4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

MANAGEMENTINHEALTH,VOL16,NO2(2012)
HOME

ABOUT

LOGIN

REGISTER

SEARCH

CURRENT

ARCHIVES

Home>Vol16,No2(2012)>VLCEANU
FontSize:

DISPARITATIINTERREGIONALEINDISTRIBUTIA
SERVICIILORDESANATATE,INDOUAREGIUNI(VESTSI
CENTRU)DINROMANIA

Dr.DanielaVALCEANU1,Soc.MarianMATEI1,Dr.CristinaCRINTEA1,Soc.IrinaDOBANDA2
ScoalaNationaladeSanatatePublica,ManagementsiPerfectionareinDomeniulSanitar,Bucuresti
2 DirectiadeSanatatePublicaTimis

REZUMAT: Serviciile medicale si sociale de calitate, accesibile in toate comunitatile, indiferent de zona rurala sau
urbanaincareacesteaseplaseaza,constituienucleuluneivietiautonomesidecalitateamembrilorcomunitatii,iardezvoltarea
reteleideasistentamedicalacomunitara(AMC)trebuiesaofereunraspunsadecvatnevoilorexistentelanivelulcomunitatilor.
Diferentelelegatedestareadesanatatesiaccesullaserviciidesanatateserefera,inlucrareadefata,lacomparatiiintredoua
regiunidinRomania,VestsiCentruinceeaceprivesteacoperireacuserviciimedicaleprimaresisecundaresi,inspecial,cu
asistenti medicali comunitari si mediatori sanitari. Analiza a relevat inegalitati in distributia serviciilor, inegalitati mai
accentuateinregiuneaVest,inceeaceprivesteacoperireacuserviciidemedicinaprimara.

Cuvinte cheie: asistenta medicala comunitara, regiuni de dezvoltare, numar mediu locuitor/unitate sanitara, acces la
serviciimedicale

Actor esential: Individul. Reforma sistemelor de sanatate trebuie sa raspunda nevoilor indivizilor, tinand seama, in cadrul
procesuluidemocratic,deasteptarilelorindomeniulsanatatiisialingrijirilor.Opiniilesioptiunileindivizilortrebuiesaexerciteo
influenta decisiva asupra modului cum sunt concepute si cum functioneaza serviciile de sanatate. Indivizii trebuie sasi asume
responsabilitateaproprieisanatati"CartadelaLjubljana,1996".

1.INTRODUCERE
Analizele privind calitatea, echitatea si accesibilitatea la serviciile publice de sanatate se refera, cel mai
frecvent la rezolvarea in cat mai bune conditii a problemelor de sanatate ale populatiei. Este recunoscuta
diferenta dintre urban si rural, precum si faptul ca cea mai mare parte a populatiei rurale are un acces slab
saufoarteslablaserviciilepublicedesanatate,multedintresateavandunaccesgeograficdificilchiarsila
medicul de familie, timpul depasind chiar o ora in conditii de drum de proasta calitate, lipsa mijloacelor de
transport,comunicatiiprecare,morbiditateridicatasicostimportant.
Reformele introduse de legea asigurarilor sociale de sanatate dea lungul timpului nu au rezolvat
problemele de acces ale grupurilor vulnerabile la serviciile publice de sanatate, chiar daca legea stipuleaza
accesul universal si dreptul la sanatate. In conditiile unei populatii defavorizate sau izolate din punctul de
vedere al infrastructurii de comunicatii (drumuri, telefonie, media) accesibilitatea la serviciile publice de
sanatateestedependentadetimpsidecosturilefinanciarepecarelepresupune.
Cercetarea efectuata in cadrul proiectului POSDRU "Promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea
resurselor umane si institutionale din asistenta medicala comunitara" a incercat o analiza a factorilor ce
influenteazaaccesullaserviciilemedicosocialesioabordareanevoilordinperspectivariscurilordelanivelul
comunitatilor. Obiectivul principal privind incluziunea sociala pe dimensiunea sanatate il reprezinta
dezvoltarea unui sistem de asistenta medicala comunitara si imbunatatirea colaborarii cu sistemul de servicii
de asistenta sociala. Prin urmare, am considerat ca, trebuie monitorizat accesul la servicii medicale
elementare,sociomedicalesinulaserviciiinaltspecializate.
Avandinvedereargumenteledinceledouapunctedevedere:celalcomunitatiisicelalindividului,am
avutcapunctedepornireurmatoareleipoteze:
1. In absenta serviciilor de asistenta medicala comunitara, in mediul rural, populatia este defavorizata din
punctdevederealincluziuniisociale.
2. Initierea si sustinerea unei orientari preventive in domeniul sanatatii populatiei din Romania, trece sine
http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

1/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

quanon,prindezvoltareaserviciilorprimare,integrate,deasistentamedicalacomunitara.
3.Chiarsiintrelocalitatiledinmediulruralexistadiferenteinceeaceprivesteaccesulgeografic:apropierea
demarileorasesidecailerutiereimportanteincontradictiecusatelesaucatuneleizolate,ceeacegenereazasi
un nivel diferit de acces la servicii medicale. Astfel, categoria de drum, mijloacele de transport in comun
si/saupersonale,reliefulsuntelementeceinfluenteazaaccesulgeograficlaserviciiledesanatate,iardistributia
unitatilorsanitaresiafurnizorilorindividualideserviciidesanatateesteunfactorimportantdeacces.Modul
de organizare a asistentei medicale primare poate facilita accesul in sate prin sediile secundare organizate de
medicul de familie. Pe de alta parte, este dificil de apreciat intensitatea legaturii intre accesul geografic si
adresabilitatealamediculdefamilie.

2.SCOPSIOBIECTIVE
Serviciilemedicalesisocialedecalitate,accesibileintoatecomunitatile,indiferentdezonaruralasauurbana
in care acestea se plaseaza, constituie nucleul unei vieti autonome si de calitate a membrilor comunitatii.
Marile diferente de oportunitati si servicii existente inca intre zonele rurale si cele urbane, invalideaza
principiulincluziuniisociale,specifictarilordinUE.

In vreme ce nevoile sociomedicale ale membrilor comunitatilor sunt adeseori mai accentuate in zonele
rurale din Romania, resursele existente sunt inadecvate si insuficiente calitativ si cantitativ. Cu astfel de
resurse este imposibil sa se asigure sprijinul necesar unor categorii sociale cu "nevoi speciale" (boli cronice,
batrani, copii, bolnavi psihici sau cu diferite forme de handicap, alcoolici prezentand tulburari adiacente,
persoane cu boli progresive cum ar fi HIV/SIDA sau scleroze multiple) sau unor persoane aflate la un
momentdat,temporar,indificultatesinecesitandastfeldeservicii.Deasemenea,nutrebuieuitatenevoilesi
problemele particulare pe care anumite etnii, cum ar fi populatia rroma, le pot avea. Diferentele legate de
starea de sanatate si accesul la servicii de sanatate nu se refera doar la comparatiile cu alte tari (utilizate de
celemaimulteoricaunicargumentinanalizenationale),cisiladiferiteregiunisizonedinRomania.Astfel,
cea mai mare discrepanta se intilneste in mediul rural, unde numarul personalului medical, in general, si al
medicilor, in special, este de citeva ori mai mic decat in urban. Acelasi lucru poate fi observat si in cazul
institutiilormedicale,delaunitatifarmaceuticelaspitale(aproapeinexistenteinrural)sicentredesanatate.
Dezvoltarea retelei AMC trebuie sa ofere un raspuns adecvat nevoilor existente la nivelul comunitatilor.
Reteaua joaca un rol vital in asigurarea ingrijirilor primare, inclusiv a educatiei la nivelul comunitatii.
Asistenta medicala comunitara se constituie ca o interfata intre serviciile medicale oferite de medicul de
familie si populatia comunitatilor, aflata adeseori la un oarecare grad de ignoranta privind serviciile de
sanatatedecarearputeabeneficia.Adecvareanupoateplecadecatdelaobunacunoastereanevoilorreale,
calitative si cantitative, de la nivelul comunitatilor, precum si a ceea ce exista deja ca resurse pentru
problemelesocialesidesanatatealeoamenilor.
Zonele de Vest si Centru ale Romaniei sunt percepute, in baza statisticilor nationale existente, ca fiind
zonelecuunnivelmairidicatdebunastare,inclusivdeserviciisiresursedesanatate,comparativcualtezone
din tara. In ultimii ani se accepta faptul ca, datorita schimbarilor economice, demografice si din structura
sistemuluidesanatatesuntdificultatiindistributiaserviciilordesanatatedebaza,inambelemedii,darinmod
deosebitinmediulrural.Existentadiferentelordeacoperirecuserviciideasistentamedicalaprimarapemedii
de rezidenta urban/rural este cunoscuta in literatura de specialitate, dar nu a fost realizata de curand in
Romania. Studiul de fata sia propus realizarea unei analize a acoperirii cu servicii de sanatate in regiunile
VestsiCentru,atatlanivelregional,catsilaniveldejudet,luandincalculfurnizoriiexistentipanalanivel
desat.Obiectivulprincipalafostdeaevidentiazonelemaislabacoperitecumedicisiasistente,atatdinpunct
devederegeograficcatsialacopeririicuserviciimedicale(cabinetmedicalsispitale).

3. MATERIAL SI METODAAu fost luate in analiza satele, comunele si orasele din cele 10 judete ce fac
partedinRegiuniledeDezvoltareCentrusiVest:
Regiunea

JUDETUL

Nr.orase

Nr.comune

Centru

ALBA

11

11,11%

67

10,50%

520

18,66%

Centru

BRASOV

10

10,10%

48

7,52%

147

5,28%

Centru

COVASNA

5,05%

40

6,27%

107

3,84%

Centru

HARGHITA

9,09%

58

9,09%

218

7,82%

Centru

MURES

11

11,11%

91

14,26%

426

15,29%

Centru

SIBIU

11

11,11%

53

8,31%

155

5,56%

subtotal

RegiuneaCENTRU

57

57,57%

357

55,95%

1573

56,45%

Vest

ARAD

10

10,10%

68

10,66%

263

9,44%

Vest

CARASSEVERIN

8,08%

69

10,82%

267

9,58%

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

Nr.sate

2/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

Vest

HUNEDOARA

14

14,14%

55

8,62%

393

14,11%

Vest

TIMIS

10

10,10%

89

13,95%

290

10,41%

subtotal

regiuneaVEST

42

42,42%

281

44,05%

1213

0,4354

TOTAL

RegiuneaC+V

99

100,00%

638

100,00%

2786

100,00%

Pentruprelucrareastatisticaabazelordedatesauaplicatmetodematematicesistatistice.
Intrucatsaconstatatcarepartitiiledefrecventasuntinegale,siinacestcazmediaaritmeticasimplanuse
poate utiliza, pentru fiecare serie de valori din cele 10 judete sau calculat valorile medii ponderate. De
asemenea, pentru a cunoaste gradul de dispersie fata de medie a fiecarei serii de valori, respectiv gradul de
omogenitatealoturilordestudiu,sacalculatdeviatiastandard.
In analiza au mai fost utilizati: coeficientul de corelatie a rangurilor, distributia seriilor de date pentru
fiecareiteminquartile(clase)petoatabazadedate,intervaleledeincrederepentruitemiiconsiderati.

4.REZULTATESIDISCUTII
A. Numar mediu populatie ce revine unui tip de serviciu de sanatate pe cele doua Regiuni de
Dezvoltare,CentrusiVest
Inceeaceprivestecabinetelemedicilordefamilieintreceledouaregiuni,nusuntdiferentemari.La
numarul populatiei deservite de 1 cabinet de medicina dentara si/sau de farmacie se observa ca regiunea
centru are o acoperire mai buna cu acest tip de cabinete (mai putini locuitori ce revin la 1 cabinet)
(Grafic1).

Grafic1Numarmediupopulatiecerevineunuitipdeunitatesanitara,comparativpecele2regiunidedezvoltare,Centrusi
Vest,inanul2010

Din graficul 2 se poate observa ca populatia din regiunea Centru este mai bine deservita cu substatii
deambulantadecatregiuneaVest.Laniveldespitaleexista,deasemenea,odiferentadarmultmaimica.

Grafic2Numarmediupopulatiecerevineunuitipdeunitatesanitara,comparativpecele2regiunidedezvoltare(Centrusi
Vest),inanul2010

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

3/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

Sepoateobservadingraficul3cainceeaceprivestecabineteledemedicinadefamilieexistaodiferenta
micaintreurbansirural,inschimbinceeaceprivestecabineteledentaresifarmaciileexistaodiferentamare
indefavoarearuralului.

Grafic 3 Numar mediu populatie ce revine unui tip de unitate sanitara, comparativ pe medii de rezidenta si pe regiuni de
dezvoltare(CentrusiVest),inanul2010

Asa cum era de asteptat, pentru spitale si servicii de ambulanta, diferenta urban/rural este foarte mare
practicacesteaseregasescinprincipalinurban.

Grafic4Numarmediupopulatiecerevineunuitipdeunitatesanitaradeasistentadeurgentaprespitaliceascasisecundara,
comparativpemediiderezidentasiregiunidedezvoltare(CentrusiVest),inanul2010

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

4/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

Grafic5Numarmediupopulatiecerevineunuitipdefurnizordeserviciideasistentamedicalaprimaracomparativpemedii
derezidenta,regiunidedezvoltare(CentrusiVest),inanul2010

Grafic6Numarmediupopulatiecerevineunuitipdefurnizordeserviciideasistentamedicalacomunitara,comparativpe
mediiderezidenta,regiunidedezvoltare(CentrusiVest),inanul2010

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

5/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

Regiuneadedezvoltare/Nr.mediu
locuitorideservitide:
RegiuneaCentrutotal
RegiuneaVesttotal
DiferentaCV

1medicde
familie

1medic
dentist

1838
1745
92

1farmacist

3482
3502
20

2736
3890
1154

1asistent
medical
comunitar
21747
43496
21749

1mediator
sanitar
24492
95692
71199

Regiuneadedezvoltare/Nr.
mediulocuitorideservitide:
RegiuneaCentrutotal
RegiuneaVesttotal
DiferentaCV

1cabinetde
medicinade
familie
1857
1762
95

1cabinetde
medicina
dentara
3501
4355
853

1unitatede
farmacie

1substatiide
ambulanta

2736
3882
1146

43495
53162
9667

1spital
53674
56289
2615

Dupa cum se poate observa, intre cele 2 regiuni de dezvoltare Centru si Vest exista diferente in ceea ce
privesteofertadeserviciimedicaledupacumurmeaza:
Lamedicinadefamiliediferentaestede95locuitorilauncabinetdemedicdefamilieside93locuitoripe
medicdefamilie,infavoarearegiuniideVest
Lamediculdentistdiferentaestede854locuitorilauncabinetsi20locuitorilaunmedicdentistinfavoarea
regiuniiCentru
La farmacist diferenta este de 1146 locuitori/1 farmacie si 1154 locuitori la un farmacist, in favoarea
regiuniiCentru
Laasistentamedicalacomunitaradiferentaestede21749locuitorilaunasistentmedicalcomunitarside
71200locuitorilaunmediatorcomunitarinfavoarearegiuniiCentru
Pentruserviciiledeambulantadiferentaestede9667locuitori/1substatieambulantainfavoarearegiunii
Centru
In privinta asistentei spitalicesti (spitale aflate in contract cu CNAS) diferenta este de 2615 locuitori in
favoarearegiuniiCentru.

B.Numarmediupopulatiecerevineunuitipdeserviciudesanatateperegiunisipejudete
RegiuneaCentrujudeteleAlba,Brasov,Covasna,Harghita,Mures,Sibiu
a.Cabinetesiunitatisanitare

RegiuneaCentru
cabinetMF
farmacie
cabinetMD
ambulanta
spital

ALBA
1549
2825
9861
96747
119763

BRASOV
2015
3373
5344
36238
75518

COVASNA
2293
5208
6329
120283
171011

HARGITA
2264
3360
5712
14856
400651

MURES
1903
2141
6699
137238
165580

SIBIU
1606
3682
5229
359364
430217

CeamaibunaacoperirecucabinetedemedicidefamilieoarejudetulAlbasiceamaislabaacoperirecu
medicidefamilieoarejudetulCovasna.

Grafic7Numarmediupopulatie/cabinetdemedicinadefamilie,RegiuneadeDezvoltareCentru,2010

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

6/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

b.Cabinetemedicidentistisifarmacii
Acoperirea cu cabinete de medici dentisti este cea mai buna in judetul Sibiu si cea mai slaba in judetul
Alba,iaracoperireacufarmaciiesteceamaibunainjudetulMuressiceamaislabainjudetulCovasna.

Grafic8Numarmediupopulatie/cabinetdemedicinadentarasiuneiunitatifarmaceutice,RegiuneadeDezvoltareCentru,
2010

Judetul Harghita are cea mai buna acoperire cu centre de ambulanta dar o acoperire slaba cu spitale, pe
cand judetul Sibiu are cea mai buna acoperire cu spitale si cea mai slaba acoperire cu centre de ambulanta
(grafic4).

Grafic9Numarmediupopulatie/statiedeambulantasispital,RegiuneadeDezvoltareCentru,2010

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

7/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

c.Furnizoriindividuali(medicisiasistente)
JudetulBrasovnuareniciunasistentmedicalcomunitar.

Grafic10Nr.mediupopulatie/tipdefurnizordeserviciideasistentamedicalaprimara,RegiuneaCentru,2010

Nu exista diferente mari in ceea ce priveste accesul la medicul de familie, cei mai multi medici de
familie fiind in judetul Alba si cei mai putini in judetul Covasna. Cea mai slaba acoperire este cu medici
dentistiincontractcuCNAS.Existaovariatiedestuldemareinacoperireacufarmacisticarelucreazain
sistemulpublic.
In toate judetele regiunii Centru exista acoperire cu mediatori sanitari, dar pentru fiecare mediator
revineopopulatieintre6411locuitoriinjudetulSibiusi60702locuitoriinjudetulAlba.

Grafic 11 Numar mediu populatie ce revine unui furnizor de servicii de asistenta medicala comunitara, Regiunea Centru,
2010

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

8/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

In ceea ce priveste asistentii medicali comunitari, judetul Brasov nu are nici un asistent medical
comunitarceamaibunaacoperireoarejudetulMurescu5765locuitorilaunasistentmedicalcomunitar,
iar cea mai slaba acoperire (fara Brasov) este de 67473 locuitori la un asistent medical comunitar in
judetulCovasna.
Tabel.Asigurareacucadremedicale,RegiuneaVestjudeteleArad,CarasSeverin,Hunedoara,Timis
a. Cabinetesiunitatisanitare

RegiuneaVEST
cabinetMF
farmacie
cabinetMD
ambulanta
spital

ARAD

CARASSEVERIN

1810
6479
6838
78963
215355

HUNEDOARA
1942
24472
10949
117417
255857

TIMIS
2199
3785
12987
170383
113668

1588
5519
6833
47031
125508

In ceea ce priveste acoperirea cu medici de familie judetul Timis sta cel mai bine avand in medie 1588
de locuitori la un medic si cel mai slab sta judetul Hunedoara unde exista in medie 1 medic la 2199
locuitori(grafic12).

Grafic12Numarmediupopulatiecerevineunuicabinetdemedicinadefamilie,RegiuneadeDezvoltareVestinanul2010

Laacoperireacumedicidentistisifarmacistidinsistemulpublic,celmaibinestaujudeteleAradsiTimissi
ceamaislabaacoperireoarejudetulCarasSeverin(grafic13).

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

9/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

Grafic13Numarmediupopulatie/cabinetmedicinadentararespectivunitatefarmaceutica,RegiuneaVest,2010

CeamaibunaacoperirecuspitalelanumardelocuitoriogasiminjudeteleHunedoarasiTimis,iarinceeace
privesteserviciiledeambulanta,ceamaibunasituatiesegasesteinjudeteleTimissiArad.

Grafic14Numarmediupopulatiecerevineuneistatiideambulantacomparativcuunspital,RegiuneaVest,2010

b. Furnizoriindividuali(medicisiasistente)
RegiuneaVEST
medicfamilie
farmacist
medicdentist
mediatorsanitar
asistentmedicalcomunitar

ARAD
1806
6479
6780
51438
60070

CARASSEVERIN
1942
24472
10949
226038
0

HUNEDOARA
2199
3785
12641
1810337
9823

TIMIS
1586
5587
6636
4418766
40073

JudetulCarasSeverinnuareniciunasistentcomunitar.
La nivelul ambelor regiuni exista judete fara nici un asistent medical comunitar. Dezvoltarea serviciilor
medicale in mediul rural, ca prioritate nationala, trebuie completata cu structurarea serviciilor de medicina
comunitara la nivelul mediului rural, atat prin mentinerea si promovarea asistentei medicale comunitare si a
activitatiidemediereincomunitatilederromi,catsiprinmasurispecificededezvoltareaaresurselorumane
http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

10/11

4/23/2015

INTERREGIONALDISPARITIESONRURALURBAN,WESTCENTREREGIONS,ROMANIA|VLCEANU|ManagementinHealth

inacestdomeniu.
5.CONCLUZII
Rezultatele acestei analize a distributiei furnizorilor de servicii de sanatate pe judetele din cele doua
regiuni, ne evidentiaza o problema in accesarea serviciilor de sanatate, in unele zone provocand amanarea
ingrijirilor medicale si ducand la cresterea costurilor seviciilor medicale prestate departe de casa, crescand
astfelcostuldeingrijiriatuncicandacesteasuntaccesate.
Disparitatile,calipsadelegatura,dearmonie,depotrivireintreelementesuntmaitransparentrelevatede
analizalaniveluljudetelor.PrezentasaunuaasistenteiLanivelulfiecareiregiuni,distributiafurnizorilorde
serviciireflectaaccesibilitateamaibunainRegiuneadeCentru.Pedealtaparte,intrejudetulTimissijudetul
Mures, de exemplu, exista diferente remarcabile privind acoperirea cu asistenti medicali comunitari si
mediatori sanitari. Aceste diferente sunt date de oportunitatile de care judetul Mures a beneficiat in ultimii
ani,deasiformaasistentimedicalicomunitarisimediatorisanitarirroma,incadrulunorproiectenationale
(proiecte UNICEF2, DOTS/TBC, Ordinul Moaselor din Romania) sau locale (finantate din Programele
NationaledeSanatate).

Bibliografie
Asociatia EpiDataGestionarea datelor pentru studii populationale si studii clinice Ghid EpiData pentru
incepatoriProiectuldocumentatieiEpiData,2001.
MARCU,Aurelia(coord.)MARCUGr.M.,VITCU,Luminita,SCINTEE,SilviaG.,GALAN,Adriana,VITCU,
AncaG.,POPA,Ion,FLORESCU,IrinaMetodeutilizateinmonitorizareastariidesanatateEdituraInstitutului
deSanatatePublicaBucuresti,2002.
MURESAN,PetruManualdemetodematematiceinanalizastariidesanatateEdituraMedicalaBucuresti,1989.
SANDU,DumitruDisparitatisocialeindezvoltareasiinpoliticaregionaladinRomaniadraft2/,Universitatea
Bucuresti,FacultateadeSociologiesiAsistentaSociala,29octombrie2010.
VULCU,Liviusicolab.MetodologiacercetariistiintificemedicaleCursuniversitarEdituraU.L.B.S.,2003.
InstitutulNationaldeStatisticaNumarulpopulatieipejudete,pelocalitati,sexesigrupedevarsta,2010.

JournalpublishedbySNSPMS

http://journal.managementinhealth.com/index.php/rms/article/view/231/709

11/11