Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Teorii Si Doctrine - Subiecte
Teorii Si Doctrine - Subiecte
3. Noi valente ale spatiului arhitectural si teoreticieni care au contribuit la definirea lor
5. IDEALUL ESTETIC
Pana la sf sec 19 creatia artistica aspira la frumusete pe care o raporta mereu la realitate=> idealul de perfectiune
Aristotel (discipol al lui Platon) arta imita natura
-omul e singurul capabil sa faureasca forme perfecte
-arta educa firea umana
-actul de creatie e purificator
Platon - frumosul nu are caracter imobil, atemporal si aspatial
-arta =atribut al puterii divine, abordabil printr-un indelung proces de initiere
-actul de creatie pp o stare emotionala ce nu are nimic in comun cu rationalul
-arta superioara naturii
Numerele, formele sunt sacre in masura in care ele sunt regulate
-proportiile perfecte sunt divine
-rapoartele armonioase, sectiunea de aur, formele platoniciene sunt perfecte ideale, fiind modul de studiu, reflectie si
compozitie artistica
In antichitate fenomenul era considerayt ca facand parte din triada spiritulatitatii umane: solid, util frumos
Asociat cu armonia ordinea, adev, gratia, forma, idealul estetic nu se refera la realitate asa cum este ci incerca o
corectare a ei prin arta printr-o pronuntata valoare spiritula, abstracta
Frumosul si Sublimul se deosebesc ca nuanta in interpretarea estetica :
1.prerealista numai in ceea ce priveste finalitatea: -frumosul precede sublimul, el fiind o nazuinta spre perfectiune
sublimul este absolutizarea frumosului
2.realista, moderna si premoderna accepta sublimul ca pe o categorie estetica rezultata nu neaparat din perspectiva
frumosului, dar si din alyte perspective
Arta realista critica conceptul platonician al superioritatii artei fata de natura
-1797 Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul si caracteristicul, interesantul
-1853 Karl Rozenkrauz estetica uratului, uratul impus definitiv ca o categorie estetica idei experimentate cu
succes de reprezentanti ai artei realiste (Beaudelaire, Brecht, Picasso)
Miscarea moderna rastoarna conventiile, modelele, prejudecatiile; frumosul este rational, luminos, optimist;uratul nu
apare decat din perspectiva contestarii totale
-teoriile moderne s-au nascut pe fondul unor mari prefaceri sociale, tehnologice => vor afecta gustul estetic
-ornamentul devine crima odata cu lucrarea pamfletara a lui Adolf Loos Ornament si crima; este respins definitiv
=> sinceritate functionala si structurala => noi principii estetice la randul lor docmatizate de reprezentantii
modernismului clasic: Le Corbusier, Mies Van der Rohe. Ei impun cu autoritate un gust sigur: frumosul rational;
structura este expresiva si sincera conform cu materialul, iar functiunea devine exprimata volumetric a.i. frumosul =>
din unitatea dintre continut si forma
Stilul international postbelic a saracit arh prin repetitia formei tip industrializate, reducand discursul estetic la
tipologie
Miscarea postmoderna reabiliteaza ornamentul ca factor important in personalizarea arh, in restituirea semnificatiei, a
identitatii
Peter Blakc nevoia de emotie =nevoia de impodobire
Venturiu nevoia de ludic, de comunicare, opusa plictiselii rezultate din simplism
Eisenman nevoia de arbitrar opusa ordinii
Ch. Moore ornamentul devine purtator de sens istoric, cod al constientizarii apartenentei la o civilizatie
In urbanism, principiile arh postmoderne contrazic principiile urbanismului liber ratioanalist (Ciam) , readuce in
discutie traditia urbana istorica
Epoca contemporana dezvolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un dat prezent prin
ornament si sensul, semnificatia ornamentului
-ornamentul poate fi aplicat gratuit, arbitrar sau poate fi aplicat logic ,structural
Teoriile semiotice actulae ofera ornamentului rolul de comunicare codata, rolul de limbaj (Schulz limbajul
arhitectural)
Deconstructivistii motivul zoomorfic (lebada, delfin, peste)=expresie a arbitrarului
-o noua forma de perfectiune
Eisenman analizeaza ornamentul ca pe o prezenta, raporteaza totul la o anumita experienta arh care nu are
materialitate dar care reprezinta un eveniment care vorbeste dspre trecut, despre traditie si prezent, un eveniment
perceput de noi prin prisma propriei noastre experiente
Ornamentul - formeaza si informeaza, semnalizeaza si simbolizeaza, poarta si rupe o traditie
-lebedele sau delfinii lui Emgraves,pestele a lui Gehry nu au nimic de a face cu functiunea, efectul scontat este
indiferenta.
Idealul estetic n opera prerealist?
Pn la sfritul secolului XIX creaia artistic aspira la frumusee care e raportat mereu la realitate ntr-un sens
oarecum critic i reprezint dintotdeauna un ideal de perfeciune.
Ideii aristoteliene conform creia arta imit natura prin "mimesis", omul, singurul capail de a furi forme perfecte
educa firea uman, actul de creaie catharsisul fiind prin excelen purificator I se opune conceptul platonician
despre frumos, care are un caracter "aprioric, imuabil, atemporal i aspaial".
Atribut al perfeciunii divine, frumosul n sine este abordabil printr-un ndelung proces de iniiere ce conduce de la
frumosul fizic, la cel moral, cognitiv i n sfrit la frumosul de sine, care, pe aceast culme se confund cu binele.
Arta, dup Platon, este de natur divin, actul de creaie presupune o stare emoional i iniiatic ce nu are nimic cu
raionalul.
Omul- centru al universului i msura tuturor lucrurilor este idealizat n art prin reprezentarea lui dup anumite
canoane estetice, iar idealul estetic devine obiectiv la care se ajunge prin anumite metode, convenii general acceptate.
Antichitatea considera frumosul ca fcnd parte din triada sincretic a spiritualitii umane: util, frumos, ce mai trziu
va deveni atributivitatea esenial definitorie pentru fenomenul arhitectural ncepnd cu Vitruviu i meninndu-i
valabilitatea pn n zilele noastre ntr-un anumit sens.
Categorii estetice apropiate, frumosul i sublimul se deosebesc ca nuana n interpretarea estetic prerealist numai n
ce privete finalitatea, n sensul c frumosul precede sublimul, fiind o nzuin ctre perfeciune, sublimul este
absolutizarea frumosului. Arta realist, modern i postmodern accept sublimul ca pe o categorie estetic rezultat nu
neaprat din perspectiva frumosului, dar i din alte perspective.
Conceptul platonician al superioritii artei fa de natur, reluat de renascentiti a fost accentuat urmnd a fi prelucrat
critic de arta realist, care aduce n discuia despre idealul estetic i alte categorii. Schlegel considera ca principiul artei
nu e frumosul ci caracteristicul, interesantul, dar "urtul" n art e impus definitiv ca o categorie estetic odat cu
apariia Esteticii urtului a lui Karl Rozenkranz, experimentat cu succes n opere literare i plastice: impresioniste,
expresioniste, avangardiste, a ceea ce va deveni arta realist.
In acest peisaj desprindem insa si prezenta, e adevarat minora, a catorva aspecte arhitecturale ce ne pot oferi sperante.
In primul rand o mostenire istorico-patrimoniala extrem de valoroasa care a fost total neglijata, dar mai poate fi
recuperata si conservata.
In al doilea rand sansa unei latente spirituale care ne ofera posibilitatea evitarii unei greseli prin sarirea unor etape.
In al treilea rand o scoala de arhitectura cu o deosebit de buna traditie si care a constituit # spiritual al unor reale
manifestari practice sau teoretice ale discursului arhitectural, in special in perioada interbelica.
Transformari in DEC :
-limita =>nonlimita
-decontextulizarea=>recontextualizarea
-ordine=>dezordine
Deconstructivismul concept, reprezentanti.
Pe linia antimodernismului, nuantandu-si manifestarile in tonuri disonante, protestatare sau chiar agresive,
miscarea deconstructiva poate prelua forme multiple prin excerbarea dusa la extrema a primelor proteste
antimoderne, propunand ipostaze ale ornamentului ca expresie a optiunii, subiectivismului si arbitrarului:
intraga opera a lui Gehry se manifesta ca un protest general impotriva tuturor conventiilor.
Miscarea deconstructiva declara deschis o contestare totala a tuturor valoriilor perene majore ale societatii.
Miscarea deconstructiva reabiliteaza arbitrariul, haosul ca necesar, in coexistenta sa cu ordinea. este nevoie
de haos pentru a se naste o stea (Nictzsche).
In domeniul estetic, deconstructivismul sugereaza aparitia unui nou sistem de organizare spatialadeplasarea devenind masura perceptiei spatiale (Tschumi).
In conceptia spatiala a deconstructivismului se considera ca forma arhitecturala nu numai cuplul spatial
figura-fond-bazat pe integrarea unei geometrii euclidiene si topologice, dar se opereaza si cu geometria
fractala, cu limite, disjunctii, diferente si absente.
In domeniul semiotic deconstructivistii exerseaza sensurile esentiale ale meta-arhitecturii, arhitectura e
palimsest, e idee ce discrediteaza si compromite conventiile de principiu, dar stabileste altele noi.
Pentru a se impune, deconstructivismul uzeaza de cele mai sofisticate si ultime forme de publicitate, ca orice
arta care se respecta, o arta vizuala si publica prin excelenta, persuasiva si convingatoare prin oferta de
experimente traite.
Marile vedete deconstructiviste, Eisenman, Tschunmi, se inarmeaza cu foarte serioase argumente filosofice,
tehnice si profund culturale.
Reprezentanti: Peter Eisenman, Frank Gehry, Zaha Iladid, Coop Ilimmelbfau, Bernard Tschumi.
Exemple:
1.Canal +, Paris
-ferestre banda
-grila pe fatada
-albul e considerat de meier ca o valoare de spiritualitate, vine de la greci, puritatea
-acoperis terasa
-bris-soleil-uri
-copertina rotunjita la partea interioara
-post-modern- materia e scoasa din zona in care copertina reazama pe diafragma
-patrunderea vidului in masa-cubismul
-transparente
-scari intr un volum rotund, curb, intr-o structura ortogonala
-trafor
-o noutate: cadru de perforare
-o gaura uriasa ,patrata, intr un perete simbol al ecranului tv, e sediul unei televiziuni
-coji care se desprind din fatada , tenta deconstructivista
-vis a vis, locuinte de anii 80 post modernism timpuriu , s a incercat identitatea unui grup de locuinte , 3 4 blocuri in
jjurul unei curti interioare , azi f degradate;
-vis a vis sediul citroen;
41. Arhitectura modern, latemodern i postmodern n viziunea lui Ada Luis Hustable
Ada Luis Hustable numte "inclusivitii" acei arhiteci ce presupun n creaia lor artistic o
implicaie contextual, surs de inspiraie i motiv formal, exprimnd i reprezentnd acest context
ce poate fi geo-climatic, istoric, social sau cultural.
A.L.Hustable numete "inclusiviti" arhitecii ce se implic ntr-un fel sau altul n context iar
aceast reconsiderare a contextului este considerat o manifestare a unei atitudini antimoderne.
Noiunea de context este astzi mult amplificat ca nelegere fa de ceea ce nsemna n anii '60
cnd a fost asimilat n termeni arhitecturali, depind cu mult sensul strict al unui mediu i atignd
din ce n ce mai mult sfere spirituale i culturale.
42.MODERNISMUL
-orientare in cadrul arh initiata la inceputul sec20
Principalele fundamente forma arhitecturala este o rezultanta directa a functiunii (form follows function) din care =>
cateva reguli generale de compozitie:
-planul, distribuirea sp si organizarea volumelor sunt rezultate din schema functionala
-plastica arh se dezvolta in masura in care elementele ei sunt justificate functional
-pt exprimarea functiunii in forma se folosesc figurile si formele geometrice, bazate cat se poate, pe linii si unghiuri
drepte
-la realizarea cladirilor moderniste se folosesc non-culorile (alb, negru) si culorile primare (rosu, galben , albastru)
Bazele teoretice ale functionismului modernist propuse de la lucrarea lui Adolf Loos => ornamentul drastic criticat
Exista 2 mari grupe de constructii moderniste
a.constructii in care predomina masele opace neo brutaliste
b.constructii in care predomina zonel;e vitrate-stilul international
a.viziune mai statica, motivitate; exista si aici trei variante de fatade:
cu dominante orizontale si verticale constituite din benzi groase si opace alternand cu siruri de ferestre
-fatade cu rosturi
-fatade cu goluri dispuse liber
Aceasta impartire nu are doar un caracter stilistic ea fiind si o rezultanta a programului de arh
b.stilul international
caracteristic pentru cladirile zgarie-nori; stilul acestora este in genul unitar-fatade de sticla, simplitate
-preferinta pt orice fel de cladiri cu pereti transparenti de forma invariabil dreptunghiurala, la care muchiile orizontale
si verticale precum si montantii ferestrelor sunt reduse la minima expresie
Anularea unghiurilor ca limita de sp. permite interpretarea int-ext. Senzatia de plutire a planseurilor printr-o serie de
falsificari contructive
-sp. concept in miscare =>perceptia frontala nu mai e asa importanta introducerea notiunii de timp ca o componenta
spatiala sine quo non
Le Corbusier exerseaza in seria renumitelor sale vile aplicarea unor principii pe de o parte cubiste (in ceea ce
priveste perspectiva) si pe de alta parte moderne (in ceea ce priveste conceptia spatiala)
Vila Savoye continuitatea spatiului int ext, flexibilitatea partiului, terasa gradina ca acoperis, structura portanta pe
piloni ce permite fluidizarea sp., extensie a sp. atat in plan vertical cat si orizontal
MODERNISMUL CLASIC uneste principiile ### dintre care putem enumera pe cele care au stat la baza stilului
international:
-arh mai curand volum decat masa
-mai curtand regularitate decat simetrie axiala
Principiile Chartei de la Atena referitoare la abordarea sp urban
-principii clare doctrinare
-au generat asa zisul urbanism liber insusit cu repeziciune de arh intregii lumi
-acest mod de gandire a fost exagerat prin simplificare in tarile in curs de dezv si au suferit un puternic proces de
industrializare, tipizare dupa al 2 lea RM care duce la depersonalizare, la lipsa de semnificatie
HIGH TECH
Micarea tehnologizanta numita azi HI-TECH a fost marcata de apariia Centrului Pompidou la Paris in cartierul
Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia, America sau Japonia.
-arh HT e o continuare fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna
-radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism (neoplasticism, constructivism, Bauhaus, rationalism francez si italian)
dar HT a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi exprima clar propria functionalitate in
care e inlaturata orice decoratie anexa, HT aduce ceva in plus prin conferirea unor valente estetice elementelor
structurale si celor anexe, care devin astfel factori esentiali de expresivitate (Renzo Piano, Richard Rogers, Norman
Foster)
LATE MODERNISM
Context istoric: perioada de la inceputul anilor 70 in special de dupa socul petrolului din toamna anului 1973 se
caracterizeaza prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate
-o schimbare la nivelul econ si social are ca rezultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si artistic
-in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au vizat configuratia edificiilor, a schemelor functionale, a sistemului
morfologic, toate acestea cauzate de stereotopia si lipsa de semnificatie a arh moderene in special a stilului internat
- in 1974 la scoala de arh din California a inceput o dezbatere intre 2 gr de arh a caror idei vizau o modalitate
particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne
-white arh miscare promoderna late modernism
-gray arch. miscare antimoderna postmodern
Late M influente neoplasticiste + Le Corbusier
-miscare omogena care continua principiile functionaliste ale modernismului introducand insa elemente de formalism:
-evidentierea puternica a volumelor prin decupaje nete si prin folosirea in special a albului
-existenta unor elem constructive anexe care nu au neaparat justificare functionala (pergole, ziduri false)
-opozitia accentuata in mod voit intre plin si gol, intre masa opaca si suprafetele vitrate => goluri impuscate
-accentuarea si specularea resurselor de expresivitate ale sistemului structural al cladirii