Integrarea noilor tehnologii n instruire determin schimbarea metodelor i tehnicilor de lucru la clas.

Folosirea
Internetului, a resurselor on-line, a bibliotecilor virtuale, a comunicrii on-line, are implicaii pe care societatea n
care trim le solicit: stimuleaz i dezvolt potenialul cognitiv multiplu al elevilor (Teoria Inteligenelor Multiple,
H. Gardner), dezvolt abilitile necesare n secolul XXI, contribuie la dezvoltarea abilitilor de gndire de nivel
superior (Taxonomia lui Bloom), orienteaz procesul de instruire ctre interesele elevilor (predare centrat pe
elev). Metoda proiectului poate, mai mult ca oricare dintre metodele de predare activ-participative s ofere un
cadru generos pentru formarea difereniat a elevului. Pentru a folosi n mod eficient metoda proiectului i a
integra tot ce poate oferi calculatorul, sunt foarte importani paii pe care i face profesorul pentru planificarea i
proiectarea unitii de nvare. Temele proiectelor se stabilesc de comun acord cu elevii la nceputul unitii de
nvare, vor fi monitorizate pe tot parcursul unitii de nvare iar produsul de grup sau individual este prezentat
la finele unitii de nvare.
Instrumentele de comunicare prin Internet extind foarte mult comunitatea n cadrul creia elevii pot comunica.
Prin email, chat, mesaje instant, sondaje instant i protocol pentru Internet Voice Over, VoIP, elevii pot discuta i
schimba idei att ntre ei ct i cu colegi i experi din ntreaga lume.
Wiki-urile reprezint site-uri Web de colaborare online care pot fi setate pentru a fi editate de oricine sau doar de
anumii utilizatori. Autorul unui wiki poate fi notificat cu privire la toate modificrile i poate urmri i monitoriza
dezvoltarea coninutului site-ului. Se vor utiliza n instruire materiale scrise n grup, dezvoltare web n colaborare,
schimbul de informaii de documentare, de planificare a proiectului, de colectare de informaii. Ce trebuie s
nelegem din cadrul acestor definiii este faptul c un wiki este un site web gratuit, foarte uor de folosit, care nu
necesit cunotine avansate de tehnologia informaiilor i care nu necesit un program aparte spre a funciona.
Caracteristica cea mai important a unui wiki, cea care a stat la baza extinderii fulminante pe care a cunoscut-o
aceast tehnologie, este faptul c oricine poate modifica orice n cadrul unei pagini wiki, oriunde i oricnd, fr a
fi nevoie de o permisiune anume de acces, de citire, scriere sau publicare.
Prin utilizarea site-urilor web de colaborare, persoanele pot lucra mpreun la documente, fie de lucru i
prezentri. De asemenea se pot ncrca fiiere create anterior de pe calculatoarele lor personale. Fiecare resurs
online permite elevilor:
- s acceseze fiiere de pe un calculator conectat la Internet;
- s invite alte persone pentru a vedea sau edita documente;
- s editeze i s vizualizeze un document n acelai timp cu ali autori;
- s lucreze la documente online sau offline;
- s compare dou versiuni ale aceluiai document;
- s monitorizeze versiunile anterioare ale unui document;
- s publice pe o pagin web sau ntr-un blog coninutul;
- s creeze documente tehnoredactate compatibile cu Microsoft Office, fie de lucru i prezentri sau editri ale
documentelor existente;
- s aduge elemente de proiectare, imagini, hri, diagrame i grafice.
Pentru realizarea unui wiki se va cere elevilor parcurgerea urmtorilor pai:
- deschiderea documentului site-uri wiki din directorul Resurse, Resurse Internet de pe CD-ul cu resurse
curriculare;
- utilizarea ajutorului online sau forumului disponibil n fiecare site web de creare a unui wiki pentru instruciuni de
realizare. Se pot include i urmtoarele:
- link-uri ctre alte site-uri web
- imagini care s susin coninutul.
Sarcin de lucru: Se solicit elevilor o analiz a instrumentelor de comunicare prin Internet, prezentarea
punctelor tari i a provocrilor fiecrui instrument n parte. Elevii trebuie s comunice cu persoanele din afara
clasei, primesc reacii cu privire la produsele la care lucreaz, se implic n discuii interactive, exerseaz utiliznd
abilitile de tehnoredactare de la TIC, schimb informaii bazate pe text, documente i alte resurse, utilizeaz

Internetul pentru funcia de documentare i comunicare. Produsul activitii elevilor va trebui s fie un site wiki
care sa conin documente word (referate), prezentri PowerPoint, foi de calcul Excel, teste de autoevaluare
despre funciile Internetului ca reea global de comunicare cu referire n mod deosebit la funcia de
documentare i cea de comunicare a reelei Internet.
Wiki-urile sunt sub influena puterii celor patru o. Faptul c orice wiki este uor de creat, de modificat i chiar de
ters de ctre oricine, oriunde i oricnd are efecte pozitive dar i efecte negative. Implicnd elevii n activiti
colaborative, solicitm acestora s realizeze, pentru fiecare proiect, jurnalul activitilor desfurate i s ofere
colegilor feed-back. Pe pagini ale unor grupe de elevi vor fi postate i repere critice privind calitatea activitilor
colaborative, fiind consemnate i aprecieri ale activitii fiecrui membru al echipei. Un alt avantaj important oferit
de site-urile de tip wiki este dat de posibilitatea de a posta comentarii, de a deschide fire de discuie pe teme de
interes pentru elevi. Rspunsurile oferite pentru diferite topicuri au constituit repere importante pentru profesor,
dar i pentru prinii elevilor.
nvarea prin aciune implicnd TIC presupune realizarea de sarcini n contexte variate care s permit
operaionalizarea cunotinelor i facilitarea transferului n contexte noi. Acest fapt este cu att mai important cu
ct evoluia cunoaterii, dar mai ales a tehnologiei informaiei este extrem de dinamic.
TIC transform ideile n materie. nregistrarea activitii, ct i a produsului, poate fi pstrat, reluat i chiar
modificat, stimuleaz abordarea explorativ i intervenionist, au potenial adaptativ folosirea unui avantaj
real dat de semnalizarea automat prin alerte (feedback imediat), analiza i oferirea de alternative, rspunsuri
selective. Obiectivele atinse prin utilizarea TIC n cadrul proiectului sunt:
- recunoaterea unor date de tip probabilistic sau statistic n situaii concrete;
- interpretarea primar a datelor sau probabilitilor cu ajutorul calculelor financiare, a graficelor i a diagramelor;
- utilizarea unor algoritmi specifici calcului financiar, statisticii sau probabilitilor pentru analize de caz.
Se vorbete tot mai mult n ultimii ani despre un nvmnt centrat pe elev, dar ntrebarea este: cum anume
nva elevii mai bine?
Integrarea noilor tehnologii n instruire determin schimbarea metodelor i tehnicilor de lucru la clas. Folosirea
internetului, a resurselor on-line, a bibliotecilor virtuale, a comunicrii on-line, are implicaii pe care societatea n
care trim le solicit: stimuleaz i dezvolt potenialul cognitiv multiplu al elevilor (Teoria Inteligenelor Multiple,
H. Gardner), dezvolt abilitile necesare n secolul XXI, contribuie la dezvoltarea abilitilor de gndire de nivel
superior (Taxonomia lui Bloom), orienteaz procesul de instruire ctre interesele elevilor (predare centrat pe
elev).
Metoda proiectului poate, mai mult ca oricare dintre metodele de predare activ-participative s ofere un cadru
generos pentru formarea difereniat a elevului. Pentru a folosi n mod eficient metoda proiectului i a integra tot
ce poate oferi calculatorul, sunt foarte importani paii pe care i face profesorul pentru planificarea i proiectarea
unitii de nvare. Temele proiectelor se stabilesc de comun acord cu elevii la nceputul unitii de nvare, vor fi
monitorizate pe tot parcursul unitii de nvare iar produsul de grup sau individual este prezentat la finele unitii
de nvare.
Bibliografie:
1. Manual de Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, clasa a IX-a Mariana Milosescu
2. Informatica aplicata, Radu Marsanu, Mioara Gheorghe, Florin Hartescu
3. http://ro.wikipedia.org/wiki/

1.
2.
3.
4.

Prescurtarea de la electronic learning, termenul de e-learning defineste efortul educational livrat prin intermediul
computerului. Cu grade diferite de interactiune, livrate online sau offline, programele de e-learning prezinta cateva avantaje
incontestabile:
accesibilitate;
flexibilitate;
adaptabilitate;
costuri reduse;

5.
6.

echitate;
varietate etc.
1. Gradul mare de accesibilitate a programelor e-learning este o consecinta directa a epocii in care traim. Internetul a incetat
de mult sa mai fie apanajul catorva luminati, informatia este disponibila intr-o varietate de forme.
Atentie insa! Un program bun de e-learning nu este o simpla colectie de informatii puse cap la cap intr-un document sau intr-o
prezentare PowerPoint colorata. Valoarea unui curs online este direct proportionala cu gradul de interactivitate pe care il
contine, calitatea continutului si relevanta sa vizavi de subiect, adaptarea mijloacelor de comunicare utilizate (text, voce,
imagine) si nu in ultimul rand functionalitatile soft-ului cu ajutorul caruia este elaborat (Captivate, Lectora, Toolbook, Articulate,
Authorware, Camtasia, Jing, Snagit etc.)
In plus, accesibilitatea este sporita de usurinta utilizarii unui astfel de instrument de invatare (de la meniurile explicative
incluse in curs, la facilitatile de navigare pe care le ofera, pana la usurinta parcurgerii modulelor de testare).
2. Cand vorbim despre flexibilitatea programelor e-learning avem in vedere modul in care ele se adapteaza timpului si
disponibilitatii persoanei angajate in procesul de invatare.
Un curs livrat online poate fi parcurs in etape, ofera posibilitatea reluarii modulelor dorite/ neclare, permite accesarea la orice
ora si in orice moment cu ajutorul unui nume de utilizator si a unei parole. Altfel spus, se adapteaza ritmului individual si
particularitatilor de invatare.
3. Cu o structura modulara, un program e-learning poate fi adaptat atat in functie de tipul de informatie transmisa (ex: limbaj
tehnic, simbolic etc), cat si de nivelul de cunostinte al auditoriului (prin selectarea doar acelor sectiuni identificate ca relevante
in urma unui proces de pre-testare a cunostintelor).
4. Costurile unui program e-learning sunt semnificativ mai mici fata de un training traditional.
Se elimina costurile legate de deplasari, cazari, inchirieri de sali si toata logistica aferenta. Chiar si in situatia in care se
considera ca un program e-learning nu poate adresa eficient decat nevoi de instruire teoretica, el se justifica prin faptul ca
ofera training-ului in clasa mai mult timp pentru practica si deprinderea unor abilitati specifice (de vreme ce notiunile teoretice au
fost invatate si verificate deja prin testare).
S-a ajuns astfel in timp la concluzia ca varianta de blended learning (o combinatie de metode traditionale de training si elearning este de multe ori cea mai eficienta pentru fixarea si valorizarea informatiei).
5. Programele e-learning lasa foarte putin loc de interpretare in ceea ce priveste o investitie subiectiva a companiei in
angajatii sai si sunt percepute ca echitabile.
Odata transformate intr-un standard si facand parte dintr-o procedura de instruire, va fi evident pentru toate partile implicate ca
nu exista diferente de tratament sau de calitate. Atat angajatul din sediul central cat si cel din teritoriu beneficiaza de aceleasi
programe, trebuie sa parcurga aceleasi cursuri si sa raspunda acelorasi testari.
Implicit, se asigura astfel existenta a cel putin unui model de instruire echitabil de baza care poate sa constituie o solutie de
pornire in potentiale probleme legate de performanta. In plus, un program de instruire online asigura training-ul concomitent al
mult mai multor angajati decat ar putea fi implicati in acelasi interval de timp intr-un training traditional.
6. Varietatea programelor de e-learning este implicit data de complexitatea continutului pe care il livreaza.
De la training-uri de produs, servicii, la cele cu grad mare de tehnicitate (instructiuni de utilizare), la cele cerute
prin legislatie (protectia muncii, siguranta, securitate etc.), pana la aspecte mai complexe legate de managementul strategic
al proceselor, project management, dar si programe de induction, outplacement etc, si multe altele, toate pot fi acomodate
intr-un astfel de program. Secretul este un continut bun si un dezvoltator de cursuri cu experienta.
Ca in orice aspect legat de oameni, si in utilizarea programelor de e-learning trebuie avuta in vedere justa masura. Specialistii
spun ca solutia este amestecul (blended learning) tehnicilor de instruire in clasa cu cele de e-learning. Se asigura astfel o
adresare mai eficienta a nevoilor individuale de invatare (prin oferirea de stimuli si de contexte variate) si implicit un beneficiu
mai consistent al training-ului pe termen lung.