Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Documentatie HTML Model
Documentatie HTML Model
PREZENTARE PROIECT
Cuprins:
1
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
2. Structura aplicaiei
3
CAUZE
SIMPTOME
CARACTERISTICI GENERALE
TRASATURI FACIALE
AFECTIUNI ASOCIATE
MECANISM FIZIOPATOGENETIC
FACTORI DE RISC
CONSULTUL
EXPECTATIVA VIGILENTA
MEDICI SPECIALISTI RECOMANDATI
INVESTIGATII
DURATA DE VIATA
TRATAMENT
TRATAMENT INITIAL
DE INTRETINERE
AMBULATORIU
MEDICAMENTOS
CHIRURGICAL
ALTE TRATAMENTE
3. Detalii tehnice
5
Introducerea imaginilor:
Se realizeaza prin accesarea
iconului insert image situat in bara de
sus a programului Macromedia
Dreamweaver sau accesand meniul
insert ca in imaginea alaturata . Apare
apoi o fereastra de tip pop-up care ne
permite selectarea imaginii pe care
dorim sa o introducem in proiect.
Animatia in flash:
Proiectul contine un
joc in flash care a fost
introdus in proiect ca in
imaginea alaturata
selectand meniul
insert/media/flash sau
apasand combinatia de
taste CTRL+ALT+F dupa
care se selecteaza fisierul
dorit. In cazul nostru se
selecteaza din directorul
/animatii fisiserele de
acolo .Animatiile au fost
realizate pe siteul
www.flashvortex.com.
4. Limbajul HTML
HTML (Hypertext Markup Language) este un limbaj creat n scopul de a descrie,
n mod text, formatul paginilor Web; fisierele create n acest limbaj vor fi interpretate
de navigatoare, care vor afisa paginile n forma dorit (cu texte formatate, liste, tabele,
formule, imagini, hiperlegturi, obiecte multimedia etc.). HTML a aprut ca o
aplicatie ISO standard (apartine standardului SGML - Standard Generalized Markup
Language, specializat pentru hipertext si adaptat la Web).
Asa cum se poate deduce din numele limbajului, HTML descrie caracteristicile de
format ale elementelor incluse prin procedee de marcare. Acestea pot fi asemnate
intuitiv cu marcajele folosite n tipografie pentru a indica scrierea unui text cu un
anumit tip de caractere. Fiecare element va fi introdus ntre dou marcaje ("tags", n
limba englez) - de nceput si sfrsit - (uzual) de forma <marcaj> </marcaj>.
Caracterele speciale de delimitare a marcajelor "<", ">" permit deosebirea acestora de
textul propriu-zis. De exemplu, pentru textele aldine (ngrosate), marcajul de nceput
este <B> iar de sfrsit - </B>.
n informatic, limbajele de marcare sunt foarte convenabile fiindc comenzile lor
pot fi interpretate simplu. LaTeX-ul, de exemplu, este tot un limbaj de marcare; prin
interpretarea fisierelor .tex descrise n acest limbaj se va genera formatul dorit al
documentelor pe diverse tipuri de sisteme de calcul (n cazul, LaTeX-ului, se obtine
uzual format PostScript sau PDF). n schimb, procesoarele de documente uzuale nu au
un limbaj de marcare standardizat, care s ofere compatibilitate ntre diverse tipuri de
calculatoare si sisteme de operare. Astfel, se poate spune c avantajele aplicrii
limbajelor de marcare constau n portabilitate si flexibilitate: fisierele create cu
ajutorul lor pot fi transferate pe orice tip de sistem, unde vor fi interpretate cu ajutorul
unor programe specifice.
De fapt, procesoarele de texte uzuale folosesc adesea procedee de marcare pentru
formatri (de exemplu, formatrile de tip caracter din Word); n acest caz ns,
caracterele de control introduse sunt ascunse iar rezultatul editrii este direct vizibil
("What You See Is What You Get"). n schimb, n limbajele de marcare - inclusiv
HTML - marcajele sunt introduse n text, astfel nct acestea sunt exclusiv succesiuni
de caractere (litere, cifre, caractere speciale) - fisiere de tip text.
10
11
linie nou - cu marcajul <BR>, eventual cu desenarea unei linii orizontale marcajul <HR>;
paragraf nou - cu marcajul <P> (se insereaz o linie nou si eventual se face o
indentare). Marcajul </P> desemneaz sfrsitul de paragraf dar este mai rar
folosit (se poate omite).
aldine - n acest scop pentru acel text se aplic marcajele <B> </B>;
cursive (italice) - pentru acel text se aplic marcajele <I> </I>;
subliniate - textul se introduce ntre marcajele <U> </U>.
<body>
<p>Acesta este un exemplu simplu de o
pagina HTML. Ea arata cum
pot aparea caractere <strong>bold</strong>, <em>italic</em>,
<font size="5">mai mari</font>,
<font size="1">mai mici</font>,
respectiv insera
o mica imagine
<img src="Handshake8114.gif"
width="20" height="14">.
</p>
</body>
</html>
textul este extins pentru a ocupa ntregul ecran si este afisat cu un corp de liter
diferit fat de sursa HTML;
terminatorii de linie nu sunt respectati;
spatiile albe suplimentare din documentul surs sunt ignorate.
Introducerea obiectelor de tip imagine (marcajul <IMG>) este detaliat mai jos.
Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste si imbricarea lor
(includerea unor liste n altele), caz n care trebuie verificat cu atentie corespondenta
dintre marcajele de nceput si sfrsit pentru fiecare list. Formatarea listelor la afisarea
paginii (introducerea bulinelor, numerotrii etc.) se face de ctre programul de
navigare.
14
Listele utilizate cel mai frecvent sunt cele ordonate si neordonate. Prezentm n
continuare un exemplu simplu de pagin HTML care contine aceste tipuri de liste.
<html>
<head>
<title>Pagina cu liste</title>
</head>
<body>
<p>Aceasta pagina exemplifica crearea listelor</p>
<p>Cele mai uzual folosite tipuri de liste sunt:
<ul>
<li>neordonate</li>
<li>ordonate</li>
</ul>
<p>O lista ordonata este o lista numerotata:
<ol>
15
<li>primul element;</li>
<li>al doilea element...</li>
</ol>
</body>
</html>
n fiecare din aceste cazuri, un click pe textul sau imaginea respectiv va determina
activarea legturii si afisarea prin intermediul navigatorului a resursei asociate linkului.
Resursa asociat unei legturi este descris prin parametrii marcajului <A>:
16
HREF - permite asocierea unei adresei URL, crearea unei legturi locale prin
specificarea numelui si cii fisierului corespunztor sau a unei legturi interne
documentului; este cel mai important parametru pentru construirea de
hiperlegturi;
NAME - numele hiperlegturii sau al zonei dintr-o pagin ctre care se face
referirea, n cazul unui link intern;
METHODS - metodele de acces (acest parametru se utilizeaz doar n
prelucrri speciale).
Astfel, un link local sau ctre o adres URL se poate defini pe un text cu: <A
HREF="resursa"> text </A>.
O legtur intern ctre o zon a documentului curent se indic folosind marcajul <A
NAME="nume-zona">.
Marcaje pentru introducerea de obiecte
Prima versiune de HTML (1.0) nu permitea descrierea tabelelor sau a
informatiilor formatate. Asemenea obiecte trebuiau create formatat si introduse ca
obiect deja formatat, cu marcajele <PRE>, </PRE>. Aceste marcaje indicau
navigatorului c textul inclus trebuia afisat caracter cu caracter, fr vreo interventie
de formatare. n versiunile ulterioare ale limbajului HTML, s-au introdus ns facilitti
elegante de formatare, de includere a tabelelor si a altor obiecte.
n HTML 3.0 s-au introdus obiectele de tip tabel, formate din linii orizontale si
coloane verticale la a cror intersectie se formeaz celulele. Acestea pot contine intrri
diverse: texte, figuri sau chiar alte tabele. Se pot realiza reuniri de celule (de exemplu,
pentru titluri mai lungi). Atributele de formatare a tabelului (aliniere, stilul chenarului
si marginilor etc.) se definesc n proiectarea paginii dar modul lor de afisare va
depinde si de programul de navigare.
Tabelele se introduc ntre marcajele <TABLE> </TABLE>, crora li se pot
atasa (optional) parametrii BORDER si RULES. Un titlu pentru tabel se poate
introduce cu marcajul <CAPTION>. Fiecare coloan se defineste cu marcajul
<COL>, avnd ca parametru ALIGN - modul de aliniere a informatiilor din acea
coloan (LEFT, CENTER, RIGHT).
Antetul tabelului se poate indica ntre marcajele <TH></TH> ("Table
Header"), pentru trecerea la o linie nou se utilizeaz marcajul <TR> ("Table Row")
iar celulele individuale se marcheaz cu <TD> ("Table Data"), eventual cu parametru
17
de aliniere. Se mai pot specifica alinieri orizontale sau verticale ale celulelor, grupri
de celule etc. Aceste marcaje permit navigatorului s afiseze diferentiat informatiile
din tabel.
Prezentm n continuare un exemplu simplu de tabel.
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Pagina cu tabel</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<H1>Aceasta pagina da un exemplu de folosire a unui tabel</H1>
<H3>Vanzari anuale:</H3>
<TABLE> <TH>1996</TH><TH>1997</TH><TH>1998</TH><TR>
<TD>125 milioane lei</TD><TD>160 milioane lei</TD><TD>231 milioane
lei</TD>
</TABLE>
</BODY>
</HTML>
18
SRC indic (dup semnul '=') URL-ul imaginii, respectiv calea fisierului dac
acesta este local; uzual, se accept fisiere n format GIF sau JPEG;
ALLIGN controleaz alinierea imaginii fat de limita inferioar a textului (TOP,
MIDDLE sau BOTTOM); este un parametru optional;
ALT furnizeaz textul afisat n locul imaginii dac utilizatorul dezactiveaz
optiunea de afisare a imaginilor (parametru optional);
ISMAP este un indicator optional pentru imaginile care sunt hrti selectabile.
plus, un asemenea script poate interactiona cu baza de date creat pentru realizarea
unor actiuni specifice (de exemplu, hrtile active folosesc script-uri CGI pentru a
executa diferite actiuni, n functie de zona selectat de utilizator).
Script-urile CGI pot executa si alte operatii dect prelucrarea formularelor,
producnd iesiri convenabile. Dac o hiperlegtur indic spre un script CGI, la
selectarea legturii se va executa script-ul (cu anumite variabile de context care retin
diverse informatii de stare). Script-ul va produce un fisier, de exemplu o pagin web,
care va fi interpretat() de navigator. Acest mecanism permite script-urilor s
genereze, aproape instantaneu, pagini web care s satisfac diverse cerinte ale
utilizatorilor, furniznd anumite rspunsuri asteptate n urma unor actiuni.
Crearea interactiv a formularelor, folosind produse soft specializate n realizarea
de pagini Web este relativ accesibil pentru utilizatorii familiarizati cu caracteristicile
obiectelor de control specifice aplicatiilor soft dar tratarea ulterioar a informatiilor
transmise necesit cunostinte de specialitate.
20
Unii creatori de pagini web critica aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de
dimensiuni mult mai mari decat ar fi necesar ,ceea ce conduce la o functionare
neperformanta a browserelor web.Aceasta afirmatie este in mare parte adevarata deoarece
paginile web produse folosesc design-ul pe baza de table. In plus, produsul a mai fost criticat
in trecut si pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar
acest aspect a fost mult imbunatatit in versiunile recente.Cu toate acestea,Macromedia a
crescut suportul pentru tehnologia CSS si alte modalitati de design fara a fi necesara
folosirea design-ului pe baza de tabel.
21
22
23
24
Meniul View are de asemenea comenzi de activare a riglei si a grilei,de executare a pug-inurilor si pentru afisarea de imagini de trasare. Comanda Prevent Layer Overlaps(Prevenirea
suprapunerii de straturi) este si ea pozitionata in meniul View.
Meniul View
25
Meniul Insert este aproape echivalent cu bara de inserari.Din acest meniu se poate insera
optional toate elementele disponibile pe bara de inserari. Bara de inserari contine un numar
total de sectiuni din care putem sa alegem diferite categorii de obiecte disponibile. Exista
douasprezece sectiuni in bara de inserari: Common,
Layout,Text,Tables,Frames,Forms,Templates,Characters,Media,Head,Script si Application.
Pentru a afisa butoanele obiectelor dintr-o anumita categorie trebuie sa dam click pe
sectiunea categoriei.
26
27
Meniul Text ne ofera acces la mai multe modalitati de finisare a aspectului textului din
pagina Web. Cel mai important pentru cei care scriu cu greseli este ca meniul text contine
comanda Check Spelling (verificarea ortografiei). Putem indenta un text,crea o lista si
modifica proprietatile fontului.
Meniul Commands ofera comenzi utile cum ar fi Clean up HTML (curatarea codului
HTML) si Clean Up Word HTML ( Curatarea cuvintelor din codul HTML).
28
Resurse minime :
1) Hardware :
- Procesor (CPU) : 500 MHz +
- Memorie (RAM): 64 MB
- Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB
- Monitor :1024*768
- Un browser oarecare: Internet explore ,Mozilla, Opera
2) Software :
- Sistem de operare : Windows 98/XP
Resurse recomandate:
1) Hardware :
- Procesor (CPU) : 1000 MHz +
- Memorie (RAM): 128 MB
- Spaiu liber pe hard-disk : 30 MB
- Monitor : VGA 32-bit color (1024x768)
- Un browser oarecare: Internet explorer ,Mozilla
2) Software :
- Sistem de operare : Windows XP
29
BIBLIOGRAFIE
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sindrom_Down
http://www.sfatulmedicului.ro/Boli-genetice/sindromul-down-mongolismul_247
http://www.logopedics.info/sindromul-down.php
http://www.sindromdown.ro/
http://www.parinti.com/CeestesindromulDown-articol-85.html
30