Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA MIHAIL KOGLNICEANU IAI

DREPT

Titlurile de credit

Referat Drept comercial

Vizaru Ionu
Anul IV, Modul
A Drept

Cuprins

I. Notiunea de titlu de credit .


II. Cambia.
II.A. Notiune si trasaturi.
II.B. Transmiterea cambiei.
II.C. Garantarea cambiei.
II.D. Plata
II.E. Protestul
III. Cecul.
IV. Biletul la ordin .
V. Concluzii
VI. Bibliografie

Notiunea de titlu de credit


Titlurile de credit sunt documente negociabile, care permit titularilor s-i
exercite, la scaden, drepturile menionate n cuprinsul lor (literale i autonome).
n literatur de specilitate titlurile de credit mai sunt denumite efecte de
comer, instrumente negociabile, valori mobiliare sau titluri de valoare.
Titlurile de credit se caracterizeaz prin formalism (se exprim printr-un
nscris sau document); literalitate (dreptul menionat n titlu se realizeaz numai n
condiiile indicate prin nscris); autonomie (titlul de credit este independent).
Pe plan internaional titlurile de credit au constituit obiectul unor
reglementri n forme. Astfel, la Geneva, au fost adoptate urmtoarele convenii
internaionale: Convenia din 1930 cuprinznd legea uniform asupra cambiei i
biletului la ordin; Convenia din 1931 cuprinznd legea uniform asupra CEC-ului;
Convenia din 1931 privind reglementarea unor conflicte e legi n materia cecului.
n legislaia romn, cambia i biletul la ordin, precum i cecul au fost
reglementate prin legile nr. 58 i 59 din 1934, modificate prin Legea nr. 83/1994.
Titlurile de credit folosite n dreptul romn sunt: cambia, cecul i biletul
la ordin.

Cambia Notiune si trasaturi

Cambia este nscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana, tragator,


unei alte persoane, tras, de a plati unui beneficiar, la scadenta si la locul stabilit, o
suma de bani determinate.1
Cambia implica participarea a trei persoane: tragatorul ( creditorul sau
exportatorul, care emite titlul ), trasul ( debitorul sau importatorul, caruia i este
adresat ordinul de a plati o anumita suma ),beneficiarul sau terta persoana, c atre
care/la ordinul careia se face plata. Trasaturile specifice ale cambiei sunt: cambia
este un titlu complet, neputnd fi dovedit prin elemente exterioare; forma cambiei
este prevazuta de lege; obiectul ei consta n plata unei sume de bani; cambia se
transmite prin gir; cambia este un titlu executor. Ct priveste forma cambiei,
trebuie mentionat ca pentru emiterea cambiei este necesara existenta unui
document sau act scris. Documentul poate fi nscris sub semnatura privata sau
autentic.
Cambia este nscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana, tragator,
unei alte persoane, tras, de a plati unui beneficiar, la scadenta si la locul stabilit, o
suma de bani determinate.2
Cambia implica participarea a trei persoane: tragatorul ( creditorul sau
exportatorul, care emite titlul ), trasul ( debitorul sau importatorul, caruia i este
adresat ordinul de a plati o anumita suma ),beneficiarul sau terta persoana, c atre
care/la ordinul careia se face plata. Trasaturile specifice ale cambiei sunt: cambia
este un titlu complet, neputnd fi dovedit prin elemente exterioare; forma cambiei
este prevazuta de lege; obiectul ei consta n plata unei sume de bani; cambia se
1 Ioan Mzg, Alexandru Mzg Drept commercial, Editura Victor 2005, Bucureti,
2005. Pag 50
2 Octavian Cpn- Dreptul concurenei comerciale, concurena neloial, Editura
Lumina Lex, Bucureti, 1994. Pag 18

transmite prin gir; cambia este un titlu executor. Ct priveste forma cambiei,
trebuie mentionat ca pentru emiterea cambiei este necesara existenta unui
document sau act scris. Documentul poate fi nscris sub semnatura privata sau
autentic.
Transmiterea Cambiei

Cambia se transmite prin gir, scontare si rescontare.


Girul sau andorsarea reprezinta operatiunea prin care cambia circula de la
un beneficiar la altul. El se realizeaza prin declaratie sau mentiune cambiala.
Posesorul care transmite cambia prin andorsare se numeste girant, iar niul purtator
al titlului, primitorul sau beneficiarul se numeste giratar.
Girul se mentioneaza pe titlu sau pe spatele cambiei. Girul cuprinde un
ordin de plata care se exprima printr -o anumita formula sau o simpla mentiune.
Ordinul de plata se semneaza si eventual se dateaza. Girul constituie o modalitate
de transmitere a cambiei. De mentionat ca, tot prin gir se transmit si garantiile
reale, cum ar fi gajul, ipoteca sau privilegiile prevazute pentru a garanta plata
cambiei3.
Scontarea este operatiunea prin care beneficiarul transmite cambia catre o
banca comerciala, n vederea obtinerii sumei indicate n titlu, nainte de ajungerea
la termen a acesteia. n momentul primirii cambiei, banca plateste valoarea ei, mai
putin taxa scontului.
Rescontarea este operatiunea prin care o banca comerciala sconteaza
cambia la banca centrala. Taxa de rescont sau taxa oficiala a scontului se retine de
catre banca centrala.

Garantarea Cambiei
3 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica Drept comercial, Editura
Oscar Print, Bucureti, 2001. Pag 39

Cambia se garanteaza prin gir si aval.


Girul. Prin efectul constitutiv al girului, girantul devine obligat cambial. n
aceasta calitate, el are obligatia legala de garantare a cambiei. Girantul si asuma
obligatia de acceptare si plata fata de toti posesorii cambiei.
Avalul. Este actul prin care o persoana numita avalist garanteaza plata
cambiei de catre un debitor cambial numit avalizat. Poate fi avalist o persoana
straina de cambie sau chiar un semnatar al cambiei. Avalul se da pe cambie,
nscriindu-se mentiunea pentru aval sau pentru garantie urmata de semnatura
avalistului.
Avalul poate fi dat pentru ntreaga suma sau numai pentru o parte. Daca
avalistul plateste cambia, el dobndeste toate drepturile ce decurg din cambie
mpotriva avalistului, ca si a celor tinuti de catre acesta din urma n temeiul
cambiei.

Plata
n situatia n care trasul plateste suma care este prevazuta n cambie,
acesta i elibereaza pe toti debitorii cambiali. n cazul cnd refuzul trasului de a
plati continua, acesta antreneaza raspunderea solidara a tuturor debitorilor
cambiali.
n conformitate cu Legea uniforma de la Geneva, locul platii trebuie sa
fie specificat n titlu. n cazul n c are o astfel de mentiune lipseste, legea prezuma
ca loc al platii, locul specificat alaturi de numele trasului.4
n legatura cu plata partiala a cambiei, Legea uniforma de la Geneva se
deosebeste de dreptul anglo-american. Dupa Legea uniforma de la Geneva,
posesorul cambiei nu poate refuza plata partiala, n schimb, n dreptul angloamerican, posesorul cambiei nu este obligat sa accepte plata partiala. n
conformitate cu acest sistem, posesorul cambiei are posibilitatea de a alege ntre a
4 Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica Drept comercial, Editura
Oscar Print, Bucureti, 2001. Pag 40

accepta plata partiala si a o refuza. n situatia n care accepta plata n parte,


obligatia cambiala se stinge n ntregime. n cazul cnd refuza plata partiala,
cambia este considerata ca fiind neonorata prin neplata.

Protestul
Protestul este un act prin care se constata ndeplinirea formalitatilor
necesare pentru exercitarea drepturilor cambiale. Protestul este un mijloc de proba
a ndeplinirii de catre posesor a actelor de diligenta cambiala. De mentionat ca
actul de protest se ntocmeste de notarul de stat competent, cu respectarea
termenului si formei prescrise a protestului. Redactarea protestului se face pe
cambie sau pe un adaus.5
n activitatea practica, protestul poate fi: protestul de neacceptare si
protestul de neplata.
Protestul pentru neplata se adreseaza mpotriva trasului, la locul platii si
la adresa mentionata n cambie. El se ntocmeste n cadrul termenului prevazut
pentru plata.
Protestul pentru refuz de acceptare sau de neplata poate fi nlocuit printr-o simpla
declaratie. Declaratia de refuz de acceptare sau plata se scrie si se semneaza pe titlu
sau adaus. Este recomandabil ca declaratia sa fie datata.
Cu privire la cambiile interne, adresarea unui protest este facultativa, n
timp ce pentru cambiile externe ntocmirea protestului este obligatorie.
Neadresarea protestului unei cambii straine are ca efect liberarea tragatorului si a
girantilor ( Legea engleza; Codul comercial uniform american ).

5 Stanciu D.Crpenaru Drept commercial romn, Editura Universul Juridic,


Bucureti, 2008. Pag 13

Cecul circular este un titlu de credit la ordin. El se emite de o banca


autorizata si se plateste la vederea posesorului legitim al titlului. El trebuie sa
cuprinda n text denumirea de cec circular si numele beneficiarului.
Cecul certificat cuprinde semnatura trasului pe fata titlului.
Cecul postal se utilizeaza n localitatile care nu au sucursale ale bancilor
de depozit.
Cecul de calatorie este un titlu cu o valoare fixa, emis de o banca pentru a
fi utilizat de o persoana care efectueaza un voiaj n strainatate. Titlul cuprinde
obligatii de plata. El se plateste la ordinul calatorului prin agentiile sau
corespondentii bancii.
Plata unui cec poate fi garantata printr-un aval, pentru ntreaga suma sau
numai pentru o parte din ea. Avalul se poate da de un tert, altul dect trasul sau de
catre un semnatar al cecului.
De mentionat ca cecul este platibil la vedere. Orice prevedere contrara, se
socoteste ca fiind nescrisa. Deci plata cecului se face la prezentarea de ctre
posesor a cecului la tras.
Cu privire la termenele de prezentare la plata, acestea sunt stabilite prin
lege. Ele difera n functie de pozitia geografica a locului de emitere si de plata. n
urma achitarii cecului, trasul poate cere predarea titlului cu mentiunea
achitat.Refuzul de plata trebuie constatat printr-un protest sau o declaratie a
trasului scrisa si dat pe cec.
ntruct cecul este un instrument de plat legea prevede c cecul emis i
pltitul n Romnia trebuie s fie prezent n termen de 15 zile de la data
emiterii.Cecul emis ntr-o ar strin i pltitul n Romnia trebuie s fie prezent la
plata n termen de 30 zile iar dac este emis ntr-o ar din afara Europei,n termen
de 70 de zile.6

6 Octavian Cpn- Dreptul concurenei comerciale, concurena neloial, Editura


Lumina Lex, Bucureti, 1994.pag 20

Aciunile de regres ale posesorului cecului mpotriva


giranilor,trgtorului sau a celorlali aflai n regres se prescriu ntr-un termen de 6
luni de la data prezentului cec.

Biletul la ordin
Biletul la ordin este un nscris prin care emitentul se obliga sa plateasca la
scadenta, o suma de bani, unui beneficiar.
Biletul la ordin implica doua persoane: emitentul care emite biletul la
ordin prin care se obliga sa faca plata ( debitorul ) si beneficiarul (creditorul), care
urmeaza sa primeasca plata sau la ordinul caruia trebuie sa se faca plata.
Biletul la ordin reprezint o recunoatere a datoriei debitorului,plata
creditului su.Emitentul prin emiterea titlului se oblig s plteasc o sum de bani
la scande.Beneficiarul este ndreptit s primeasc plata ori plata se face la
ordinal su.
Conditiile esentiale pe care trebuie sa le ndeplineasca biletul la ordin
sunt: denumirea de bilet la ordin trecuta n textul titlului; promisiunea
neconditionata de a plati o anumita suma; scadenta, caci altfel biletul la ordin este
la vedere; locul unde trebuie sa se faca plata; numele celui care ( sau la ordinul
caruia ) urmeaza sa se faca plata; data si locul emisiunii; semnatura emitentului.
Refuzul emitentului de a da viza se constata prin protest a carui data va
constitui punctul de plecare al termenului de la vedere. n legatura cu avalul,
daca nu s -a prevazut pentru cine a fost prestat, acesta se considera ca fiind dat
pentru emitent.
Girul biletului la ordin este un act juridic prin care posesorul biletului la
ordin transmite alti personae printr-o declaraie scris i semnat pe titlu drepturile
izvorte din titlu.Avalul este actul juridic prin care o persoan se oblig s
garanteze obligatoriu asumat de unul dintre debitorii biletului la ordin.Avalul

trebuie s arate pentru cine este dat.Dac avalul nu menionez cine a fost dat el se
consider dat emitentului.7
Emitentul este obligat la scaden s plteasc suma prevzit a biletului
la ordin fr formalitatea prezentrii acestuia la acceptare.n mod excepional dac
bieltul la ordin are scanden la un anume timp la vedere posesorul titlului trebuie
sa prezionte emitentului biletul la ordin pentru viz intr-un termen de un an de la
data emiterii titlului.Formalitatea titlului are ca scop stabilirea datei exigibilitii
obligaiei.Refuzul emitentului de a da viza pe titlu se constat prin protest a crui
dat va constitui punctual de plecare al termenului pltibilla vedere.Neplata la
scaden a sumei de bani prevazute n biletul de ordin d dreptul titularului la
aciuni i la executarea nemijlocit a actului juridic respectiv.

7 Stanciu D.Crpenaru Drept commercial romn, Editura Universul Juridic,


Bucureti, 2008. Pag.14

Concluzii
In sprijinul celor mentionate mai sus vom expune cateva decizii din
practica judiciara .
Intruct cambia are o reglementare distinct prin Legea nr. 58/1934,
contractul dintre pri, comanda, facturile acceptate la plat i alte asemenea acte
nu pot fi asimilate acestui titlu de valoare ori altui efect comercial la ordin sau la
purttor.
Secia Comercial, decizia nr. 3026 din 9 iulie 1998.
Prin cererea de ordonan preedinial din 7 martie 1996, reclamanta
S.C. "ROMHER SERVICE" SRL Bucureti a solicitat nfiinarea unei popriri
asigurtorii asupra conturilor prtei S.C. deschise la B.R.D. Caransebe,
BANKCOOP Caransebe i BANCA AGRICOL Caransebe.
In motivarea cererii, reclamanta a artat c prta, care i datoreaz
47.437.682 lei pre marf i 400.000.000 lei penaliti de ntrziere, pretenii ce
formeaz obiectul altui dosar, intenioneaz s-i lichideze conturile i s devin
astfel insolvabil.
Pe parcursul procesului, reclamanta i-a precizat cererea solicitnd
nfiinarea unui sechestru asigurator, fr deposedare, asupra ntregului patrimoniu
al prtei, precum i asupra conturilor acesteia.
Tribunalul a respins cererea de ordonan preedinial, reinnd c
reclamanta nu a fcut dovada existenei unei pagube iminente i care nu s-ar mai
putea repara.
Apelul reclamantei a fost respins ca nefondat.
Reclamanta a declarat recurs susinnd c n cauz sunt incidente
dispoziiile art. 581 Cod procedur civil.
Recursul este nefondat.

Astfel, reclamanta nu a fcut dovada existenei unei pagube iminente i


care nu s-ar putea repara, susinerile sale privind lichidarea prtei fiind
nedovedite.
Pe de alt parte, avnd n vedere c litigiul este comercial, instana de
fond a pus n vedere reclamantei s precizeze bunurile asupra crora solicit
nfiinarea sechestrului asigurator i s dea o cauiune de 1/3 din valoarea acestora,
conform art. 907 - 908 Cod comercial.
Reclamanta a refuzat s se conformeze ns dispoziiilor legate exprese
menionate, motivnd c acceptarea la plat a facturilor de ctre prt ine loc de
cambie i nu este necesar cauiunea.
Aceste susineri sunt nentemeiate, ntruct cambia are o reglementare
distinct prin Legea nr. 58/1934 i, ca atare, contractul ncheiat ntre pri, precum
i celelalte acte invocate de recurent, respectiv adresa, comanda i facturile
acceptate de prt, nu pot fi asimilate titlului de valoare menionat sau unui alt
efect comercial la ordin sau la purttor.

Bibliografie
1. Smaranda Angheni, Magda Volonciu, Camelia Stoica Drept comercial, Editura
Oscar Print, Bucureti, 2001
2. Stanciu D.Crpenaru Drept commercial romn, Editura Universul Juridic,
Bucureti, 2008
3. Ioan Mzg, Alexandru Mzg Drept commercial, Editura Victor 2005, Bucureti,
2005
4. Octavian Cpn- Dreptul concurenei comerciale, concurena neloial, Editura
Lumina Lex, Bucureti, 1994