Constituirea sectorului academic al stiintei din Republica Moldova a fost initiata imediat dupa al

doilea razboi mondial (1939-1945). In temeiul deciziei din 11 martie 1946 a Guvernului URSS
de a organiza la Chisinau Baza de cercetari stiintifice a A.S. a URSS la 12 iunie 1946 Consiliul
de Ministri al RSSM si Biroul CC al PC (b) din Moldova adopta Hotarirea nr. 583 Cu privire la
crearea Bazei Moldovenesti de cercetari stiintifice a Academiei de Stiinte a URSS in or.Chisinau
. La 29 iunie Prezidiul A.S. a URSS a examinat si a aprobat structura Bazei, directiile principale
de cercetare si organele de conducere. Ulterior, in anul 1949, Baza a fost transformata in Filiala
Moldoveneasca a Academiei de Stiinte a URSS.
Director al Bazei a fost numit acad. Veaceslav Volghin, vicepresedinte al A.S. a URSS,
responsabil de coordonarea activitatii bazelor si filialelor A.S. a URSS, care a fost inlocuit, in
anul 1949, de Pavel Baranov, membru corespondent al A.S. a URSS, numit in functia de
presedinte al Prezidiului Filialei Moldovenesti. In postul de director adjunct a fost desemnat
Macarie Radul, iar din anul 1947 Iachim Grosul, doctor in stiinte istorice, urmind mai apoi, din
anul 1954, sa exercite functiile de presedinte al Prezidiului Filialei Moldovenesti.
In anii care au urmat dupa formarea Bazei Moldovenesti au fost realizate o serie de masuri
privind crearea si consolidarea bazei tehnico-materiale, organizarea institutiilor de cercetare,
pregatirea cadrelor stiintifice, identificarea directiilor principale de cercetari, perfectionarea
modului de organizare a investigatiilor stiintifice. Dezvoltarea si aprofundarea cercetarilor
stiintifice erau insotite de perfectionarea structurii organizatorice a Filialei Moldovenesti, care
catre anul 1960 a devenit un important centru stiintific al republicii, in cadrul caruia functionau 9
institute, Gradina Botanica si alte institutii autonome, activau circa 900 de persoane, dintre care
peste 250 de cercetatori stiintifici, inclusiv 20 de doctori habilitati si 110 doctori in stiinte.
La 26 iulie 1960 Guvernul URSS a adoptat Hotarirea Cu privirea la crearea Academiei de
Stiinte a RSS Moldovenesti in baza institutiilor stiintifice ale Filialei Moldovenesti a Academiei
de Stiinte a URSS. O hotarire similara au adoptat, la 29 noiembrie 1960, CC al PC din Moldova,
Prezidiul Sovietului Suprem al RSS Moldovenesti si Consiliul de Ministri al RSS Moldovenesti.
Actul inaugural de constituire si de deschidere a Academiei de Stiinte a RSS Moldovenesti a
avut loc la 2 august 1961. Din momentul fondarii pina la declararea independentei Republicii
Moldova (27 august 1991) Academia de Stiinte era parte integranta a sistemului academic
sovietic, aflindu-se in subordonarea atit a Prezidiului A.S. a URSS, cit si cea a Consiliului de
Ministri al RSS Moldovenesti.
Prin hotarirea Guvernului RSSM din 1 august 1961 au fost desemnati, din rindul oamenilor
de stiinta si cultura, 11 membri titulari (academicieni) si 13 membri corespondenti ai Academiei
de Stiinte. Membri titulari au devenit: Anton Ablov, Vladimir Andrunachievici, Vasile Cervinski,
Procopie Dvornicov, Iachim Grosul, Boris Lazarenco, Gheorghe Lazurevski, Andrei Lupan,
Iacob Print, Alexei Spasski, Iosif Vartician; membri corespondenti: Gheorghe Cealii, Nicolae
Corlateanu, Ion Dicusar, Lazar Dorohov, Nicolae Frolov, Mihail Iarosenko, Anatolie Kovarski,
Iurie Lealicov, Constantin Moraru, Iurie Petrov, Macarie Radul, Eugeniu Russev, Petru
Ungureanu.
Primul presedinte al A.S.M. a fost Iachim Grosul, membru corespondent al A.S. a URSS,
academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte istorice (1961-1976), fiind urmat de Alexandru
Jucenco, membru corespondent al A.S. a URSS, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte

biologice (1977-1989), de Andrei Andries, academician al A.S.M., doctor habilitat in stiinte

fizice si matematice (1989-2004) si de Gheorghe Duca, academician al A.S.M., doctor habilitat
in stiinte chimice (din 2004).
Organizarea Academiei de Stiinte a avut un impact constructiv asupra evolutiei in continuare
a stiintei in republica, diversificarii domeniilor de investigatii, dezvoltarii cercetarilor
fundamentale in ramurile moderne ale stiintei contemporane, punerii in valoare a patrimoniului
stiintific, istoric si cultural, implementarii in economia nationala a rezultaterlor cercetarilor
stiintifice. Pe parcursul unui interval de timp relativ scurt Academia de Stiinte a traversat o cale
anevoioasa, dar rodnica de consolidare si afirmare, de cautari si realizari.
Perioada 1961-1990 a fost marcata de o crestere continua a rolului institutiilor academice in
solutionarea diverselor probleme ale dezvoltarii economiei nationale si culturii, ridicarea
nivelului si competitivitatii cercetarilor stiintifice, consolidarea semnificativa a potentialului
stiintific uman si a bazei tehnico-stiintifice si experimentale, pregatirea cadrelor stiintifice de
inalta calificare, crearea in multe domenii ale stiintei a scolilor stiintifice prestigioase autohtone,
recunoscute si apreciate in tara si peste hotare, atingindu-se culmi europene cu deschidere spre
cele mondiale. Aceasta perioada s-a evidentiat de asemenea prin stabilirea si consolidarea
relatiilor de colaborare stiintifica cu academiile de stiinte, institutiile stiintifice si de invatamint
superior din spatiul ex-sovietic, Europa, America, Asia. Elaborarile stiintifico-tehnologice ale
oamenilor de stiinta erau patentate in SUA, Germania, Franta, Japonia, Suedia, Italia, Australia si
in alte tari.
Catre finele anilor 80 Academia de Stiinte a devenit principalul centru stiintific al Moldovei.
In cadrul ei functionau 31 de organizatii stiintifice, stiintifico-experimentale si de deservire a
stiintei, dintre care 21 de institute si institutii de cercetare. Efectivul Academiei constituia peste
5300 de lucratori, dintre care 1312 cercetatori stiintifici, inclusiv 125 doctori habilitati si 824
doctori in stiinte.
O etapa principial noua in dezvoltarea Academiei de Stiinte, de sperante si cautari, constituie
perioada care a urmat dupa proclamarea suveranitatii (23 iunie 1990) si a independentei (27
august 1991) R. Moldova, datorita carora A.S.M. a devenit un veritabil for stiintific republican, o
institutie nationala de cercetare, cu o autonomie adecvata pentru solutionarea problemelor sale
interne. Aceasta perioada s-a marcat prin constituirea si dezvoltarea cadrului normativ al sferei
cercetarii-dezvoltarii si al Academiei de Stiinte, modificarea si perfectionarea sistemului
organizatorico-institutional de gestionare a stiintei si activitatii de cercetare-dezvoltare. Au fost
formate Sectiile de Stiinte Agricole, Medicale si Tehnice, create institute de cercetare noi, prin
reorganizarea unei serii de sectii de cercetare cu statut autonom. Au fost afirmate si promovate
principiile democratice privind organizarea si gestionarea activitatii de cercetare-dezvoltare, fiind
acordata institutelor autonomie in stabilirea structurii si a mecanismelor de functionare, alegerea
metodelor si mijloacelor de activitate. S-au extins posibilitatile integrarii in comunitatea
stiintifica europeana si mondiala.
Concomitent, restructurarile economice din ultimul deceniu al secolului al XX-lea, elaborate
si promovate deseori fara un suport stiintific argumentat, fara o expertiza si prognoza stiintifica
au provocat fenomene distructive atit in sectorul real al economiei nationale, cit si in domeniile
vietii sociale, culturale si spirituale, inclusiv in sfera stiintei si inovarii.

Insuficienta si instabilitatea financiara, lipsa experientei de gestionare a stiintei in conditiile

defectuoase ale economiei de piata in curs de constituire au impus aplicarea unui mod neadecvat
de utilizare a resurselor materiale si financiare, au provocat fenomene negative care au afectat
distrugator potentialul stiintific existent: deteriorarea bazei materiale si tehnico-stiintifice;
evadarea competentelor din sfera cercetare-dezvoltare si reducerea afluxului cadrelor tinere;
dezintegrarea unitatii tehnologice a lantului cercetari stiintifice aplicarea elaborarilor tehnicostiintifice in productie etc. Cu toate acestea, s-au depus eforturi importante pentru conservarea
potentialului stiintific uman. Efectivul cercetatorilor stiintifici, inclusiv al celor cu grad stiintific
din cadrul Academiei de Stiinte s-a redus, respectiv, cu 25%.

n februarie-august 1944 Uniunea Sovietic a recucerit Basarabia i a organizat din nou RSS
Moldoveneasc.
Organizarea i amenajarea teritoriului au fost ntotdeauna un element de baz al dezvoltrii
sociale i economice a localitilor urbane i rurale ale rii n toate perioadele de dezvoltare a ei.
Astzi teritoriul Republicii Moldova constituie spaiul necesar procesului de dezvoltare durabil
i este o parte a avuiei naionale, de care beneficiaz toi cetenii rii.
Scopul de baz al organizrii i amenajrii teritoriului l constituie armonizarea la nivelul
ntregului teritoriu a politicilor economice, sociale, ecologice i culturale, stabilite la nivel
naional i local pentru
asigurarea echilibrului n
dezvoltarea diferitelor zone ale
rii, urmrindu-se creterea
coeziunii i eficienei relaiilor
economice i sociale dintre
acestea.
n 1945 n componena
Ministerului Agriculturii din
RSSM a fost creat Direcia
pentru organizarea teritoriului cu
urmtoarele domenii de
activitate:
evidena funciar de stat i nregistrarea proprietilor funciare;
distribuirea i organizarea intergospodreasc a terenurilor cu eliberarea actelor privind
drepturile de folosire a lor;
organizarea intragospodreasc a teritoriilor;
cercetri pedologice, geobotanice, etc.

Sarcina organizrii teritoriului consta n restabilirea rapid a proprietii funciare a colhozurilor

i sovhozurilor, mproprietrirea cu pmnt a gospodriilor rneti, care nu dispuneau sau
dispuneau de puin pmnt, restabilirea evidenei funciare.
n scurt timp n republic s-au format proprieti funciare colhoznice masive, se conturau mai
clar asolamentele cu fiile forestiere plantate, s-a nceput plantarea livezilor i viei de vie n
corespundere cu proiectele organizrii intragospodreti a teritoriilor, au fost determinate locurile
pentru centrele zootehnice i altor domenii agricole.
Dezvoltarea de mai departe i intensificarea producerii agricole necesitau o studiere mai detaliat
a calitii terenurilor. De aceea, dup finalizarea organizrii teritoriilor n toate colhozurile i
sovhozurile specialitii Direciei pentru organizarea teritoriului au nceput cercetarea terenurilor
ntreprinderilor agricole i alctuirea planurilor privind folosirea lor dup materialele ridicrilor
aeriene topografice prin fotografiere.
Din 1954 n republic au fost ncepute lucrrile de prospectare i proiectare n scopul nsuirii
pantelor slab productive pentru plantarea livezilor, viei de vie i altor culturi multianuale.

Pentru ndeplinirea lucrrilor de organizare a teritoriului, de cercetri pedologice, a altor tipuri de

lucrri Direcia pentru organizarea teritoriului era completat cu specialiti calificai n domeniile
reglementrii regimului proprietii funciare, pedologiei, agronomiei, alte domenii conexe. Ei
formau grupe de producere, echipe pentru ndeplinirea operativ a sarcinilor de producie. Dar
insuficiena de cadre nu permiteau nfptuirea la nivel a lucrrilor de reglementare de stat a
regimului proprietii funciare.
Pentru soluionarea acestor probleme erau invitai specialiti din republicile unionale, absolveni
ai Institutului de ingineri pentru organizarea teritoriului din Moscova, Institutului agricol din
Lvov, ai Academiei Agricole din Belarus, altor instituii de profil.
Intensificarea agriculturii n RSS Moldoveneasc a pus noi sarcini privind reglementarea
regimului proprietii funciare, care se refereau la lucrrile de prospectare, de proiectare i
organizare a teritoriilor. ndeplinirea acestor sarcini a revenit Institutului republican pentru
organizarea teritoriului, creat n martie 1961 i redenumit n 1983 n Institutul moldovenesc de

stat de proiectri pentru organizarea teritoriului ( Moldghiprozem), care n continuare a devenit

cea mai veche ntreprindere a ramurii.
n iulie 1968 n scopul trecerii ramurii viticole i pomicole pe baze industriale prin Hotrrea de
Guvern nr. 217 a fost creat Institutul moldovenesc intercolhoznic de proiectare pentru
organizarea teritoriilor i reabilitrii viilor i livezilor n colhozurile RSS Moldoveneti
Moldvinsadproiect, denumirea fiindu-i schimbat ulterior n Institutul tehnologic de
proiectri Kolhozvinsadproiect.