O LUME A MUNCII.

Etica muncii din Japonia este legendara. Potrivit modelelor traditionale, salariatul [functionarul
de birou] face naveta in medie doua ore si petrece zece ore la birou, sase zile pe saptamana.
Functionarele sau alte angajate lucreaza opt ore pe zi. Cand biroul se inchide, salariatul se
alatura, de obicei, colegilor sai, pentru a servi o bautura. Cand ajunge acasa, copii sai dorm.
Petrece doar duminica alaturi de ei daca poate sta treaz. !alariatul japonez are dreptul la un
concediu cu plata de doua saptamani pe an. !imtul lui de fidelitate fata de corporatia la care
lucreaza va reduce concediul la numai patru zile.
Pana acum zece ani, salariatul era angajat pe viata. El urca in ierarhia corporatiei odata cu varsta
si mai putin prin valoarea sa. Cand ajungea un manager de calitate medie, pe la "# de ani, avea si
alte obligatii in plus fata de cei mai in varsta sau mai tineri ca el, ceea ce$i marea stresul. %aca nu
sucomba karoshi moartea cauzata de e&tenuare devenea senior manager si ajungea la pensie la
'# de ani.
%esi inca tipic, scenariul acesta este redefinit, in mod curent. (ecesiunea a schimbat mult
modelele de munca din Japonia. Promovarea se bazeaza mai ales pe valoare. )anatoarea de
creiere si schimbarea slujbei au devenit mult mai des intalnite. *inta Japoniei de "# de ore de
munca pe saptamana ramane destul de indepartata, desi corporatiile si fabricile mai mari s$au
adaptat la cinci zile lucratoare pe saptamana de la sfarsitul anilor $+# si majoritatea firmelor cu
activitate de sase zile acorda o jumatate de zi libera sambata sau muncesc sase zile alternativ.
Cu cat compania este mai mica, sansele sa se lucreze "+ de ore pe saptamana sunt mai mari.
Coloana vertebrala a economiei este formata din numeroasele firme mici ce sunt subcontractori
de parti componente pentru companii mai mari. Competitia ramane acerba, chiar si in timpul
recesiunii. %aca o firma nu poate avea preturi mici si nu face fata termenelor finale dure, alta
este gata sa$i preia activitatea. ,ulte astfel de firme sunt ateliere unde se depun mari eforturi si
angajeaza forta de munca straina, de multe ori ilegal.
!omajul, aflat inca la -,./ in 0110, la fel ca in ultimele decenii, a crescut la inceputul lui 011+.
Chiar la inceputul secolului al 223lea, sistemul angajarii din Japonia la un nivel scazut, de
invidiat, intre 4 si " procente.
BARBATII SI FEMEILE
Educati pentru a prefera compania celor de acelasi se& cu ei si adesea casatoriti prin aranjamente,
barbatii si femeile petrec putin timp impreuna. 3esirile in grupuri [sau in cupluri] mi&te sunt
preferate de tineri, dar viata sociala restrictionata din cauza muncii poate reduce ocaziile de a
intalni membri ai se&ului opus.
Japonia ramane preponderent dominata de barbati. %oar un sfert din studenti din universitati sunt
femei iar cele care urmeaza cursuri postuniversitare sunt si mai putine. Jumatate din forta de
munca o reprezinta femeile, dar numai vreo + procente ajung sa fie promovate la nivel de
directori. 5egea Egalitatii 6portunitatilor de ,unca, introdusa in 0171 spre a incuraja egalitatea
femeilor cu barbatii, nu a prevazut sanctiuni pentru cei care o incalca, 3ndiferent de calificare,
munca angajatelor tinde sa fie servila si de subordonare. 8desea poarta uniforme, in timp ce
barbatii nu, le raspund la telefon si le servesc ceai colegilor de se& opus. !e angajeaza de la
varsta de -# de ani cu un salariu mai mic decat al unui barbat si pleaca deobicei, din serviciu
atunci cand se marita. 9nele companii conservatoare angajeaza doar tinere care stau cu parintii
lor si le concediaza dupa varsta de -' de ani, combinand ideile de baza ale lui Confucius pentru a
scuza ca le platesc pe angajate mai prost. Femeile revin la munca dupa cresterea copiilor, dar
numarul celor care se marita mai tarziu pentru a$si urma cariera este in continuare in crestere,
8mericanii si europenii sunt adesea socati de statutul femeilor in Japonia. %ar daca opozitia fata
de o egalitate adevarata vine din partea politicienilor barbati, acelasi lucru se constata, parado&al,
si din partea milioanelor de femei multumite sa detina puterea la domiciliu si neingrijorate de
felul in care acest lucru le afecteaza imaginea. Programele *) pentru barbati care prezinta partea
placuta a femeii, aceasta fiind de acord ca o scolarita incantata si c onfirmand tot ce spune el, au
mai mult de a face cu :fata: pentru public decat cu realitatea. 3ntr$o tara in care duritatea femeii
este proverbiala, imaginea foarte placuta vesticilor, cu japoneza slaba si intelegatoare, nu prea
corespunde adevarului. Japonezii, supusi unei rutine ce pune o presiune mai mare asupra lor spre
ai conforma, pot uneori fi vazuti rezervati si mai inchisati decat femeile.
)echiul sistem familial, bazat pe dominatia barbatului si a varstei, a fost inlaturat prin Constitutia
din 01"' un factor ce a contribuit la migratia in masa spre orase, determinata de oportunitatile
locurilor de munca. 3n mod traditional, trei generatii traiau sub acelasi acoperis, modelul familiei
e&tinse fiind acum tipic doar in zonele rurale. Peste 77/ din populatie locuieste la oras, unde se
intalneste doar nucleul familiei. *otusi, scaderea ratei natalitatii pune tot mai multe probleme
unei societati ce imbatraneste. Ca o reactia la regretabila imbatranire, gospodariile e&tinse tind sa
creasa iar ca numar, dar, multumita generatiilor care traiesc in apartamente separate, din aceeasi
cladire, acestea au o mai mare independenta si intimitate.
%omiciliul familiei medii de la oras, cu un copil este format din doua dormitoare,
sufragerie;bucatarie intr$o singura incapere. %in cauza lipsei de spatiu locuit, majoritatea
japonezilor mai ales barbati cauta distractia in afara casei.
%ominatia masculina pare sa supravietuiasca in locuinta moderna, unde barbatul cel mai in
varsta face primul baie si femeia cea mai tanara, ultima. 8tunci cand oapetii se distreaza, sotia ii
sevreste la masa, incepand cu sotul ei, ea mancand ceva mai tarziu. Pe de alta parte, casa unei
japoneze este castelul ei. Ea se descurca in privinta finantelor gospodariei si ia deciziile
referitoare la copii si la educatia lor, ca si mutatul locuintei. !otul ii aduce salariul si ea ii da bani
de buzunar < kazukai.
Familiile care traiesc in sistemul ie locuiesc adesea ca familii e&tinse, ceea ce este convenabil
pentru afacerile familiare. 6 femeie obisnuita sa fie proprietatea familiei sotului ei, dupa
casatoriem isi raceste relatiile cu propria familie. *otusi, de pe timpul feudalismului, daca familia
femeii nu avea urmasi de se& barbatesc, sotul nu a fost niciodata considerat chitesenta rudeniei in
Japonia si chiar si azi sunt :adoptati: de familiile care nu au urmasi de se& barbatesc.
CRESTEREA SI EDUCATIA COPIILOR.
)esticii spun adesea ca se maturizeaza dupa ce scapa de restrictiile copilariei, in libertatea
specifica adultilor, dar in Japonia este invers. Copiii japonezi sunt in general mai rasfatati decat
cei din )est. 9n copil mai rau este amenintat de obiei cu parasirea sa de catre mama sau este
ridiculizat de ceilalti.
,eghina incepe sa se stranga in afara casei. 3n cei sase ani de scoala elementara si cei trei de
liceu, presiunea de a se conforma regulilor su restrictiilor de grup tinde sa domine aspiratiile
individuale. ,unca din liceu, dinaintea e&amenului de intrare la universitate, este notorie. Jiken
jigoku [infernul e&aminarii] este o perioada n care multi copii nu dorm noaptea decat cinci ore.
Cu teme de casa cel putin duble fata de !98, copiii se inscriu la juku [scoala de tocit], unde
petrec cel putin trei ore dupa ce ies de la scoala.
,ulti vestici au o consideratie nemeritata privind educatia japonezilor, presupunand ca aceasta
va duca la reusita economica. %e fapt, desi scoala japoneza si$a schimbat forma pentru a se lua
dupa cea americana, in timpul 6cupatiei [01".01.-] s$au facut foarte putine pentru a se
modifica traditia. Concepute ca niste chestionare, e&amenele japonezilor impun invatarea prin
toceala a cifrelor si datelor, fara eseuri sau alte incercari de incurajare a gandirii individuale.
(atarea admiterii la universitatea dorita provoaca o mare suparare parintilor si elevilor,
deopotriva. Cei care isi dubleaza eforturile de a reusi studiind la juku pe langa scoala de stat sunt
cunoscuti drept ronin [samurai fara stapan]. =uvernul a introdus o politica de :educatie rela&ata:
spre a remedia aceasta situatie.
9niversitatea patru ani senini de libertate relativa inaintea incadrarii la torturanta companie
etse privita in general ca o sinecura.
Companiile japoneze intruiesc recruti noi asupra slujbelor oferite si adesea ii vor angaja pe
absolventi pe baza prestigiului universitatii, mai curand decat pentru realizarile lor academice.
Cu o competitie tot mai acebra pe piata, nevoia specializarii pune accentul pe gradele
universitare.

Etica in afaceri se refera la relatia mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere
cautaarmonizarea >sau mai bine zis compromisul? dintre aceste trei niveluri, care sunt vazute in
modtraditional ca< nivelul macro< ghidul etic la nivel macro face referire la o afacere in
conte&tnational si international, conte&t care este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului
politic,cultural si religios. @ivelul institutional< ghidul etic la acest nivel face referire la etica
specificaunei organizatii. 3n multe lucrari de specialitate, aceste aspecte etice se refera la
responsabilitatilesociale. =hidurile etice pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de catre
fondatoriiorganizatiilor respective, sau pot fi de data relativ recenta, cum ar fi crezurile etice
alemanagementului in relatiile cu partenerii de afaceri. 8cest nivel este direct influentat de
stilulmanagerial adoptat, precum si de modul de raportare al managementului la normele
morale.Circa 1.### de romani invata sau muncesc in Japonia, tara in care planificarea unui
proiect ia7#/ din timpul alocat acestuia si implementarea doar 4#/. Cum arata modelul
organizational japonez privit prin ochii romanilor deacoloACand gandirea lui BenrC Ford,
transpusa in cartile sale, sa intalnit cu practica manageriala a lui*aiichi 6hno de la *oCota care
la citit pe cel dintai sa nascut sistemul de productie eficientaJ3* >Just 3n *ime?. %upa ce a
adus *oCota intre primele zece companii ale lumii, sistemul saraspandit in lume sub denumirea
de Dlean manufacturingE >filozofia DleanE se bazeaza peeliminarea pierderilor si efectuarea
tuturor operatiilor la momentul optim, cu cantitatea optima deresurse?. 3n Japonia e&ista circa
1.### de romani rezidenti. Cea mai mare comunitate e cea astudentilor, apoi cea a bancherilor si
a celor care fac marFeting international, spune 3oana Cioca,intoarsa in (omania dupa trei ani
petrecuti in Japonia, in departamentul de marFetinginternational al *oCota ,otor in *oFio. Fosta
angajata a producatorului japonez lucreaza acumin cadrul unei agentii de publicitate si spune ca
putine lucruri sunt atat de diferite precum oorganizatie europeana sau americana fata de una
japoneza. *otul incepe cu planificarea. 3ntroorganizatie japoneza, planificarea ia 7#/ din timpul
alocat unui proiect, iar implementarea 4#/, in timp ce intro organizatie americana sau
europeana procentele se inverseaza.%in perspectiva japonezilor, restul lumii lucreaza atat de mult
la implementare tocmai pentru canu a facut temeinic planificareaE, spune 3oana Cioca. Ca atare,
ziua de lucru a japonezilor seinvarte in jurul a numeroase coli 84 cu planificari de la 8 la G ale
fiecarui proiect, care circula prin cel putin trei birouri ierarhic superioare pentru asi primi
stampila aprobatoare, dupa carenimeni nu le mai discuta sau pune la indoiala. !tampilele nu se
obtin usor, Dseful are intotdeaunadreptate si trebuie sa e&ecuti tot ce ti se spuneE, spune ,ihaela
3oana !teiner de -+ de ani,traducator de brevete de inventii la !anFCo Patent 8ttorneCs 6ffice
al treilea birou de avocaturadin Japonia pe acest segment. D8s putea spune ca uneori nici macar
nu ai dreptul sa gandesti sisa iti e&primi parerea, mai ales atunci cand e in contradictie cu ce
spune seful. 3stetimea siinteligenta nu mi se par decisive in ati determina pozitia in firma.E*otul
se misca foarte lent in organizatiile japoneze, unde fiecare detaliu trebuie verificat, aconstatat si
5uiza 3oanei, -' de ani, care lucreaza in cadrul Japan *ravel Hureau >J*H?, liderulagentiilor de
turism din Japonia dupa o e&perienta la !anCo ca negociator de contracte cu partenerii straini ai
firmei. 3n schimb, punctualitatea e verificata prin mijloace electronice >DtimecardE?, iar
intarzierile, chiar si de un minut, trebuie justificate, spune ,ihaela !erbulea,cercetator si
publicist in domeniul medicinei traditionale si a bioeticii, aflata in Japonia deaproape 0- ani.
6rganizatiile japoneze sunt vazute ca un al doilea camin pentru angajati, perspectivafundament
pentru abnegatia cu care japonezii isi sacrifica nevoile pentru a lucra catmai mult >in japoneza
e&ista chiar un cuvant care desemneaza Dmoartea cauzata de munca ine&cesE< Farooshi?. @ici o
decizie nu se ia individual, doar in grup, Dasa ca responsabilitatea este a intregului grupE,spune
Cristian )lad, 4- de ani, angajat la departamentul de training al *oCota, unde
coordoneaza programe de training pentru distribuitorii *oCota din intreaga lume. D@u se
gandeste, se e&ecutaE, spune si 8le&andru *udor, angajat la !anCo ,obile EnergC la
departamentul demarFeting international. Fisa postului lipseste cu desavarsire si foarte putini
angajati au un jobtitle. ,ai precis, orice functie sub cea de assistant manager obtinuta dupa cel
putin sapte ani demunca intro organizatie nu este facuta publica de catre departamentul de
resurse umane si nu etrecuta pe cartea de vizita. Pozitiile in organizatie se acorda in functie de
vechime.6 zi de lucru incepe cu gimnastica de inviorare de 0# minute, un obicei vechi pastrat
inca demulte firme japoneze, in special de cele amplasate in afara capitalei *oFio, mai
conservatoare,cum e !anCo producatorul numarul unu mondial de baterii reincarcabile. !e
lucreaza mult peste program, dar majoritatea companiilor platesc orele suplimentare. Cristian
)lad de la *oCotaspune ca in compania in care lucreaza Dnu ai voie sa faci mai mult de ". de ore
suplimentare peluna sau mai mult de 4.# pe anE. 3n alte companii, mai traditionaliste, Dtrebuie sa
stai la serviciu pana tarziu doar pentru ca seful este inca acoloE. Japonezii petrec mult timp
aratand celorlalti calucreaza foarte mult pentru binele grupului. 8ceasta demonstratie de efort
dorCoFu este foarteapreciata de japonezi. !unt mai multe moduri de a demonstra dorCoFu< sa
stai peste program maimult decat managerul tau, sa nu te plangi de conditiile de lucru, sa vii la
birou imediat dupa ceinchei o deplasare de afaceri, chiar daca schimbarea de fus orar tea dat
peste cap si nu mai potiface nimic, sa lucrezi tarziu noaptea in mod regulat, sa iti indeplinesti
sarcinile cu mari sacrificii.Pe langa statul peste program de dragul sefului si al companiei, din
programul de lucru mai face parte si un obicei numit nomiFai iesiri obligatorii cu colegii si sefii
la baut. D8ici ajungi sacastigi increderea sefului, aici afli care a fost prima lui impresie despre
tineE, spune 5uiza 3oaneide la J*H. *urnatul in pahare e semn de respect si mod de comunicare.
!eful toarna angajatuluisi ii multumeste pentru munca prestata, angajatul toarna sefului pentru
indrumarea pe io da. %ealtfel, in Japonia Dalcoolul e foarte important si betivii sunt priviti cu
mare indulgentaE, aconstatat 8le&andru *udor de la !anCo.5umea se imbata si doarme pe trotuar,
pe trepte, in trenuri si nimeni nu le atrage atentia. %eobicei, cum se decide ceva in Japonia, se
lasa cu 9chiage, adica o bauta care sa celebrezeevenimentul. ,ulte decizii sunt pecetluite la
bauta, nu la birou, unde atmosfera e incordata.E 5aaceste iesiri obligatorii, ca la orice alte iesiri
organizate de companie, este interzisa prezenta partenerilor de viata ai angajatilor, spune %enisa
IobaCashi economist la Colliers Balifa& in*oFio. %ar poate cel mai dificil de inteles pentru un
european este modul in care se e&prima japonezii, mereu Dintre nu si daE, fara a spune vreodata
DnuE. D*oti sunt cam robotizati siincearca sa isi ascunda opiniile si sentimentele in spatele
cuvintelor cu doua intelesuriE, spune8le&andru *udor de la !anCo. D9n zambet care in Europa
poate fi interpretat ca un semn pozitiveste egal cu zero sau are chiar conotatii negative aiciE,
spune si %aniel (atiu, -7 de ani, angajatin cadrul *oChmei !hipping, cu responsabilitati in
managementului comercial si operational alnavelor.!i modul in care japonezii negociaza e
complet diferit de cel cu care sunt obisnuiti europenii.3naintea oricarei sedinte importante de
negociere, japonezii fac un nemaJashi un fel de presedinta prin care se urmareste stabilirea
unui consens asupra agendei. (olul unui nemaJashi se justifica prin dorinta japonezilor o
natiune nonconfrontationala de a evita conflictul sicontradictiile verbale. %atorita acestui
nemaJashi, partile participante la sedinta pot agrea pefata si rapid asupra majoritatii punctelor de
pe agenda.3n Japonia, incheierea contractului de munca e similara actului de casatorie. 6data
angajat de ocompanie, nu mai poti fi concediat decat in cazuri e&trem de grave. %ar nici nu ai
sanse mari cademisia sa iti fie acceptata usor. Companiile investesc mult in angajati si a lasa un
om sa plece lise pare o risipa inacceptabila. %aca totusi reusesti sa pleci, multe companii te vor
privi cu suspiciune. DEste posibil sa te muti de la o companie la alta si e&ista headhunteri, dar de
obicei poti sa te muti de la o companie mare la una mai mica pe o functie mai mareE, spune
8le&andru*udor de la !anCo.%e altfel, organizatiile japoneze prefera sa recruteze din randul
studentilor si lipsa lor dee&perienta inseamna un atu pentru ca pot fi formati de la zero.
8ngajarile se fac toate in ultimulan de studentie si De foarte greu sa te mai angajezi odata ce ai
terminat facultateaE, spuneCristian )lad de la *oCota. 9n post se obtine destul de greu. 9n
proces standard de recrutare presupune in jur de cinci interviuri timp de doua saptamani. D6data
ce ai trecut de proba deangajare, primesti acasa, prin posta, un ordin de angajare de trei randuri,
prin care esti invitat la birou pe data de 0 aprilie anul urmatorE, spune )lad. !alariul nu se
discuta si nu se negociaza, pentru ca salariile de debut sunt, de obicei, publicate pe siteurile
companiilor. %aca nu sunt,Dmomentul adevaruluiE vine odata cu primul salariu, spune Cristian
)lad. 6ricum, Dnegociereasalariului este un subiect e&clus, iar orice incercare de a purta o
asemenea discutie cu biroul deresurse umane poate primejdui posibilitatea angajariiE. Primii 7
0# ani de munca nuti pot oferi o pozitie mai inalta decat cea de asistent sau coordonator de
program.%upa sapte pana la -# de ani de munca, functia cea mai inalta care poate fi obtinuta este
cea deassistant manager. =roup managerii au peste -# de ani de munca, iar acumularea de ani
devechime poate aduce angajatului in subordine un departament, o divizie sau chiar o pozitie
in boardul managerial.Contrar situatiei din Japonia, in (omania se fac numeroase angajari ale
proaspatabsolventilor direct pe pozitii de tipul Daccount managerE, unde tinerii angajati se
bucura de multa libertate siresponsabilitati manageriale. 3n baza carei e&periente practiceA sar
intreba un japonez. 3nordinea relevantei, criteriile de promovare in organizatii sunt< anii petrecuti
in companie,e&perienta de lucru, dedicatia, spiritul de armonie >de grup?, devotamentul fata de
grup si fata deeducatia noilor angajati precum si Dcat de bine te intelegi cu sefiiE.
Etica Kn afacerile internaLionale vizeazM un cod de conduitM moralmente acceptabilal
per s oanel or cu at r i buL i i dec i zi onal e N i e&ecut i ve , af l at e pe di f er i t el e
t r ept eierarhice ale unei firme.at i t udi nea unor di f er i t e s oci e t ML i f aL M de
s emni f i caL i a N i val oar e a cont r a ct el or comerciale.J8P6@38. Contractele sunt
orientative Ni orice problemM este soluLionatM mai curOnd prin arbitraj decOt prin procese
Kn justiLie. 6rice contract include jiji henFo P o clauzM care permite renegocierea completM
Kn cazul unor schimbMri majore des i t uaL i e. Es t e o cer i nL M l egat M de i mpor t anL a
capi t al M pe car e j aponezi i o acor dM reputaLiei, jiji henFo oferind tuturor pMrLilor
contractante posibilitatea de a ieNi, mMcar K n apar enL M, onor abi l di n or i ce
t r anzac L i e. %e mul t e or i un angaj ament informal Ni verbal din partea unui
e&ecutiv japonez valoreazM mai mult decOt uncontract scris. Pentru un om de afaceri
nipon KncMlcarea unui astfel de angajament ar reprezenta o culpM moralM mult mai
compromiLMtoare decOt nerespectarea unui contract scris.