

X13 =

= 55

X14 =

= 40

60+30

60+60

X16 =

= 45

X17 =

60+70
= 60

X18 =

= 65

60+40

60+80

60+50

X19 =

= 50

X20 =

= 70

X21 =

= 55

70+100
X22 =
= 85
2

70+30

70+60

X23 =

70+70
X25 =

= 70

= 50

X24 =

= 65

70+40

70+80

X26 =

= 55

X27 =

= 75

70+50

40+100
X29 =
= 70
2

40+30

X28 =

= 60
2
40+60

X31 =

X32 =

40+40
= 55

= 35
2

40+70
= 50

X30 =

X33 =

= 40
2

58

40+80
X34 =

40+50
= 60

X35 =

= 45

80+30

80+60

X37 =

= 55

X38 =

80+100
X36 =
= 90
2
80+70

= 70

X39 =

= 75

80+40

80+80

80+50

X40 =

= 60

X41 =

= 80

X42 =

= 65

50+100
X43 =
= 75
2

50+30

50+60

X44 =

50+70
X46 =

= 60
2

= 40

X45 =

= 55

50+40

50+80

X47 =

= 55
2

X48 =

= 65
2

50+50
X49 =

= 50
2

2. Frecventa mediilor
Medii
Frecventa

30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90
1 2 3 3 5 7 5 6 5 4 3 2 2

Probabilitatea ( 51.42 < 71.42 ) = 5+7+ 5+5 = 0.44 ?

49
b. sondajul cel mai bun este cel de la punctul 1 deoarece este mai mare

59

100
1

Aplicatia 16
Distributia pe grupe de varsta a persoanelor emigrate din
Romania in anul 1995 este prezentata in tabel.Utilizandu-se aceste date
se cere:
a. sa se determine varsta medie si dispersia persoanelor care au emigrat
b. in conditiile unei erori acceptate de 5% din medie(X = 0.05*X)si a
unei probabilitati de 95% cu care sunt garantate rezultatele(t=1.96)
se cere:
1. sa se determine volumul necesar al esantionului in cazul
sondajului aleator simplu cu probabilitati egale
cu revenire
fara revenire
2. si sa se precizeze care procedeu de sondaj este mai eficient

Grupa
Frecv.abs.
Xi
de varsta simpla Ni mijl.interv
10 - 17
18 25
26 40
41 50
51 60
61 70

5137
4180
10.875
2.803
1.245
1.435

Total

25.675

13.5
21.5
33
45.5
55.5
65.5

Xi * Ni

Xi - X

(Xi - X) * Ni

69.345,5
89.870
358.875
127.536,5
69.097,5
93.992,5

- 18
- 10
1.5
14
24
34

1.664.388
418.000
24.468,75
549.388
717.120
1.658.860

808.721

a.
1. media simpla a populatiei statistice X
Xi * Ni
X=

808721
=

Ni

= 31.49 ~ 31.5
25675

60

5.032.224,75

2. dispersia
(Xi X) * Ni
5032224.75
=
=
= 195.99
Ni
25675
b.
1. cu revenire
- numarul de persoane se calculeaza:
t *
n=

(1.96) * 195.99
=

= 303.5 ~ 304 persoane

( 0.05 * 31.5 )

2. fara revenire
t *
n=

(1.96) * 195.99
=

~ 301 pers.

t *
X *

(1.96) * 195.99
( 0.05 * 31.5 ) *

25675

3. cel mai eficient este fara revenire pentru ca este < numarul de
persoane

Aplicatia 17
61

Pe baza datelor prezentate in tabel referitoare la importurile

romanesti din unele tari europene, realizate in 1997 se cere:
a. sa se ordoneze descrescator tarile in functie de volumul importurilor
romanesti
b. sa se calculeze importul mediu aferent tarilor mentionate in tabel
c. sa se extraga sistematic cu probabilitati inegale un esantion de 10 tari
n = 10,determinand pasul de numarare si utilizand ca start S = 10
d. sa se alcatuiasca toate esantioanele posibile formate din 2 tari n = 2,
utilizand procedeul extragerii mecanice,sa se calculeze mediile de
sondaj, sa se determine media mediilor de sondaj si sa se precizeze in
ce raport se gaseste fata de importul mediu
Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.

Tara

Importuri Xi
Ordine
Xi
Intra
mil.$
Descrescat. Cumulat
Belgia
148
276
276

Danemarca
55
199
475

Finlanda
24
158
633

Grecia
158
148
781

Irlanda
23
88
869

Luxemburg
13
77
946

Olanda
276
62
1008

Portugalia
4
57
1065

Spania
88
55
1120

Elvetia
199
48
1168

Islanda
1
24
1192

Lichtenstein
9
24
1216

Norvegia
24
23
1239

Cehia
62
22
1261

Slovacia
48
13
1274

Polonia
57
9
1283

Slovenia
22
4
1287

Albania
1
3
1290

Bulgaria
77
1
1291

Croatia
3
1
1292

Total
1292

a. media simpla a importurilor statistice X

62

S + cum.R
120
249
378
507
636
765
894
1023
1152
1152
1152
1281
1281
1281
1281
1281
1281
1410
1410
1410

 Xi
X=

1292
=

= 64.6

20

c. pasul de numarare R
Xi
R=

1292
=

= ~129
10

- se calculeaza din Xi cumulat

d. prin procedeul extragerii mecanice
1. daca n = 2 =>
N
R=

20
=

= 10
2

276+24
X1 =
= 15
2

199+24
X2 =

= 111.5
2

R=

20
=

= 4
5

276 + 88 + 55 + 23 + 3
X1 =

= 89
5
Xi

M * Xi =

X3 =

= 90.5
2

2. daca n = 5 =>
N

158+23

= 64.6

R
SERII CRONOLOGICE
63

Aplicatia 18
Seria cronologica de date referitoare la evolutia numarului de locuitori
din mediul rural al Romaniei,in perioada 1980 1997 este prezentata in
tabel.La aceasta serie cronologica se cere sa se ajusteze mecanic:
a. prin metoda sporului mediu
1. sa se determine termenii teoretici
2. sa se reprezinte grafic
b. prin metoda indicelui mediu
1. sa se determine termenii teoretici
2. sa se reprezinte grafic

Anul
1980
1981
1982
1983
1984
1985
1986
1987
1988
1989
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997

Xti
Numar locuitori
12.030
11.868
11.605
11.499
11.483
11.355
11.283
11.170
11.092
10.840
10.598
10.633
10.422
10.349
10.303
10.224
10.196
10.141

met.spor mediu
Xti
12.030
~ 11.919
~ 11.808
~ 11.697
~ 11.586
~ 11.475
~ 11.364
~ 11.253
~11.142
~ 11.031
~ 10.919
~ 10.808
~ 10.697
~ 10.586
~ 10.475
~ 10.364
~ 10.252
~ 10.141

a. prin metoda sporului mediu

64

met.indice mediu
Xtind
12.030
~ 11.910
~ 11.791
~ 11.673
~ 11.556
~ 11.441
~ 11.326
~ 11.213
~ 11.102
~ 10.991
~ 10.881
~ 10.772
~ 10.664
~ 10.558
~ 10.452
~ 10.348
~ 10.244
~ 10.141

Xtn - Xt0
tn/t0 =

10141-12030
=

= -111.11

17

Xi

12100
11800
11500
11200
10900
10600
10300
10000
80

81

82

83

84

85

65

86

87

88

89

90
ani

b. prin metoda indicelui mediu

17
Xtn

Itn/t0 =

10141
=

= 0.99

Xt0

12030

Xi

12100
11800
11500
11200
11000
10600
10300
10000
80

81

82

83

84

85

66

86

87

88

89

90
ani

Aplicatia 19
Evolutia ciclica(sezoniera) a consumului de legume proaspete
dintr-o statiune balneo-climaterica este reflectata de seria cronologica
din tabel.Se cere:
a. sa se ajusteze mecanic seria cronologica prin metoda mediilor mobile
b. sa se determine termenii teoretici
c. sa se reprezinte grafic termenii empirici si termenii teoretici

Luna
1991
50
65
82
94
81
76

Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie

Anul
1993
49
66
86
98
85
78

1992
51
64
83
92
80
75

50+65+82+94+81+76
X1 =

= 74.7
6
65+82+94+81+76+51

X2 =

= 74.8
6
82+94+81+76+51+64

X3 =

= 74.4
6
94+81+76+51+64+83

X4 =

= 74.8
6
67

1994
54
70
89
101
86
73

1995
48
63
85
94
79
70

81+76+51+64+83+92
X5 =

= 74.5
6

76+51+64+83+92+80
X6 =
= 74.3
6
51+64+83+92+80+75
X7 =
= 74.1
6
64+83+92+80+75+49
X8 =
= 73.8
6
83+92+80+75+49+66
X9 =

= 74.1
6
92+80+75+49+66+86

X10 =

= 74.6
6
80+75+49+66+86+98

X11 =

= 75.6
6
75+49+66+86+98+85

X12 =

= 76.5
6
49+66+86+98+85+78

X13 =

= 77
6
66+86+98+85+78+54

X14 =

= 77.8
6
68

86+98+85+87+54+70
X15 =
= 78.5
6
98+85+87+54+70+89
X16 =
= 80.5
6
85+87+54+70+89+101
X17 =

= 81
6

87+54+70+89+101+86
X18 =
= 81.1
6
54+70+89+101+86+73
X19 =
= 78.8
6
70+89+101+86+73+48
X20 =
= 77.8
6
89+101+86+73+48+63
X21 =
= 76.6
6
101+86+73+48+63+85
X22 =
= 76
6
86+73+48+63+85+94
X23 =

= 74.8
6

73+48+63+85+94+79
X24 =
= 73.6
6
69

48+63+85+94+79+70
X25 =
= 73.1
6
Reprezentarea grefica a termenilor empirici si a celor teoretici
Xi
100
95
90
85
80
75
70
65
60
55
50
05

06

07

08

09

10

70

05

06

07

Luna