FAMILIA membri, relatii, comportamente.

Avem spre discutie o tema foarte draga mie si foarte populara in toata lumea. Cind auzi
vorbindu-se despre familie, ti se inaripeaza sufletul, ti se umple inima de bucurie si dor,
sentimente de suflet, patrie, origini si existenta.
Stiintific vorbind Familia este un factor important si de raspundere al educatiei. Parintii o
conduc si raspund de ea in fata societatii, a fericirii lor si a vietii copiilor.
Da, intr-adevar, familia poate fi acea caramida care cladeste baza societatii, dar nu trebuie sa
uitam ca tot din aceasta baza a societatii fac parte inca niste lucruri tot atit de importante si
semnificative cum ar fi pilonii vietii.
Oare nu pilonii vietii, cei care sunt strabunicii, bunicii si la rindul lor parintii nostri, sunt acei
fara de care noi, tinerii, singuri nu vom putea forma o familie sanatoasa, unita, inteligenta, cu
traditii.

Foto de familie. Trei generatii. Bunicii mei la 50 de ani de casatorie

Spre marele meu noroc, radacinile mi se trag dintr-o familie sanatoasa, unde rabdarea si
respectul stau in capul mesei, iar bunele maniere si momentele educative au fost si sint cultivate
la timp si cu dragoste intotdeauna. De ce am amintit de pilonii vietii? Deoarece din proprie
experienta m-am convins de multe ori ca nimeni nu poate orienta pe calea vietii un copil, mai
bine decit exemplul parintilor si bunicilor sai.
Sunt mindru ca mie nu-mi lipsesc asemenea exemple, drept dovada, am prezenta buncilor, care
si-au sarbatorit recent NUNTA lor de AUR, 50 de ani traiti in intelegere, ajutor reciproc, respect,
dragoste si cumpatare. Tot de la ei am invatat multe lectii de viata, redate prin povestiri si
intimplari, dar cu sens profund si educativ.
Impreuna, in familie copiii invata cum sa inteleaga si sa mearga frumos prin viata, cum sa se
comporte in fiece clipa, fie acasa, fie in societate.

Totul in lumea asta incepe cu o familie, continua in familie si se fac concluzii tot din familia
din care se trage.
Asa cum si rindunelele isi cresc puiii in cuibusorul lor, fiind invatati sa nu faca murdarie
inauntru, sa fie destul de linistiti cind sunt singuri, si nu cumva sa-i fure viermisorul sau
musculita fratelui sau, asa si parintii educa comportamentul copiilor lor.

Intr-o familie umana, membrii se cresc unul pe celalalt, se ajuta unul pe altul, chiar se dojenesc
unul pe altul.
De la sine, fara sa constientizam, ajungem mari, si traim intr-o ambianta curanta si sanatoasa. Nu
degeaba se spune in popor ... are de unde iesi, sau e leit maica-sa, sau cel mai bine spus
are cei sapte ani de acasa.

Astfel, nu iti dai seama ca timpul trece si te trezesti pe bancile institutiilor superioare, lasind in
urma acele poteci pline de farmec si frumusete, si prostioarele pe care le faceai, pe care dealtfel,
le fac toti in copilaria lor.
Deaceea exista copilaria, si-ti amintesti cu drag de ea fiind ca a fost marcata de fiintele tale
dragi, de familia ta. Nu stiu cum se face, dar intr-o familie organizata totul vine de la sine: si

sfatul fratelui in caz de dilema, si mustrarea tatalui in caz de greseala, si sarutul mamei pe obraz
inainte de somn.
Poate ca neconditionat asta si ne mentine uniti chiar si departe de casa. Aflindu-ma la studii,
de multe ori ma duce gindul la nucul de la poarta, la fereastra mare luminoasa si la toti ai mei ce
au ramas acasa.

Probabil dragostea fiecaruia dintre noi si dorinta de a avea o familie frumoasa pastreaza vie
legatura vitala. Sunt si unele neajunsuri, ca in fiece familie dar parintii nostri dau dovada
intotdeauna de un tact bine format, de un calm calculat si ne ajuta sa trecem orice bariera pentru a
ne uni si mai puternic.
Aceeasi vorba veche spune: greul aduce binele.
Iar daca e sa ne referim la unele norme sau reguli, in orice familie nou creata se nasc si noi
reguli pe care ar trebui sa le respecte toti.
Si aceste reguli vin normal, cel mai des de la parinti, si nu pentru a fi impuse fortat dar pentru
a fi intlese drept ceva necesar si frumos in viata noastra. Deseori de intimpla cind esti mic, sau
chiar mare, sa uiti sa-ti speli miinutele inainte de masa, ca nu e bine sa vorbesti cu gura plina, uiti
sa-ti aranjezi lucrurile personale, sa-ti saruti parintii inainte de somn sau sa le spui noapte buna.
Ulterior aceste actiuni le faci de la sine, nu le mai uiti, pentru ca realizezi ca mama nu te mai
cearta, si te saruta pe obraz, tata te sustine si iti acorda incredere, iar tu raspunzi cu aceeasi
moneda. Acestea sunt niste lucruri aparent banale dar de o importanta enorma in sinul unei
familii sanatoase moral si spiritual.

Parintii au intodeauna rolul de a spune copilului ce e bine si ce-i rau.

Este si o ingenioasa poezie, care mereu ma facea sa ma mai gindesc o data. Uite cit de bine
suna:
Un copil micut odata
A intrebat pe tatal sau
Spune-mi mie draga tata
Ce e bine , ce e rau.
Daca nu dai cu sapun
Si nu-ti speli corpul zi de zi
Asta cum crezi tu c-o fi?
Asta-i rau, ce sa-ti mai spun!
Dar daca te speli pe dinti
Fara multe rugaminti

Asta sa o stii de la mine

Asta-i bine!
Daca umbli tot murdar
Si iti rupi paltonul tau
Asta iar nu este bine
Ci e rau!
Daca-ti speli cei 2 galosi,
Si iti faci pantofii luna
Ca sa fie iar frumosi
Asta e o treaba buna!

Iata deci cum se formeaza comportamentul in familie. In familie e bine sa intrebi, sa iti ceri
permisiunea, sa discuti cu parintii si fratii tai, sa ai incredere in ei si sa va sustineti reciproc.
Si inca ceva, sa iubesti si arati dragostea ta parintilor si fratilor tai, ei vor face la fel, si fiecare
va trai fericit.

MINISTERUL EDUCATIE TINERETULUI SI SPORTULUI

REFERAT
TEMA: comportamentul in familie
OBECTU DE STUDIU:

Educatia civica

Efectuat Sochirca Andrei

OP
Gr22