INCIDENTA CANCERULUI IN RANDUL PACIENTILOR DIAGNOSTICATI CU PRURIT.

STUDIU NATIONAL DANEZ DE COHORTA

Publicat in BRITISH JOOURNAL OF DERMATOLOGY , In octombrie 2014, realizat la
spitalul universitar Aarthus
Pruritul reprezinta senzatia neplacuta aparuta la nivelul pielii care declanseza necesitatea de
scarpinare. Acest simptom poate aparea intr-o mare varietate de boli atat dermatologice cat si
neurologice, psihiatrice si sistemice ca de ex colestaza, hipertiroidism, policitemia vera, boli
renale cronice. Pruritul deasemenea reprezinta un simptom frecvent care poate aparea in randul
pacientilor cu un diagnostic de cancer in mod deosebit de origine hematologica (limfom
Hodgkin, non Hodgkin si leucemie)
Acesta este un studiu de cohorta, condus pe un esantion larg in Danemarca care evalueaza
incidenta cancerului in randul pacientilor spitalizati si cei nespitalizati diagnosticati cu prurit.
Studiul a fost realizat pe o perioada de 33 ani (din 1 ianuarie 1978- 31 decembrie 2011)
folosindu-se datele inregistrate in serviciul national danez de sanatate, esantionul de studiu fiind
format astfel din 8.042.510 persoane. In studiu au fost inclusi atat pacientii internati cat si cei
tratati in ambulatoriu sau cei care s-au prezentat in camera de garda cu un diagnostic principal
sau secundar de prurit. Din studiu au fost exclusi pacientii cu un diagnostic de cancer pus
anterior aparitiei pruritului sau concomitent cu acesta. S-au urmarit astfel tot participantii la
esantionul de studiu de la diagnosticul de prurit pana la prima manifestare a cancerului.
Urmarirea ulterioara a fost oprita de desesul pacientului, emigrarea sau finalizarea
studiului.Cancerele identificate au fost clasificate in 5 subgrupuri : cancere legate de consumul
de tutun si alcool, cancere hematologice, cancere imunologice, cancere de origine neurologica si
un ultim grup care cuprinde toate celelalte forme de cancere.
S-a pornit de la ipoteza ca pruritul aparut la pacientii cu o boala dermatologica primara poate sa
fie un marker slab de diagnostic al unui cancer in dezvoltare in comparatie cu pruritul aparrut la
pacientii fara o boala dermatologica existenta.Astfel s-au diferentiat pacientii cu prurit care
aveau un diagnostic al unei boli dermatologice si cei fara nici un fel de diagnostic anterior al unei
boli dermatologice.
S-au obtinut informatii asupra pacientilor diagnosticati cu HIV pentru a examina daca asocierea
dintre prurit si cancerul anal este mai pronuntata la pacientii HIV pozitivi
S-au inclus informatii despre prezenta sau absenta unei boli hepatice data fiind cunoscuta
incidenta cancerului hepatic legata de consumul de tututn si alcool la pacientii cu o afectiune
hepatica nediagnosticata.

REZULTATE:

Studiul cuprinde 12813 pacienti diagnosticati cu prurit dintre care:

- 78,1% au avut un diagnostic primar de prurit
- 21,9% au avut un diagnostic secundar de prurit
- 27,5 % au avut diagnosticul pus la internare
- 66,5 % au avut diagnosticul pus in ambulator
- 5,4 % au fost diagnosticati prezentandu-se la camera de garda
Rata barbati femei a fost de 3:4
Varsta medie de 53 ani
30,6% dintre pacienti au prezentat o boala dermatologica anterioara aparititei pruritului.
In ceea ce priveste incidenta cancerului, esantionul de studiu a folosit un numar de 97 968
persoane-ani cu urmatoarele rezultate:
- 1173 cancere comparat cu 1039 probabile
- Punctele estimate au fost usor mai mari la barbati decat la femei
- Punctele estimate au fost usor mai mari la pacientii cu o boala dermatologica existenta
comparativ cu aceia fara o boala dermatologica anterioara.
Studiul a surprins aparitia cancerului la 13% din pacientii cu prurit cu o incidenta maxima in
primele 3 luni.
Riscul absolut de cancer in primul an de studiu a fost de 1.63%. Numarul total de pacienti cu
prurit necesar a fi examinati pentru a detecta un cancer in plus a fost de 155
Rezultate pentru fiecare subgrup si fiecare localizare a cancerului.
- Incidenta crescuta in randul cancerelor legate de consumul de tutun si alcool Asocierea
intre prurit si aceste cancere a fost limitata la pacientii cu boli de ficat Nici o crestere
substantiala nu a fost gasita printre pacientii care nu prezentau boli de ficat
- Pruritul a fost de asemenea asociat cu cancerele hematologice, cu o particularitate de RIS
mare pentru limfomul Hodgkin
- S-a gasit o rata crescuta a diverselor cancere legate de virusi care sunt asociati cu boli
pruritice, de exemplu condilomatozele (HPV) si HIV
- Nu s-a observat nici un fel de asociere per ansamblu intre prurit si cancerele legate de
sistemul imunitar sau intre prurit si celelalte tipuri de cancer.
Rezulatele pentru localizarile individuale ale cancerelor au fost imprecise, dar cu toate acestea au
aratat ca
- Pacientii de sex feminin cu prurit au un risc mai crescut de cancer al organelor genitale
externe si anus
- Pentru ambele sexe s-a observat o crestere a incidentei cancerelor de piele altele decat
melanom si carcinomul bazocelular si un risc crescut ,in mod particular, dar oarecum
imprecis pentru sarcomul Kaposi

In plus fata de studiile anterioare, studiul curent se diferentiaza prin:

-

Marime : 12813 pacienti cu prurit depaseste cu mult studiile anterioare (realizate pe un

numar de pacienti cuprins intre 34 si 447 )
Furnizeaza detalii precise si complete legate de estimarea riscului crescut de cancer la
pacientii cu prurit cu sau fara un diagnostic dermatologic.
Rata mare de cancere in perioada initiala de studiu sugereaza ca pruritul este cauzat de un
cancer nediagnosticat decat viceversa.
Confirm asocierea dintre prurit si limfom, si se extinde la alte boli maligne
hematologice si mai multe tipuri de cancer solide.
Pana in prezent exista doar un singur studiu anterior acestuia care descrie o comparatie cu
incidenta cancerului la nivel national dar care insa include doar diagnosticele de cancer
existente inainte de inceputul studiului si este prea mic pentru a permite tragerea unor
concluzii solide.

Fiziopatologia pruritului este complicata, putand avea originea in piele (prurit pruritoreceptiv ,
e.g. urticaria si dermatita ), de-a lungul caii aferente a nervilor (prurit neuropatic ) sau prurit de
origine centrala fara dauna neuronala (prurit neurogenic prin mediatori opioizi endogeni si
exogeni). Ambii mediatori histaminergici si nonhistaminergici ai pruritului sunt cunoscuti,
incluzand bila sarata si acizi, bilirubina si alte colefile.Cativa dintre acesti mediatori sunt
cunoscuti ca se pot acumula la pacientii cu colestaza . Prin urmare , colestaza cauzata de cancer
in mod primar sau de metastaze ale cancerului de ficat poate explica pruritul printre cativa
pacienti din esantionul nostru.
Din nefericire , studiul nu este capabili
- sa distinga in mod clar dintre un prurit local si unul generalizat si prezenta sau absenta
leziunilor primare asupra pielii dar a aratat ca pacientii cu prurit cu o boala
dermatologica anterioara au un risc usor mai mare de a avea un cancer nediagnosticat fata
de pacientii fara o boala dermatologica existenta.
- nu poate diferentia pacientii cu prurit acut de cei cu purit cronic. Este foarte posibil ca
pacientii care s-au prezentat in urgenta sunt afectati de prurit acut , in timp ce pacientii
trimisi spre celelalte sectii sau cei externati sa prezinte prurit cronic. Cum numai 5% din
diagnosticele de prurit din studiu au fost luate de la urgenta, rezultatele se refera in primul
rand la pruritul cronic.
In concluzie, s-a constatat ca barbatii si femeile afectate de prurit care se prezinta pentru o
consultatie la spital, pacientii externati sau cei consultati in urgenta prezinta un risc crescut de
cancer nediagnosticat , mai ales in primele 3 luni de urmarire.
Studiu de cohorta (cohort study) - un studiu observational in care rezultatele grupului de
pacienti care au suferit interventia sunt comparate cu rezultatele intr-un grup similar asupra
caruia nu a actionat interventia. Exista situatii in care investigatorii fac anumite ajustari statistice

(adjusted cohort study) pentru a obtine grupuri de pacienti care sa aiba caracteristici similare (ex.
varsta, sex, severitatea bolii)
Studiul transversal (cross-sectional study) studiul observational prospectiv sau retrospectiv
in care se alege un grup (uneori prin randomizare) dintr-o populatie larga si se determina
expunerea la interventia studiata a celor din grup si rezultatele de interes
Standardized incidence ratio (SIR)
Pentru analiza distribuiilor regionale ale frecvenei bolii n plus fa de incidene standardizat
de vrst, de asemenea, este folosit aa-numitul raport inciden standardizat (SIR). Se
calculeaz ca raportul dintre numarul observat i numrul estimat de cazuri. Cifrele preconizate
sunt calculate de numrul de locuitori n grupele de vrst individuale (sub 1 an, 1 an la 4 ani, 59 ani, 10-14 ani) din regiunea anchet i la nivel naional ratele boala specifice vrstei n aceeai
perioad..