Sunteți pe pagina 1din 7

96

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009

The efficiency of investments in logistic


spaces in Romania
Eficiena investiiilor n spaii de logistic
din Romnia

Ramona Iulia ARAVULEA, Ph.D. Student


The Bucharest Academy of Economic Studies, Romania
e-mail: ramona.tartavulea@yahoo.com

Reader Cristian Silviu BNACU, Ph.D.


The Bucharest Academy of Economic Studies, Romania
e-mail: cristian.banacu@gmail.com

Abstract
Logistics management has always been critical for business competitiveness.
Companies are trying to make their activity more efficient by reducing costs for storing and
transportation. Also they want to be able to respond more rapidly to customer needs by
implementing a delivery system that can satisfy effectively the request in the market. One
solution for solving these issues with minimum capital investments is outsourcing of logistic
activities, that means transportation services and warehousing. This material aims to
analyze the Romanian market for transportation and warehousing services, the main
companies and their strategies and future trends of the market.
Keywords: logistics, efficiency, transportation, warehousing

Rezumat
Managementul sistemului logistic a constituit ntotdeauna un factor al
competitivittii. Companiile ncearc sa-si eficientizeze activitatea prin reducerea
costurilor cu depozitarea si transportul. O alt cerinta este aceea de a reusi sa rspund
cerintelor clientilor cat mai rapid prin implementarea unui sistem de livrare prin care sa
fie satisfcuta eficient cererea din piat. O solutie pentru rezolvarea acestor probleme prin
investitii minime de capital este externalizarea unora dintre activittilor logistice, respectiv
a depozitarii si transportului. Lucrarea de fata i propune sa analizeze piata romneasca a
serviciilor de transport si depozitare, principalele companii prezente, strategiile lor si
tendintele viitoare ale pietei.
Cuvinte-cheie: logistica, eficiena, transport, depozitare
JEL Classification: M16, M29, L91

Vol.12, Nr. 2 special/2009

Economia seria Management

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009

97

Introducere
xperiena rilor dezvoltate arat c organizarea logistic performant
genereaz efecte economice pozitive asupra economiei naionale.
Statisticile arata ca 1 dolar SUA, investit n perfecionarea sistemului
logistic (achiziii, transport, depozitare), aduce o sut de dolari n plus la cifra de afaceri.
Conform expertizei de evaluare, aplicarea metodelor de logistica permite
reducerea nivelului de stocuri cu 30-40% si timpul de circulaie a produciei cu 25-40%
(Varga).
Eficientizarea activitii logistice se poate face fie de ntreprindere pe cont propriu,
fie prin apelarea la firme specializate n domeniul depozitarii si transportului.
n ceea ce privete externalizarea serviciilor de logistica, n Marea Britanie
statisticile relev o scdere a costurilor logistice de la 7,5% din cifra de afaceri la 2-2,5%
din aceasta.
n Romnia externalizarea unora dintre activitile din sfera logisticii a devenit un
pas din ce n ce mai uor de fcut, avnd n vedere investiiile fcute n ultimii ani, att n
parcuri auto cat si n parcuri logistice. n acest sens se impune o analiza a situaiei actuale a
pieei naionale.

Stadiul actual al cunoaterii n domeniu


n literatura de specialitate se regsesc 3 abordri de baza privind modelarea n
logistica:
- Optimizare
- Simulare
- Euristic
Ulterior, s-au propus modele care sa combine doua dintre abordrile de mai sus n
acelai model. Intr-un articol din Journal of Business Logistics, autorii Vashi, Vidyut H;
Beinstock, Carol C; Mentzer, John T (2000) au propus o combinaie ntre tehnicile simulrii
si optimizrii. Practic, printr-o serie de simulri se obine inputul pentru modelul de
optimizare care va reda soluia optima prin intermediul RSM - Response surface
methodology. Acesta reprezint un set de tehnici matematice si statistice utilizate cu scopul
de a genera o soluie optim de organizare.
Modul de aplicare n cazul unui sistem logistic al unei firme consta n introducerea
unor variabile cunoscute (locaii, nivelul stocurilor, strategii de marketing) si a unora
necunoscute (aciunile/reaciile competitorilor) n modelul RSM acesta urmnd sa indice
soluia optim pentru sistemul logistic dat. Odat realizata prima faza de definire a
variabilelor care afecteaz performanta sistemului, urmeaz mecanismul prin care se
identifica relaiile i interaciunile dintre variabile de tipul:
y = f(x1 , x2 ,...,xk )

(1)

unde: x1..xk reprezint variabilele de input, f relaia care urmeaz s fie identificat (o
funcie) i y soluia.
Prin utilizarea simulrilor repetate si a metodelor statistice si econometrice
(regresie multifactorial) se va face aproximarea funciei:

Economia seria Management

Vol.12, Nr. 2 special/2009

98

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009
y = Beta1 * X1 + Beta2 * X2 +Beta k * X k+ element

(2)

Ultima faza este reprezentata de interpretarea soluiei y si elaborarea procedurii de


optimizare corespunztoare.
Alte contribuii n domeniu au fost aduse de Zuo-Jun Max Shen i Lian Qi (2007)
intr-un articol (Incorporating inventory and routing costs n strategic location models)
aprut n European Journal of Operational Research n care propun un model de rezolvare
al problemei proiectrii unui lan logistic (supply chain), cu obiectivul de minimizare al
costului total (acesta include costurile cu locaiile de depozitare, cu inventarele la fiecare
punct de lucru i costurile de transport ntre locaiile de depozitare).
Autorii J. Quariguasi Frota Neto, J.M. Bloemhof-Ruwaard, J.A.E.E. van Nunen i
E. van Heck (2008) au pregtit o lucrare n cadrul Rotterdam School of Management
(RSM), Erasmus University, The Netherlands, cu titlul Designing and evaluating
sustainable logistics networks, n care propun un model de rezolvare a problemei proiectrii
unui lan logistic sustenabil, cu obiectivul att al minimizrii costului total, ct i al
minimizrii impactului asupra mediului.
Autorul Yu-Cheng Hsiao (2007) a publicat n cadrul Department of Logistics,
Takming University of Science and Technology, articolul Integrated logistic and inventory
model for a two-stage supply chain controlled by the reorder and shipping points with
sharing information, n care propune rezolvarea problemei inventarului integrat (integrated
stochastic inventory), utiliznd batch shipment models.
Metodologie de cercetare aplicat
n primul rnd am realizat o documentare pe internet privind serviciile de transport
oferite pe piata romneasca de firme specializate, deoarece dezvoltarea si funcionarea
spatiilor de logistica este strns legata de posibilitile de interconectare fizica a acestora
(intre ele dar si cu furnizorii si clienii).
De asemenea am prezentat o serie de dezvoltatori de spatii logistice, nivelul
investiiilor fcute n tara noastr, zonele acoperite si clienii care apeleaz la serviciile
oferite (n primul rnd depozitare, dar si servicii logistice conexe: ambalare, sortare,
etichetare).
Avnd n vedere situaia economica actuala care obliga la luarea n considerare a
efectelor crizei financiare, am prezentat si efectele efective si probabile asupra sectorului
logistic din Romnia.
Serviciile de transport n Romnia
Primii zece transportatori ce activeaz pe piaa noastr dein o flota de circa 7.000
de camioane. Noua din primele zece companii de transport de marfa care dein cele mai
mari flote pe piaa locala sunt companii romaneti, nfiinate de antreprenori locali
(Grigorean, 21 august 2008).
Integrarea n Uniunea Europeana si investiiile strine au provocat un boom al
flotelor de transport, n care firmele cu capital autohton domina.
Transportatorii rutieri de marfa din Romnia au beneficiat de integrarea n
Uniunea Europeana prin extinderea rutelor care a determinat creterea flotei de camioane.

Vol.12, Nr. 2 special/2009

Economia seria Management

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009

99

Cele mai mari creteri de flota le-au avut ns companiile care s-au axat pe servicii conexe,
realiznd venituri nu numai transport, dar si distribuie si logistica pentru clieni.
Astfel, investiiile mari n flota ale marilor companii au fost corelate cu investiii n
centre logistice si n servicii conexe.
Firma Edy Spedition si-a crescut flota de patru ori fata de nivelul din 2004 si a
preluat n 2006 serviciul de distribuie al Coca-Cola, iar de anul trecut a nceput sa
investeasc n spatii logistice, aceeai strategie fiind urmata si de Dumagas, Lazar
Internaional sau Dunca Expediii.
Pe piaa locala au operaiuni companii strine precum Waberers, juctor ungar cu o
prezen important n Europa Central i de Est, i Schenker, furnizor de servicii logistice
integrate.
Tendina pieei de servicii de transport este ca firmele mari de pe piaa s i
continue creterea pentru ca volumele mari le vor permite sa realizeze economii la achiziii,
iar serviciile adiacente vor continua sa le aduc clieni, n timp ce firmele mici vor ncepe s
se asocieze.
Tendine actuale pe piaa spaiilor logistice din Romnia
Dezvoltatorii imobiliari au anunat pentru urmtorii ani investiii masive n
extinderea capacitilor logistice, n defavoarea proiectelor rezideniale i a celor
comerciale, cererea pentru acestea din urma fiind redus puternic n ultima perioad. Vestul
i sudul rii sunt la mare cutare, n timp ce porturile la Marea Neagr sunt vzute ca
oportuniti logistice importante. Criza nsa i face loc i n acest sector, iar livrrile de
spaii logistice n acest an sunt ateptate s scad cel puin la jumtate.
Suprafaa de spaii logistice livrate s-a ridicat anul trecut la 350.000 de metri
ptrai, n cretere cu 40% fa de stocul livrat n anul 2007, potrivit estimrilor din pia,
iar pentru acest an este de ateptat ca suprafaa total de spaii logistice livrate s scad mai
mult de jumtate, adic sub 110.000 de metri ptrai.
Preurile care variaz ntre 3,5 euro i 5,5 euro pe metrul ptrat pentru spaiile
logistice clasa A, nu sunt ateptate s creasc, cererea i oferta ajungnd la un echilibru n
acest an. n medie, creterea a fost de 10-15% n ultimii ani, iar n acest an preurile nu sunt
ateptate s creasc semnificativ, pentru c cererea i oferta au ajuns oarecum la un
echilibru. Cererea a sczut, pe fondul scderii consumului din ultima perioad, dar i oferta
a sczut, pe msur ce unele proiecte au fost amnate.
Cei mai importani juctori de pe piaa i strategiile
lor de dezvoltare
Cei mai mari juctori de pe piaa de spaii logistice i industriale, Cefin Real Estate
(Italia), ProLogis (Statele Unite) sau Portland Trust (Belgia) i-au continuat investiiile
ncepute n zona de vest a Capitalei, de-a lungul autostrzii Bucureti-Piteti, ns au aprut
i investitori noi precum Eyemaxx (Austria), CTP Invest (Cehia), belgienii de la Warehouse
de Pauw (WDP) sau European Future Group (Marea Britanie), care au atacat i oraele din
provincie, mai ales cele din vest.
Compania belgiana de investiii imobiliare Warehouses DePauw (WDP) a intrat pe
piaa locala imobiliara n 2007 cu investiii iniiale care s-au ridicat la peste 20 de milioane

Economia seria Management

Vol.12, Nr. 2 special/2009

100

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009

de euro, ceea ce a presupus achiziia de terenuri de aproximativ un milion de metri ptrati,


iar n 2008 investiiile companiei s-au dublat, la aproape 50 de milioane de euro, fiind
anunate dezvoltri de depozite, centre de distribuie si spatii industriale n suprafaa totala
de peste un milion de metri ptrati.
Warehouses De Pauw (WDP), dezvoltator imobiliar logistic din Belgia, anuna n
urmtorii 5-10 ani investiii totale de circa 500 mil. euro, orientate att spre achiziia de
terenuri, cat si spre construcia de depozite si centre de distribuie sau spatii industriale,
scrie lunarul Business Construct.
WDP va dezvolta proiecte care presupun construirea de spatii de logistica n
Romnia, piaa selectata drept noua locaie pentru creterea strategica a afacerilor. Decizia
este motivata de potenialul semnificativ de dezvoltare al pieei romaneti. Compania este
cel mai mare operator de pe piaa belgiana a proprietilor semiindustriale, concentrndu-se
asupra construciei de spatii logistice. La sfritul anului trecut, WDP avea un portofoliu de
63 de proprieti, n patru state, respectiv Belgia, Frana, Olanda si Cehia (Mediafax,
16.07.2007).
n portofoliul local al companiei se numra n prezent terenuri n apropiere de
Bucureti, respectiv 61 de hectare, n judeul Constanta 19 hectare, n zona Ploietiului
45 de hectare, n vecintatea Pitetiului aproximativ 23 de hectare si n zona Braovului
unde compania deine 23 de hectare.
Printre clienii tradiionali ai grupului belgian WDP se numra companii ca
Ferrero, Carrefour, Mazda, Renault, InterBrew sau DHL.
Compania deservete de asemenea zona de centru si de vest a tarii prin spatiile
deinute n Braov, iar sudul tarii este deservit de spatiile logistice din Piteti, Ploieti i
Bucureti.
S-a estimat ca impactul crizei economice asupra finanrii proiectelor de
dezvoltare imobiliara va reduce livrarea de spatii logistice la jumtate. Astfel, daca primele
estimri apreciau pentru acest an livrri de 180.000 de metri ptrati, la sfritul anului
acesta 2009 sunt ateptri pana la 100.000 de metri ptrati de spatii de depozitare si centre
de distribuie clasa A.
Compania i propune sa livreze primele spatii logistice, pana la sfritul acestui
an, cel mai trziu la nceputul lui 2010, cu o suprafaa de circa 40.000 de metri ptrati,
investiii care se ridica la aproximativ 100 de milioane de euro (Anastasiu, 29.04.2009).
Grupul britanic de investiii Catalyst Capital a achiziionat spatii de distribuie si
logistica n cadrul a doua parcuri industriale dezvoltate de compania italiana Incontro
Prefabbricai n Arad si Timioara, printr-o tranzacie n valoare de 25 mil. euro. Spatiile
achiziionate reprezint noua uniti de distribuie si logistica, totaliznd 52.400 de metri
ptrati. Spatiile sunt nchiriate mai multor companii internaionale importante precum
Pepsi, grupul de logistica francez FM Logistics sau companiile din domeniul aluminiului
Alcoa si Vitafoam din grupul Vita. Valoarea totala a tranzaciei este de circa 25 de milioane
de euro.
Randamentul investiiei a fost de circa 8%. Spatiile genereaz venituri din chirii
nete de doua milioane de euro pe an.
Prin aceasta achiziie Catalyst a ajuns sa administreze active n Europa Centrala si
de Est - n Polonia, Ungaria si Romnia - de peste 120 de milioane de euro. La sfritul
anului trecut, grupul administra active evaluate la 4,1 miliarde de euro, cele mai multe
localizate n Marea Britanie, respectiv 43% din total (Mediafax, 30.07.2008).

Vol.12, Nr. 2 special/2009

Economia seria Management

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009

101

European Future Group va aloca un total de 50 de milioane de euro proiectului


Nord East Logistic Park din Bucuresti. Anul trecut a fost finalizata prima faza a centrului
logistic, pe o suprafaa totala de 207.000 de metri ptrati. Aceasta e situata pe segmentul
nord-estic al oselei de centura a Bucuretiului. Procesul de construcie a parcului industrial
ar urma sa se ncheie cu un total de aproximativ 95.000 de metri ptrati construii. Proiectul
este detinut n majoritate de fondul de investiii austriac Immoeast.
Dezvoltatorul imobiliar de origine austriaca UBM Development a investit n
construcia Parcului Logistic Chitila. Acest proiect are o valoare totala de aproximativ 30
de milioane de euro si presupune o suprafaa totala de 45.000 de metri ptrati cu spatii
industriale si de birouri. Proiectul este localizat n nord-vestul oselei de Centura a
Bucuretiului, aproape att de DN1A, cat si de Autostrada Bucureti-Piteti. Acesta este
primul centru logistic si de industrie uoara din Romnia al UBM. Compania este prezenta
mai ales n Europa Centrala si de Est si este activa n domenii de dezvoltare si consultanta
imobiliara, att ca dezvoltator, cat si drept contractor general.
OTZ Logistics Group, companie care ofer soluii integrate de logistica, a nchiriat
o suprafaa de 5000 de metri ptrati de spatii logistice n Log Center Timisoara (furnizor de
spatii industriale din Timioara), proiect dezvoltat de Eyemaxx Real Estate. Suprafaa
cumulata a proiectelor de profil pentru firma ce vor fi dezvoltate pana n 2010 se ridica la
aproximativ 500.000 de metri ptrati.
Daca pana acum dezvoltarea parcurilor logistice a fost concentrata pe Bucureti,
ncepnd de anul trecut tot mai muli investitori si-au ndreptat atenia ctre alte orae din
tara, cum ar fi Arad, Timioara, Oradea, Cluj, Braov, Piteti, Ploieti i Constana.
Concluzii
n contextul economiei globale actuale, afectate de criza financiara extinsa la toate
ramurile economiei, accesul la credite fiind mult mai dificil i cu un cost mai ridicat,
companiile au devenit mai prudente, iar ca o msur de adaptare la realitatea pieei,
majoritatea clienilor cu nevoi de extindere sau relocare prefer din ce n ce mai mult
varianta nchirierii spaiilor dect cea a achiziiei i a dezvoltrii proprii.
Prin urmare soluia externalizrii unei pri din activitatea logistica creeaz
posibiliti de dezvoltare a companiilor care ofer servicii logistice de transport si
depozitare precum si conexe, mai ales ca piaa romneasca reprezint o piaa emergenta,
necesarul de spatii logistice la nivel naional nefiind nc satisfcut.
De exemplu, Constanta nu dispune de suficiente spatii logistice, iar din punctul de
vedere al dezvoltrii este un important centru strategic, n special datorita porturilor
maritime, cat si celor fluviale, dar si aeroportului de la Mihail Koglniceanu.
Avnd n vedere locaia geografic, la Marea Neagra, Romnia reprezint un
posibil port de acces logistic spre Europa, de aceasta data din est spre porturile din vestul
continentului.
Dezvoltarea unei infrastructuri logistice bine gndita, si aici intervine utilizarea
metodelor prezentate la nceputul acestei lucrri, poate aduce profituri att firmelor
autohtone care vor beneficia de reduceri de costuri prin externalizarea activitii logistice,
cat si companiilor care dezvolta parcuri logistice care pot constitui puncte de depozitare (cu
servicii logistice conexe disponibile) pentru livrri internaionale care tranziteaz Romnia,
fie spre Est, fie spre Vest.

Economia seria Management

Vol.12, Nr. 2 special/2009

102

The Ninth International Conference


Investments and Economic Recovery, May 22 23, 2009

Se impune realizarea unei strategii naionale care sa asigure infrastructura necesara


interconectrii centrelor logistice, att la nivel terestru cat si la puncte de trecere maritimterestru-feroviar. Astfel eficienta investiiilor n domeniul logisticii va creste, genernd
profituri pentru dezvoltatorii de spatii logistice, prin atragerea clienilor nu numai autohtoni
dar si internaionali.

Bibliografie
Anastasiu, Vlad (29.04.2009). Belgienii de la WDP investesc 500 mil. euro n logistica
European Distribution Report 2008, www.cushwake.com
Cicea, C. (2008) Managementul logisticii comerciale a organizaiei, Simpozionul
internaional Abordri moderne n managementul i economia organizaiei,
Bucuresti, Calitatea acces la succes, nr. 94 / 2008, ISSN 1582-2559
Floyd, Norris (October 6, 2008) Financial crises spread n Europe, International Herlad
Tribune
Grigorean, Roxana (21 august 2008) Nou din primele zece flote de autocamioane aparin
romanilor, Ziarul Financiar
Hie, Liviu,( 2007) Logistica - sursa de competitivitate, Universitatea ,,Babes-Bolyai"
Cluj-Napoca
Mediafax (16.07.2007). Grupul belgian Warehouses: Romnia, noul port de acces logistic
spre Europa
Mediafax (30.07.2008). Grupul britanic Catalyst,(2008) a pltit 25 mil. euro pe spaii
industriale n vestul rii
Quariguasi Frota Neto, J.M. Bloemhof-Ruwaard, J.A.E.E. van Nunen, E. van Heck,( 2008)
Designing and evaluating sustainable logistics networks, Rotterdam School of
Management (RSM), Erasmus University, The Netherlands
Rubino, John,( 2003) How to Profit from the Coming Real Estate Bust, Money-Making
Strategies for the End of the Housing Bubble (Hardcover), St. Martins Press,
Varga, Anca, Eficientizarea operaiunilor logistice n contextul aderrii la UE,
www.spiruharet.com
Venturelli, Nadine, Miani, P, (2006). Transport. Logistique, Genie des Glaciers, Chambery
Zuo-Jun Max Shen, Lian Qi (2007). Incorporating inventory and routing costs n strategic
location models, European Journal of Operational Research,

Vol.12, Nr. 2 special/2009

Economia seria Management

S-ar putea să vă placă și