1

.
1.
1

ECOLOGIE
Specii si populatii
terestre:mamifere urs carpatin, lup,

2.

CONTAMINAREA
MEDIULUI

3
.

2.1

Contaminarea apei: etapa de

3.1

ras,capra neagra ,cerb,

mistret,caprioara, pisica salbatica,
vulpe, dar si amfibieni, reptile, insecte.

1.
2

Habitate si comunitati: proiectul se

1.
3

Descrierea ecosistemelor: peste 80

2.2

afla in apropierea localitatilor Pades,

Tismana, Targu Jiu si Uricani, localitati
populate de cetateni de nationalitate
romana,roma, musulmana,
armeneasca etc(afectati indirect de
efectele proiectului). Habitatul
natural , cel afectat in mod direct,
prezinta paduri de fag, pasuni alpine,
tufarisuri alpine si boreale, pajisti
uscate, fanete montane, pesteri ,
izvoare petrifiante,vegetatie herbacee
pe malul lacurilor,vegetatie
chasmofica pe roci stancoase etc .

de specii floristice endemice: Dianthus

domogledi, Thlaspi dacicum,
Athamantha hungarica, Centaurea
degeneana. Dintre arborii i arbutii
ntlnii n etajele de vegetaie
remarcm: Fagus silvatica, var.
moesica, Corylus colurna, liliac
slbatic, tis, Pinus nigra. Domogledul,
situat n vecintatea staiunii Bile
Herculane, este considerat printre
rezervaiile cele mai bogate n specii
de plante din Europa.

4
.

ASPECTE DE INTERES
UMAN

Solul: solurile se prezinta ca fiind a de tip

4.1
4.2

Valori educationale
Valori istorice
Culturi
Sentimente si atitudini
Stiluri de viata

3.2

carstic, cu un pH acid in general, avand o

cantitate redusa de humus-favorabila
dezvoltarii rasinoaselor si molidisurilor
apreciate pentru capacitatea de sustine solul
cu precadere pe cel de la suprafata (care nu
este la fel de compact precum cel din adancimi
mai mari).
Procesul de modernizare a drumului poate
avea un impact negativ asupra solului daca pe
parcursul construirii utilajele nu vor fii plasate
decat in zona direct implicata- zona de
carosabil,altfel se vor produce mari socuri
asupra acestuia.
Aerul: Climatul zonei este in general ploios, cu
temperaturi maxime de 22 grade Celsius vara,
predominand o frecventa medie anuala a
vanturilor. In urma implementarii proiectului,
se vor remarca modificari la nivelul calitatii
aerului- miros usor intepator din cauza
carburantilor arsi, vizibilitatea afectata din
cauza diferentelor de temperatura intre
interiorul si exteriorul padurii + patrunterea
factorilor perturbatori(masinile)-> producerea
fenomenului de ceata care va ingreuna traficul
si va spori numarul accidentelor rutiere>eliberarea noxelor->efecte negative
->afecteaza zona pe termen lung

3.3

Apa: Apele de suprafata si panza de apa

construire-modificarea
caracteristicilor apei de sufrafata din
cauza noxelor ,uleiurilor uzate
produse de utilaje; etapa de
functionare- substantele
antiderapante folosite la curatarea
drumului pe tip de iarna ,scurgerile
accidentale de carburant; in cazul
fundarii s-ar putea produce
modificari interne, la nivelul panzei
de apa freatice.

2.3

Contaminarea atmosferei: in
prezent-din cauza pantelor foarte
mari, a drumului anevoios si a
serpentinelor numeroase,
conducatorii trebuie sa faca
schimbari bruste prin urmare sa
reduca viteza la minim-> cresterea
consumului de carburant, iar
cantitatea de noxe eliberate in aer
este mult mai mare.etapa de
construire-NO,CO,COVNM produse
de utilaje,in etapa functionala-daca
drumul ar fii remodelat ,ajungand la
categorie I ,chiar daca ar fluidiza
celelalte artere , ar fii mult mai
circulat 66A ->cantitatea mare de
noxe.
Contaminarea solului: in prezentdin cauza ca podetele pentru apele
pluviale sunt insuficiente ca numar si
au diametrul prea mic, nu reusesc sa
preia debitul de la viiturile mari->
infiltrarea apei in carosabil->
degradarea rapida a acestuia+
instabilitatea sporita a solului->
pericol de defragmentare a acestuia
-> impact negativ asupra celor ce
strabat traseul.etapa de construireuleiuri ,scurgeri ,deseuri provenite
din procese tehnice aferente
activitatii defrisarii,resturi metalice

ASPECTE ESTETICE

freatica vor avea de suferit- din cauza defrisarii

masive solul nu-si va mai face rezerve de apa,
pentru ca nu va mai avea cine (radacinile
copacilor) sa o retina, numarul inundatiilor va
creste, o parte din volumul de apa infiltranduse in carosabil- in situatia in care numarul
podetelor va fii insuficient raportat la
cantitatea de apa existenta-> in perioadele
mai secetoase se pot produce secari ale
raurilor, crescand adancimea de forarea a
apelor subterane. Pe termen lung exista
efecte negative -> turbiditate crescuta din
cauza metalelor grele -> inexistenta apei

4.3
4.4
4.5

-in urma realizarii lucrarilor de reabilitare, va avea

loc o dezvoltare turistica si de agrement; drumul
traverseaza cele doua Rezervatii, care nu pot fii
puse in valoare printr-o infrastructura rutiera
deficitare, neconforma cu cerintele actuale.
-in acelasi proiect este prevazuta si o extindere a
traseului ,unindu-se cu reteaua de drumuri Lacul
Valea catre Baile Herculane-> traficul va fii fluidizat,
minimizandu-se costurile de transport si timp
pentru parcurgerea traseului.
-pe parcursul constructiei se vor creea locuri de
munca pentru aprox. 420 de persoane, se va prelua
o parte din utilajele si echipamentele disponibilizate
din sectorul minier
- -in sit nu au fost depistate artefacte sau zone de
interes stiintific, istoric ,arhitectural etc.
-populatia din zona va fii nevoita sa se adapteze
noilor conditii de trai
-intrucat rezultatul proiectului prevede oportunitati
pentru locuri de munca, dezvoltarea economica
,dezvolatarea turismului, oportunitati sociale ,intreg
procesul se considera a fi o promovare pentru
atragerea de capital investitorial de orice natura,
autohton sau strain.

Concluzii: Reabilitarea drumului forestier se impune

cu atat mai mult cu cat in viitor va fi creata o legatura
intre drumul national DN 66A si reteaua de drumuri din
zona (DN 67D).
Reabilitarea sectorului de drum national DN 66 A care
face obiectul prezentului proiect va asigura o legatura
directa din Valea Cernei, respectiv localitatile Baile
Herculane si Cerna Sat in Valea Jiului de Vest, respectiv
localitatile Campu lui Neag, Uricani, Lupeni, Vulcan si
Petrosani.
Din punct de vedere economic, realizarea acestui obiectiv

Bogate i variate sunt i elementele

faunistice: scorpionul carpatin ,vipera
cu corn, peste 1300 de specii de fluturi
specifice diferitelor zone zoogeografice (alpin, pontic, balcanic,
central-european,
mediteranean).Petrografia este
dominat de dou blocuri granitice i
granodioritice, desprite de o fie de
isturi cristaline, aceasta fiind situat
n vile Lpunicului Mare i Rului
Brbat. n partea de SV a masivului se
gsesc calcare de vrst jurasic i
cretacic, care determin prezena
reliefului carstic (Retezatul
Calcaros).Solurile au un pH acid,
continut de humus scazut-mediu,
productivitate mijlocie, ce ofera bune
conditii de vegetatie pentru fagete
pemontane, rasinoase, molidisuri, cu
un climat in general ploios pe
parcursul anului.

+grad inalt de dificultate pentru

lucrarile de terasare-> depozitarea
pamantului escavat si a arborilor
defrisati.etapa functionalainformatiile prezentate mai sus pot
au un impact puternic asupra
calitatii solului si pe termen
lung:instabilitatea solului, alunecari
de teren

potabile.

3.4

2.4

Contaminarea sonora: in prezent

nu exista parapetii pentru siguranta
circulatiei pe intreg parcursul
traseului, acestia ar fii putut
minimiza poluarea fonica produsa de
autovehicule.in etapa construiriizgomotul si vibratiile utilajelor-> 7095dB.in etapa functionarii zgomotul
va fii minimizat prin inbunatatile
calitatii drumul, montarea
parapetilor de siguranta, limitarea
vitezei.

Mediul biotic: defrisarea unei suprafete

forestiere pentru consolidarea drumului
afecteaza flora , pentru ca neexistand drum (in
spatiul ce urmeaza sa fie defrisat), va fii greu
de identificat traseele de migratie ale faunei +
cantitatile de metale grele, pulberi, zgomot ->
efecte nocive pe termen lung.

va aduce avantaje deosebite, atat transportatorilor, cat si

persoanelor fizice, prin scurtarea cu aproximativ 90 km a
distantei care separa zona municipiului Petrosani si
localitatile invecinate cu statiunea Baile Herculane.
Totodata se va realiza o legatura directa intre Valea Jiului
si zona limitrofa Dunarii din judetul Caras - Severin,
respectiv o relatie directa cu arterele rutiere din sudvestul tarii. Aceasta ruta va asigura scaderea costurilor de
transport intre cele doua zone proportional cu scurtarea
distantei, va conduce la echilibrarea retelei de drumuri
din zona.Totodata, impactul pozitiv social se va exercita si
in perspectiva, prin reconversia personalului muncitor in
directia viitoarelor ramuri industriale sau de servicii care
s-ar putea dezvolta in zona prin atragerea de capital
investitional autohton sau strain.
Zona turistica si de agrement de la lacul Cernei va
constitui o puternica sursa de atractie pentru turisti in
conditiile in care vor fi asigurate conditii de transport
sigure si economice. In perioada de constructie a
sectorului de drum national, se va produce temporar un
impact negativ, analizat in cadrul Raportului. Pentru
diminuarea acestuia au fost propuse lucrari si masuri de
protectie a tuturor factorilor de mediu posibil a fi afectati.
Intrucat Organizarea de santier nu este amplasata pe
teritoriul Parcului National Domogled Valea Cernei putem
afirma ca impactul va fi minim asupra factorilor de mediu
din Parc.