Academia de Studii Economice din Bucuresti

Determinarea decalajului regional intre Suceava si Brasov

Nume: Grosu Anca

Grupa 1324
Seria B
Anul 3

Suceava
Suceava este reedina i totodat cel mai mare ora al judeului Suceava (Romnia).
Municipiul Suceava se numr printre cele mai vechi i mai importante aezri ale Moldovei.
Timp de dou veacuri a fost capital a principatului Moldova, iar ntre 17741918 a fost un ora
din Imperiul Austriac(pmnturile coroanei Regatul Galiiei i Lodomeriei i Ducatul
Bucovinei).

Geografie
Municipiul Suceava se afl n extremitatea nord-estic a Romniei, n Podiul Sucevei,
subdiviziune a Podiului Moldovei, la o altitudine medie de 325 metri. Localitatea se gsete la
intersecia drumurilor europene E85 i E58, la distanele de 432 km pe osea i 450 km pe calea
ferat de capitala rii, Bucureti.
Municipiul Suceava este reedina i totodat cel mai mare centru urban al judeului cu acelai
nume, fiind localizat n partea central-estic a sa. Localitatea a fost declarat municipiu n anul
1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele cinci care se gsesc pe teritoriul judeului
Suceava: Suceava (1968), Flticeni, Rdui,Cmpulung Moldovenesc (1995) i Vatra
Dornei (2000). De asemenea, Suceava reprezint de departe principalul centru economic, social,
politic i cultural al judeului.
Oraul (cu excepia cartierului Burdujeni) se afl n regiunea istoric Bucovina, fiind localitate
de frontier austro-ungar i al doilea centru urban al Bucovinei ca mrime i importan dup
capitala Cernui.
Localitatea este situat pe cursul rului Suceava, afluent de dreapta al Siretului, la distana de
21 km de vrsarea n Siret (lng oraul Liteni) i 149 km de locul de izvorre (Masivul Lucina
din Obcina Mestecniului). Rul separ vechiul ora Suceava de cartierele
suburbane Burdujeni i Icani i a determinat n timp configuraia neobinuit a reliefului urban
al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri i versani), zone de lunc i dou crnguri:
Zamca i ipote ambele localizate n graniele oraului.
Teritoriul municipiului Suceava are o suprafa de aproximativ 52 km i se nvecineaz cu
urmtoarele localiti:

comuna cheia la vest;

comuna Moara la sud-vest;

comuna Ipoteti la sud-est;

oraul Salcea la est;

comuna Adncata la nord-est;

comuna Mitocu Dragomirnei la nord;

Relief

Municipiul Suceava este situat n platforma Suceava-Bosanci, parte component a Podiului

Sucevei i care face parte din Podiul Moldovei.
Aspectul caracteristic al reliefului Sucevei este cel al unui vast amfiteatru, cu deschidere spre
valea rului Suceava, cu nlimea maxim de 435 metri (dealul arinca) i cea minim de 270
metri (n zona albiei rului Suceava).
Relieful din zona oraului i din mprejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub form de
platouri, coline (cueste) i dealuri (Zamca 385 metri; Viei 376 metri; Mnstirii 375 metri;
arinca 435 metri) separate de vile rurilor i
prurilor: Suceava, cheia, Trgului, Bogdana, Mitocu i Morii.
Orientarea general a interfluviilor, ct i a vii Sucevei este nord-vest sud-est, conform
structurii geologice cu caracter monoclival. Pantele reliefului se prezint destul de variat.
Majoritatea lor, aproximativ 60% din suprafaa teritoriului, sunt sub 3, 25% din teritoriu
cuprinde pante ntre 3 i 10, iar 15% din teritoriu are pante peste 10.
Principalele uniti de relief din ora i din zona nconjurtoare, de vrst cuaternar, pot fi
clasificate n trei mari grupe:

platourile, larg vlurite, reprezentate prin dealul Zamca i dealul Cetii; cele sub form
de coline se ntlnesc numai n partea de sud-est a oraului;

versanii deluviali (circa 25% din suprafa), aprui ca urmare a dinamicii active a
proceselor geomorfologice (alunecri de teren, eroziuni areolare i liniare), se ntlnesc mai
ales n bazinul superior al vii rului Trgului, pe versanii de vest i sud-est ai dealului
Zamca i pe versantul drept al Sucevei;

esurile aluvionare, modelate sub forma unor trepte, au un caracter mbucat.

Ele s-au detaat ca trepte prin adncirea succesiv a albiei Sucevei astfel:

o treapt ntre 0 i 2 metri, inundabil;

o treapt mai nalt ntre 2 i 4 metri, inundabil periodic;

ultima treapt ntre 4 i 7 metri, cea mai nalt a esului.

n afara acestor trei trepte ale esului se mai pot delimita nc ase terase:

terasa de 2025 metri, n zona fostului abator Burdujeni;

terasa de 6070 metri, dealul Burdujeni;

terasa de circa 100 metri, dealul Viei i dealul Mnstirii;

terasa de 130140 metri, dealul Velniei;

terasa de 150160 metri, dealul arinca;

terasa de 180190 metri, dealul Cprriei.

Clima

Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se gsete n zona climatului temperatcontinental de dealuri. Exist anumite caracteristici ale mediului nconjurtor care influeneaz
clima oraului, precum:

altitudinea, gradul de fragmentare i de orientare a versanilor etc.

peisajul urban, alctuit din blocuri cu nclzire central, strzi pavate, uniti industriale
etc. Acestea au determinat existena unor deosebiri microclimatice ntre diferite puncte ale
oraului (centru, Obcini, zona Icani-Gar, zona Mnstirii Zamca, zonele Burdujenicombinat, Burdujeni-Centru i Burdujeni-Sat).

Evoluia vegetaiei confirm i ea existena deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone ale
oraului, diferena de producere a fenofazelor fiind de:

dou pn la trei zile, ntre centru i zona Zamca;

trei pn la cinci zile, ntre centru i cheia;

dou zile, ntre centru i dealul Cetii.

Demografie
Conform recensmntului efectuat n 2011, populaia municipiului Suceava se ridic la 92.121
de locuitori, n scdere fa de recensmntul anterior din 2002, cnd se nregistraser
105.865 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt romni (91,3%). Pentru 3,57% din populaie,
apartenena etnic nu este cunoscut.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodoci (83,98%), dar exist i minoriti depenticostali (4,11%) i romanocatolici (1,6%). Pentru 7,5% din populaie, nu este cunoscut apartenena confesional.

De la industrie la comert
Suceava nu este favorizata de pozitionare, avand in vedere ca Regiunea de Nord-Est este
considerata cea mai saraca la nivel national, caracterizata prin slaba dezvoltare a infrastructurii,
ineficienta accesare a fondurilor europene, precum si slaba reprezentare pe harta investitorilor
straini. Vorbind despre dezvoltarea comerciala a judetului, trebuie sa precizam ca Suceava este
orasul cu cea mai mare densitate de spatii comerciale moderne din Romnia, cu mai mult de 1,38
metru patrat de retail pe cap de locuitor. Acesta are 4 mall-uri si 8 supermarket-uri, printre care
SHOPPING City, IULIUS Mall, GALLERIA si hypermarketul REAL, care cuprinde si o galerie
comerciala. Doar investitia companiei britanice ARGO Real Estate in centrul comercial
SHOPPING City se ridica la 65 milioane euro, suma estimata a fi recuperata in 10-11 ani.
De asemenea, BILLA a deschis anul acesta un magazin la Falticeni, iar PENNY Market a anuntat
infiintarea unei unitati in judet pana la finele acestui an. Planurile investitorilor au fost insa date
peste cap de supra-aglomerarea orasului cu spatii comerciale, dar si de criza financiara, care a
redus si mai mult vanzarile. In acest context, si alti dezvoltatori au renuntat la planurile de
investitii in zona, printre care producatorul de bauturi racoritoare Coca-Cola, care va renunta la
una dintre cele doua unitati de imbuteliere a apei minerale, si SAINT-GOBAIN Weber, care a
amanat constructia celei de-a treia fabrici de mortare industriale in judet.
Mai mult, o serie de societati comerciale au anuntat disponibilizari in numar total de aproape
1.000 de posturi pentru acest an, iar la sfarsitul lunii septembrie Suceava era printre judetele cu
cele mai putine posturi vacante din tara, respectiv 96. In acelasi timp, rata somajului a urcat la
6,9%, influentand cresterea restantelor populatiei fata de banci. Oportunitatile mediului
economic sunt vazute prin prisma dezvoltarii turismului in judet, dar si prin stimularea
investitiilor. De asemenea, recent s-a anuntat alocarea a 725 milioane euro pentru Regiunea de
Nord-Est prin Programul Operational Regional de Imbunatatire a Infrastructurii si Mediului de
Afaceri, derulat de Ministerul Dezvoltarii in cele sapte regiuni ale tarii.

Brasov
Braov (n german Kronstadt, n maghiar Brass, n latin Corona; de asemenea pe hrile
vechi trecutCrontadt, Brastovia sau Braov, n dialectul ssesc Kruhnen, Krnen, Krnen) este
reedina i cel mai mare municipiu al judeului Braov, Romnia. Potrivit recensmntului
din 2011, are o populaie de 227.961 locuitori, fiind unul dintre cele mai mari orae din ar
(totui n scdere n ultimele dou decenii din cauza exodului sailori a reducerii activitii
industriale). Staiunea de iarn Poiana Braov se afl la 12 km distan de centrul municipiului,
dispunnd de o infrastructur dezvoltat pentru practicarea sporturilor de iarn. Patron al oraului
este considerat a fi Fecioara Maria. Statuia acesteia se afl pe unul dintre
contraforturile Bisericii Negre, ndreptat spre Casa Sfatului, avnd stema Braovului sculptat
dedesubt n relief.
Braovul este cunoscut i datorit Festivalului Internaional Cerbul de Aur, ce se inea aproape
n fiecare an n centrul oraului. Acesta a avut pe scena sa nume celebre precum Thomas
Anders, Toto Cutugno, Tom Jones,Coolio, Ray Charles, Pink, Kylie Minogue sau Christina
Aguilera.
Municipiul Braov a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice i
nfloritoare orae din zon. Datorit poziiei geografice privilegiate i a infrastructurii sale de
astzi, el permite dezvoltarea multor activiti economice, culturale i sportive.

Geografie
Municipiul Braov, reedina judeului, se afl n centrul rii, n Depresiunea Braovului, situat
la o altitudine medie de 625 m, n curbura intern a Carpailor, delimitat n partea de S i SE de
masivele Postvaru care ptrunde printr-un pinten (Tmpa) n ora i Piatra Mare, la 161 km
de Bucureti. Este accesibil cuautomobilul/autobuzul sau cu trenul. n apropierea sa se gsesc
localitile Predeal, Buteni, Sinaia, Fgra iSighioara. Municipiul are o suprafa de
267,32 km. Treptat, n procesul de dezvoltare, Braovul a nglobat n structura sa satele Noua,
Drste, Honterus (astzi cartierul Astra) i Stupini. De asemenea, pe lng Tmpa, municipiul a
mai nconjurat i Dealul prenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul
Cetii) i Dealul Pe Romuri, Stejriul i chiar nglobeaz n structura sa vrful Postvaru. Prin
nglobarea n structura sa a vrfului Postvaru, Braovul este oraul aflat la cea mai mare
altitudine din Romnia.

Clima si precipitatii
n Braov, vara dureaz aproximativ 50 de zile, iar iarna dureaz circa 90 de zile. Clima
municipiului Braov are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de tranziie
ntre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip continental: mai umed i rcoroas
n zonele de munte, cu precipitaii relativ reduse i temperaturi uor sczute n depresiune.
Temperatura obinuit de var se situeaz n intervalul 22 C 27 C, iar cea de iarn ntre
-18 C i -2 C. Deseori iarna, temperatura n Poiana Braov ajunge la +15 C (la soare), n
aceast staiune putnd fi practicate aproape toate sporturile de iarn. Stratul de zpad prielnic
pentru schiat dureaz aproximativ 71 de zile la Braov. Umiditatea aerului are valori medii
anuale de 75%.

Economie
Dezvoltarea industrial a Braovului a nceput n perioada interbelic, atunci cnd aici a fost
nfiinat fabrica deavioane I.A.R. (1925). Aceasta a produs primele avioane romneti,
folosite n timpul celui de-al doilea rzboi mondial mpotriva Uniunii Sovietice. O dat cu
terminarea rzboiului i venirea armatei ruseti n Braov, fabrica a fost desfiinat i
transformat n uzin de tractoare, iar utilajele i echipamentul au fost confiscate, lund integral
drumul Uniunii Sovietice. Astzi, fabrica de avioane IAR funcioneaz lng Ghimbav,
producnd elicoptere Pumadup standardele europene.
n ceea ce privete industria alimentar, Braovul are o veche tradiie a fabricilor de bere,
ncepnd cu cele ale luiWilhlem Czell, cea de la Drste i terminnd cu Aurora de azi. Este de
menionat i vechea fabric de ciocolat Poiana (ulterior Kraft Jacobs Suchard) care continu
s produc dulciuri. Mai amintim fabrica de panificaie Postvarul i fabrica de produse
lactate Prodlacta.
n 1921 la Braov se nfiina fabrica de locomotive i vagoane ROMLOC. Dup
venirea comunitilor la putere, fabrica a fost redenumit Steagu Rou (astziRoman S.A.).
Aceasta a fabricat numeroase modele de camioane, att sub licen strin, ct i dup design
romnesc. Dup 1989, firma braovean a ncercat mereu s in pasul cu cerinele europene,

astfel c astzi produce o gam larg de autobuze, autoutilitare i autocamioane cu design nou i
elegant. n prezent "Roman S.A." aparine firmei "Prescon S.A." din Braov.

Turism
n primele 11 luni ale anului 2012 Braovul a avut 666.000 de turiti. Locaia central n cadrul
rii de care se bucur municipiul Braov fac din acesta un important punct de plecare pentru
turitii din ar i strintate. De aici se pot face excursii la Marea Neagr, n Bucovina, cu
vestitele sale mnstiri, n Maramure, pe munii din lanul carpatic, n zonacetilor dacice din
ara Haegului etc.
n municipiu, autoritile au demarat un amplu proces de renovare a vechilor monumente i de
transformare a acestora n puncte muzeale, n mare parte finalizat.
Cea mai bun vedere asupra oraului se poate obine din vrful muntelui Tmpa (960m), unde se
poate ajunge cu telecabina sau pe jos.

Analiza judetelor pe baza urmatorilor indicatori:

1. Numarul mediu al salariatilor
Suceava
Anul

Nr salariati

2010

89,4

2011

87,2

2012

88,2

Brasov

Anul

Nr salariati

2010

145,5

2011

145,3

2012

151,3

Numarul salariatilor este mai mare in judetul Brasov decat in judetul Suceava deoarece exista
mai multe locuri de munca, industria fiind foarte bine dezvoltata in judetul Brasov.
2. Rata somajului
Suceava
Anul

Rata somajului

2010

7,3

2011

4,9

2012

5,5

Brasov
Anul

Rata somajului

2010

7,2

2011

5,1

2012

4,9

Rata somajului este mai scazuta in Brasov deoarece oportunitatile de a avea un loc de munca
sunt foarte ridicate. Dar totusi observam ca nu exista o diferenta prea mare intre cele 2 judete
ceea ce ne arata ca nici Suceava nu sta rau la capitolul pastrarii locului de munca.
3. PIB/loc

Suceava
Anul

PIB

2010

10066,6

2011

9959,9

2012

10532,7

Brasov
Anul

PIB

2010

16443,0

2011

17741,0

2012

17832,0

Produsul intern brut pe cap de locuitor este mult mai mare in Brasov decat in Suceava deoarece
nivelul de trai este mult mai dezvoltat.

4. Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor

Suceava
Anul

Volumul de apa

2010

13919

2011

13499

2012

13371

Brasov
Anul

Volumul de apa

2010

31293

2011

29599

2012

28967

Volumul de apa potabila este mult mai mare dupa cum ne arata si cifrele 31293 metrii cubi in
Brasov decat 13919 in Suceava deoarece orasul este mult mai mare, se afla mai multa populatie
si cererea de consum este automat mai mare.

5. Numar paturi in spitale

Suceava
Anul

Nr paturi

2010

2990

2011

2920

2012

2927

Brasov
Anul

Nr paturi

2010

3295

2011

3242

2012

3308

Numarul de paturi in spitale este mai mare in Brasov deoarece exista mai multe spitale decat in
Suceava.

6. Numar de medici
Suceava

Anul

Nr medici

2010

775

2011

712

2012

704

Brasov
Anul
2010
2011
2012

Nr medici
1292
1350
1483

Numarul de medici este dublu in judetul Brasov deoarece spitalele sunt mai mari decat in judetul
Suceava si este nevoie de un numar cat mai mare de medici.

7. Numarul de elevi inscrisi la licee din totalul grupei de varsta cuprinsa intre 15-18
ani
Suceava
Anul
2010
2011
2012

Nr elevi
34217
35791
31852

Brasov
Anul
2010
2011
2012

Nr elevi
21273
20809
18432

Exista mai multi liceeni in Brasov decat in Suceava deoarece nr de locuitori este mai mare la fel
ca rata natalitatii.
8. Densitatea liniilor de cale ferata la 1000 km patrati
Suceava
Anul
2010
2011
2012

Densitatea
60,9
61,3
61,5

Brasov
Anul
2010
2011
2012

Densitatea
65,8
65,8
65,8

Nu exista o diferenta prea mare intre cele 2 linii de cale ferata deoarece din ambele judete se fac
legaturi cu regiuni importante din tara.

9. Densitatea drumurilor publice la 100 km patrati

Suceava
Anul
2010
2011
2012

Densitatea
34,6
34,8
35

Brasov
Anul
2010
2011
2012

Densitatea
29,7
29,9
29,9

Densitatea drumurilor publice este mai mare in Suceava deoarece prin acest judet trec drumuri
europene importante care fac legaturile si cu tarile vecine.

10. Numarul de abonamente telefonice la sfarsitul anului

Suceava
Anul
2010
2011
2012

Nr abonamente
75020
76850
77000

Brasov
Anul
2010
2011
2012

Nr abomanente
164200
175112
165345

In judetul Brasov la sfarsitul anului 2012 se incheiase 165345 de contracte pt abonamente

telefonice in timp ce in Suceava s-au incheiat doar 77000 de abonamente telefonice, acest fapt
datorandu-se atat numarului mai mare de locuitori cat si a nivelului de trai.

Concluzie
In concluzie judetul Brasov este mult mai bine dezvoltat decat judetul Suceava, avand un nivel
de trai mult mai dezvoltat datorita industriei, economiei si turismului fiind un punct de atractie
pentru turistii romani dar si pentru cei de afara. Judetul Suceava sta bine la capitolul transporturi
avand reteaua de drumuri publice mai dezvoltata decat in judetul Brasov.