Sunteți pe pagina 1din 8

Avnd n vedere ca ara noastra este membr U.E.

, vom discuta despre raportul dintre


ajutoarele de stat/concurenta si dezvoltarea economica la nivelul Uniunii Europene, deoarece
exist reglementari in ceea ce priveste msurile pe care un stat le poate adopta n sprijinul
anumitor entitati, masuri adoptate de ctre Comisia U.E.
Statele membre intervin uneori prin utilizarea de resurse publice pentru a promova
anumite activiti economice sau pentru a proteja anumite industrii naionale. Prin favorizarea
anumitor ntreprinderi n raport cu concurenii acestora, ajutoarele de stat pot distorsiona
concurena.
Ajutoarele de stat sunt interzise n temeiul Tratatului privind funcionarea Uniunii Europene. Cu
toate acestea, unele exceptri autorizeaz ajutoarele de stat justificate de obiective de interes
comun, cum ar fi serviciile de interes economic general, dac acestea nu distorsioneaz
concurena ntr-o msur care s contravin interesului public. Prin urmare, monitorizarea
ajutoarelor de stat de ctre Comisia European este menit s evalueze echilibrul ntre efectele
pozitive i cele negative ale unor astfel de ajutoare.
Devine astfel relevant si evident raportul dintre ajutoarele de stat, concurenta si
dezvoltare economica. Daca in cazul concurentei lucrurile au fost prezentate mai sus, pe partea
dezvoltarii economice efectele pot fi la fel semnificative. In primul rand cand spunem dezvoltare
economica, facem referire la crestere, cresterea indicatorilor macro si microeconomici. Este
cunoscut faptul ca, intr-o economie de piata sanatoasa dezvoltarea economica nu poate avea loc
intr-un context concurential distorsionat, ci doar acolo unde mecanismele concurentiale
functioneaza perfect alaturi de toate celelalte institutii alte statului. Sprijinirea anumitor institutii
prin ajutoare de stat poate pune in pericol toate aceste mecanisme, iar acest lucru v-a duce mai
degraba la o depresiune economica, in detrimental cresterii.
Pentru a asigura bunul demers al lucrurilor pe piata U.E, Comisia Europeana a formulat
dispozitiile aplicabile ajutoarelor de stat, structura fiind urmatoarea:

DISPOZIII GENERALE

Planul de aciune n domeniul ajutoarelor de stat


Norme de aplicare a articolului 108 din Tratatul privind funcionarea Uniunii
Europene

Ajutoare pentru ntreprinderile mici i mijlocii

EXCEPTRI PE CATEGORII

Categorii de ajutoare compatibile cu piaa comun


Aplicarea articolelor 107 i 108 din TFUE anumitor categorii de ajutoare de
stat orizontale

Ajutoarele de minimis
Ajutoare de stat pentru ocuparea forei de munc
Ajutoare pentru formare
3

NORME ORIZONTALE

Orientri privind ajutoarele de stat pentru protecia mediului


Cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare i dezvoltare
Ajutorul de stat pentru salvarea i restructurarea ntreprinderilor aflate n
dificultate
4

AJUTOARE REGIONALE
Linii directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-

2013

Ajutoarele de stat regionale pentru investiii


5

SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL

Reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes

economic general
Ajutoarele de minimis pentru serviciile de interes economic general
Noul angajament european privind serviciile de interes general
Cadru comunitar pentru ajutorul de stat sub forma compensaiilor pentru

obligaia de serviciu public


Cartea alb privind serviciile de interes general
Serviciile sociale de interes general
Cartea verde privind serviciile de interes general

AJUTOARE SPECIFICE

Transparena relaiilor financiare dintre statele membre i ntreprinderile

publice, precum i din cadrul anumitor ntreprinderi


Ajutorul de stat pentru promovarea investiiilor cu capital de risc n IMM-uri
Ajutoarele de stat sub form de garanii
Ajutoare de stat n cazul asigurrii creditelor de export pe termen scurt
Elemente de ajutor de stat n vnzrile de teren i cldiri efectuate de
autoritile publice

Elemente de ajutor n impozitarea direct a activitilor


Ajutoarele naionale pentru industriile audiovizualului
Ajutoare de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune
Ajutoare de stat pentru serviciile publice de radiodifuziuneArhive
Ajutoare de stat acordate ntreprinderilor feroviare

http://europa.eu/legislation_summaries/competition/state_aid/index_ro.htm
Conform prevederilor generale, controlul ajutoarelor de stat este o parte integrata a politicii
privind competitia, iar scopul ei este de a menine pieele competitive. Articolul 87(1) din tratatul
privind ajutoarele de stat interzice acordarea acestora deoarece este posibila distorsionarea
competitiei prin favorizarea anumitor firme sau a anumitor bunuri. Exista totusi cateva exceptii
in acest tratat, deorece ajutoarele de stat pot fi uneori instrumente foarte eficiente, insa doar
atunci cand exista un interes economice commune, de cercetare, de dezvoltare sustenabila,
promovare a culturii, etc. Planurile de aciune au fost concepute in asa fel incat ajutoarele de stat
sa aduca un plus spre atingerea obiectivelor stabilite la Lisabona. Astfel au fost identificate opt
cadre prioritare:
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Inovatie, cercetare si dezvoltare


Crearea unui mediu de afaceri mai bun si stimularea antreprenoriatului
Investitia in capitalul uman
Serviciile de interes economic general
Simplificarea si consolidarea mecanismelor de stat
Focusarea pe regiuni a politicii ajutoarelor de stat, pentru reducerea

discrepanelor dintre acestea


7. Incurajarea unui viitor sustenabil
8. Construirea de infrastructuri moderne, pentru transport, comunicaie,
informaie si energie.
Odata cu aderarea la U.E orice stat membru are nevoie de aprobare din partea comisiei pentru a
acorda ajutoare de stat de orice fel. Orice proiect de acordare a unui ajutor nou se notific n timp
util de ctre statul membru n cauz; acesta furnizeaz n notificare toate informaiile necesare
pentru a permite Comisiei s adopte o decizie. n cazul n care Comisia consider c informaiile
furnizate de statul membru sunt incomplete, aceasta solicit toate informaiile suplimentare
necesare.

Orice ajutor care trebuie notificat nu poate fi acordat dect dup ce Comisia a adoptat, sau se
consider c a adoptat, o decizie de autorizare a acestuia (clauza suspensiv). Acesta trebuie
notificat printr-un formular de notificare prevzut n anexa I partea I la Regulamentul (CE)
nr. 794/2004. ncepnd de la 1 ianuarie 2006, notificrile se trimit electronic, mai puin n cazul
n care Comisia i statul membru care efectueaz notificarea convin altfel.
n cazul n care, dup o examinare preliminar, Comisia constat c exist ndoieli privind
compatibilitatea msurii notificate cu piaa comun, aceasta decide s iniieze procedura oficial
de investigare n temeiul articolului 108 alineatul (2) [fostul articol 88 alineatul (2)] din tratat.
Decizia sintetizeaz elementele relevante de fapt i de drept, include o evaluare preliminar de
ctre Comisie a msurii propuse i indic ndoielile privind compatibilitatea acesteia cu piaa
comun. Statul membru respectiv i prile interesate i pot prezenta observaiile ntr-un termen
care nu depete o lun, termen pe care Comisia l poate prelungi.
Procedura oficial de investigare se nchide printr-o decizie. Comisia poate constata c:

msura notificat nu constituie ajutor de stat;

au fost eliminate ndoielile privind compatibilitatea msurii notificate cu piaa comun i


ajutorul este compatibil cu piaa comun (decizie pozitiv). Comisia poate anexa la o decizie
pozitiv condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un ajutor pentru a fi considerat compatibil
cu piaa comun i poate impune obligaii pentru a permite monitorizarea respectrii deciziei
(decizie condiional);

msura notificat nu este compatibil cu piaa comun i ajutorul nu poate fi acordat


(decizie negativ).
n cazul n care statul membru nu respect deciziile condiionale sau negative, Comisia poate
sesiza direct Curtea de Justiie.
Statul membru n cauz poate retrage notificarea naintea adoptrii de ctre Comisie a unei
decizii definitive. De asemenea, acesta poate modifica un ajutor care a fost deja notificat i
aprobat. Aceste modificri, notificate cu ajutorul formularului care figureaz n anexa II la
Regulamentul (CE) nr. 794/2004, nu trebuie s influeneze evaluarea compatibilitii msurii de

ajutor cu piaa comun. Creterea care rezult n urma modificrii nu poate depi 20 % din
bugetul iniial al unei scheme de ajutor existente.
Comisia poate revoca o decizie n cazul n care aceasta s-a bazat pe informaii eronate.
n cazul n care deine informaii privind un ajutor pretins ilegal, indiferent de sursa acestora,
Comisia trebuie s examineze aceste informaii fr ntrziere. Dac este necesar, aceasta solicit
informaii statului membru n cauz.
Dup ce i acord statului membru n cauz posibilitatea de a-i prezenta observaiile, Comisia
poate adopta o decizie prin care i solicit acestuia s suspende acordarea oricrui ajutor ilegal
(ordin

de

suspendare).

Procednd n acelai fel, Comisia poate adopta o decizie prin care i solicit statului membru
recuperarea provizorie a oricrui ajutor ilegal, pn la adoptarea unei decizii privind
compatibilitatea ajutorului cu piaa comun (ordin de recuperare), dac sunt ndeplinite
urmtoarele criterii:

n conformitate cu o practic consacrat, nu exist ndoieli cu privire la caracterul de


ajutor al msurii n cauz; i

o intervenie este urgent; i

exist un risc serios de prejudiciere semnificativ i ireparabil a unui concurent.


Comisia poate autoriza statul membru s coreleze rambursarea ajutorului pltit ilegal cu
acordarea ctre ntreprinderea n cauz a ajutorului pentru salvare.
n cazul n care statul membru nu respect niciunul dintre ordinele menionate mai sus, Comisia
este ndreptit s sesizeze Curtea de Justiie i s i solicite acesteia s declare c nerespectarea
constituie o nclcare a tratatului.
Atunci cnd adopt decizii negative n cazuri de ajutor ilegal, Comisia decide ca statul membru
n cauz s ia toate msurile necesare pentru recuperarea ajutorului de la beneficiar (decizie de
recuperare). Comisia nu solicit recuperarea ajutorului n cazul n care aceasta ar contraveni unui

principiu general de drept comunitar. Prerogativele Comisiei de recuperare a ajutorului sunt


supuse unui termen de prescripie de zece ani.

Deoarece analizam efectele ajutoarelor de stat asupra concurentei si a dezvoltarii economice, este
important sa stim ce intreprinderi mici si mijlocii, institutii si ce sectoare pot beneficia de acestea
si mai ales in ce conditii. Toate aceste reglemantari apar in legislatia adoptata de catre Comisia
U.E, in 2001. In cazul intreprinderilor mici si mijloci, lucrurile se prezinta in felul urmator:

Ajutoarele pentru investiii: IMM-urile pot beneficia de acestea in functie de zona


in care isi desfasoara activitatea. In zonele ce nu beneficiaza de ale ajutoare de
stat regionale, intreprinderile mici pot primi o cota maxima de 15 %, iar cele
mijlocii de 7,5 %. In regiunile care beneficiaza deja de ajutoare de stat, IMM-urile
pot primi un anume procentaj stabilit anterior de catre Comisia U.E, acesta putand
fi modificat insa fara sa depaseasca 30%. In regiunile care beneficiaza de ajutoare
de stat stabilite de catre comisie sub un alt articol ( 87(3) a), IMM-urile pot

beneficia de un procentaj cu pana la 50 % mai mare, maximul fiind de 70 %.


Ajutoare pentru servicii de consultanta sau alte servicii si activitati: IMM-urile pot
beneficia de ajutoare in acest caz, daca serviciile in sine nu reprezinta o activitate
permanenta sau regulata a intreprinderii. Acestea pot acoperii maxim 50% din

costurile cu aceste servicii.


Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare : daca anumite criterii sunt respectate, IMMurile pot beneficia de ajutoare calculate in functie de costurile eligibile ale
proiectului. Astfel pot ajunge la 100% pentru cercetare fundamentala, 60 % pentru

cercetare industriala si 30 % pentru dezvoltare pre-competitiva.


Ajutoare pentru studii de fezabilitate tehnica: aceste ajutoare se pot oferi fara o
notificare in prealabil catre comisia U.E, insa in functie de costul studiilor pragul

ajutoarelor nu poate depasi 75% din totalul acestora.


Ajutoare pentru acoperirea costurilor de licenta: acestea de asemenea nu au
nevoie de o notificare in prealabil, iar nivelul lor este echivalent cu acele costuri
ce puteau fi induse de cercetare si dezvoltare astfel incat intreprinderea sa detina
propriile drepturi pentru a produce anumite bunuri.

Cu toate ca unele ajutoare pot fi oferite fara notificari anterioare catre comisie, acestea sunt
reglementate de urmatoarele conditii si nu pot fi oferite daca:
-

Totalul costurilor eligibile depaseste 25 mil. de Euro pentru investitii, servicii de

consultanta, studii de fezabilitate tehnica si costuri cu licentele.


Ajutorul brut depaseste 15 mil. de Euro in cazul investitiilor si serviciilor de

consultanta.
Ajutorul brut depaseste 15 mil. de Euro pentru cercetare si dezvoltare, studii de

fezabilitate si costuri cu licentele.


Totalul costurilor eligibile depaseste 40 mil. de Euro in cazul proiectelor Eureka de
peste 10 mil. de Euro

Pentru a asigura monitorizarea si transparenta ajutoarelor de stat, Comisia necesita statelor


membre sa inainteze un sumar cu privire schema ajutorului in 20 de zile de la implementarea sa,
sa inregistreze si sa pastreze orice ajutor oferit care nu necesita notificare anterioara si de
asemenea sa alcatuiasca un raport anual cu ajutoarele oferite conform Regulamentului U.E.
Raportul dintre ajutoarele de stat, concurenta si dezvoltare economica. Analiza privind
subventiile oferite in agricultura la nivelul U.E.
Odata cu Politica Agricola Comuna a U.E, s-a urmarit incurajarea acestui sector, dezvoltarea lui
si bineinteles s-a cautat un echilibru la nivel european. Productia agricola este sustinuta prin
subventii acordate de catre U.E, insa doar partial, nivelul acestora fiind in final stabilit de catre
fiecare stat in parte in functie de buget si prioritati.
Astfel se ridica problema subventiilor foarte mari acordate de catre statele mai puternice,
si mai ales se pune intrebarea daca acestea nu provoaca perturbari mari ale pietei. Aceasta
problema s-a discutat chiar in cadrul unei conferinte O.N.U, unde s-a ajuns la concluzia ca,
reprezinta una dintre cele mai mari, daca nu chiar cea mai mare perturbare a pietelor agricole.
In momentul in care un stat acorda o subventie foarte mare, efectele finale pot fi printre cele mai
negative, deoarece preturile vor fi astfel influentate, productia descurajata iar fermierii mai mici
se vor afla in fata unei concurente neloiale.
Luand ca exemplu tara noastra, putem observa ca in prezent, subventiile acordate pentru
suprafata cultivata sunt doar 1/3 din subventiile medii acordate in restul U.E, insa costurile sunt

aceleasi. In acest caz conceptul de piata libera este doar unul pur teoretic. Daca in unele tari
subventiile se ridica la 400, 500 euro/ha, iar in tara noastra media este de 150 euro/ha, piata
agricola nu mai functioneaza ca un mecanism echilibrat si liber, ci mai degraba depinde de
decizii politice.
O alta problema este cea a fermierilor mici si chiar mijlocii, deoarece cu subventii atat de
mici si un numar nu foarte mare de hectare, acestia nu se pot capitaliza singuri si sunt automat
depasiti de catre marile inteprinderi din acest sector. Astfel concurenta nu este una loiala, si nici
piata una libera.