INFECTII DE CAI AERIENE SUPERIOARE

Rinofaringita acuta (RF)

Introducere
3-8 episoade anual
mai frecvent in lunile de iarna
Definitie
RF reprezinta inflamatia mucoasei nazale si faringiene, specifica
sugarului si copilului mic
Etiologie
RF poate fi cauzata de peste 200 de virusuri dintre care o treime este
reprezentata de rhinovirus. Alte virusuri care produc frecvent RF sunt:
v. paragripale, virusul sincitial respirator, coronavirusuri. Agentii virali
care produc ocazional simptome de RF sunt adenovirusuri,
enterovirusuri, virusuri gripale si paragripale, reovirusuri.
Suprainfectia bacteriana se poate produce cu: streptococ beta
hemolitic de grup A (SBA), pneumococ, Haemophilus influenzae (HI) si
stafilococ.
Rinofaringita acuta
Patogenie
Virusurile invadeaza celulele epiteliale ale tractului respirator superior. Sunt
eliberati mediatori ai inflamatiei care altereaza permeabilitatea
vasculara, urmata de vasodilatatie, edem la nivelul submucoasei,
infiltrat inflamator mononuclear si polimorfonuclear.
Se produc: cresterea secretiei de mucus si
descuamarea celulelor
epiteliale avand ca manifestari clinice: obstructie nazala si rinoree.
Ca raspuns imun se produc cresteri ale secretiei de IgA si IgG serici specifici.
Rinofaringita acuta
Manifestari clinice
Perioada de incubatie este de 2-5 zile, maxim 8 zile.
Debutul la sugar: cel mai frecvent brusc cu febra (39-40)
iar dupa cateva ore cu:
semne de localizare respiratorie: rinoree mucoseroasa, stranut, tuse
digestive: anorexie, greata, varsaturi, diaree usoara
neurologice: agitatie, neliniste, tulburari de somn
insuficienta respiratorie la sugarul mic
Debutul la copiii mai mari se face prin uscaciunea si iritarea mucoasei
nazofaringiene, urmata de
- semne de localizare: rinoree apoasa abundenta, stranut

- manifestari nespecifice: mialgii, cefalee, anorexie, febra, iritatie oculara

Dupa 2-3 zile secretiile se ingroasa, putand deveni purulente.
Simptomele sistemice dispar in 5-7 zile.
Rinofaringita acuta
Paraclinic - necaracteristic
Culturi din exudatul faringian sau nazal sunt rareori indicate;
Hemograma si testele de inflamatie nu sunt importante in diagnosticul pozitiv
al acestei afectiuni;
Examenul direct al secretiilor (prezenta eozinofilelor), radiografia de sinusuri
pot fi utile in diagnosticul diferential;
Diagnosticul etiologic este costisitor si nu este justificat in situatii clinice.
Rinofaringita acuta
Diagnostic diferential
Rinita alergica (istoric de atopie, prurit si eritem ocular, eozinofilie nazala)
Faringita streptococica (exudat, petesii, limfadenopatii, congestie minima)
Sinuzita (varsta > 2 ani, durata > 10 zile, febra inalta, cefalee unilaterala)
Boli infectocontagioase la debut (semn Koplik, exantem, liniile Pastia,
adenopatii retroauriculare)
Alte afectiuni respiratorii acute sau cronice acutizate (adenoidita)
Corp strain (secretii unilaterale, uneori hemoragice)
Rinita medicamentoasa (cocaina - la adolescenti , decongestionante nazale)
Complicatii
Otita medie (otalgie, febra, iritabilitate)
Sinuzita (prin obstructia ostiurilor sinusurilor paranazale)
Adenita supurata (durata > 2 luni, afectare unilaterala),
Complicatii ale CAI: laringita, traheobronsita, pneumonia
Rinofaringita acuta
Tratament
Masuri generale
- umidificarea aerului atmosferic
- hidratarea corespunzatoare
- absenta fumului de tigara din incapere
Tratament simptomatic
dezobstructia foselor nazale prin aspirarea secretiilor, decubit ventral (in cazul
prezentei unor secretii abundente), instilatii nazale cu ser fiziologic, ser
efedrinat 0,25-0,5 % (administrat intranazal, cate 1-2 picaturi in fiecare nara
de 3-4 ori pe zi, 3-4 zile, cu 30 de minute inaintea servirii mesei)
analgezice, antipiretice: paracetamol po sau intrarectal 10-15mg/kg/doza,
ibuprofen po 10 mg/kg/doza

Nu se administreaza aspirina datorita riscului de sindrom Reye.

S-a dovedit ca antibioticele, administrate in aceasta boala, nu scurteaza
durata simptomelor si nici nu previn aparitia complicatiilor.
Faringita acuta (FA)
Termenul include infectiile in care principala afectare este a faringelui.
Definitie
FA este un proces inflamator la nivelul mucoasei faringoamigdaliene.
Neobisnuita sub 1 an, incidenta creste la 4-7 ani si continua la varsta de
adult.
Etiologie
Cel mai frecvent etiologia este virala. Etiologia bacteriana, in
majoritatea cazurilor, este reprezentata de SBA, responsabil de
aproximativ 15% din totalul infectiilor, in afara epidemiilor. Alte bacterii
care pot produce infectii sunt: Mycoplasma si Arcanobacterium
haemolyticum. Nu trebuie omisa etiologia gonococica la adolescentii
activi sexual.
Faringita virala acuta
Manifestari clinice
Debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate.
Din a 2-a zi: - congestie faringiana,cu mici ulceratii superficiale sau
microvezicule pe palatul moale si peretele posterior al faringelui
- amigdale tumefiate, hiperemice,
- rinoree, hiperemie conjunctivala, tuse,
- exantem, diaree
Adenopatii cervicale, moderate, consistenta crescuta
Uneori, afectare laringiana
Paraclinic
Nr. leucocite: normal, leucocitoza moderata sau leucopenie moderata
Investigatii virusologice efectuate din secretiile nazofaringiene sau din serul
sanguin pot preciza etiologia. Se practica, de obicei, in epidemii.
Evolutia
Durata bolii: 2-5 zile, fara complicatii importante
Faringita streptococica acuta
Manifestari clinice
Apare peste varsta de 2 ani
Debutul: - cefalee, dureri abdominale, varsaturi,
- febra ridicata 39-40C
In cateva ore ~ faringele si amigdalele devin hiperemice; apar petesii la
nivelul mucoasei palatului moale
~ se produce tumefactia amigdalelor palatine si luetei cu
tulburari de deglutitie (odinofagie);

~ apare exudat amigdalian, depozit alb-galbui amigdalian,

pe peretele posterior al faringelui
Un element de recunoastere este ca hiperemia se limiteaza la mucoasa
palatului moale, fara sa se extinda si spre mucoasa palatului dur ca in
faringitele virale.
Adenopatii laterocervicale precoce, dureroase care uneori pot lua dimensiuni
impresionante.
Durata febrei: 1-4 zile, evolutia bolii se poate prelungi pana la 2 saptamani
Limba zmeurie, eruptie scarlatiniforma,descuamare in lambouri MI,MS
Absenta tusei, rinitei, disfoniei, conjunctivitei, diareei

Faringita streptococica acuta

Scorul McIsaac:
Temperatura> 38C.1
Absenta tusei1
Ad-patie cerv. ant, durer.1
Hf sau Exsudat amigd.1
Varsta intre 3 -14 ani...1
Varsta intre 15 44 ani0
Varsta > 45 ani-1
Importanta
Sensib: 97%, specif: ~70%
Toate semnele prezente ABTerap
Scor = 4 : 51,3% faringita streptoc
Faringita streptococica acuta
Paraclinic:
culturile bacteriene din exudatul faringian pot fi pozitive pentru streptococul
hemolitic(nu diferentiaza purtatorii sanatosi).
test rapid Ag streptococic (specificitate si sensibilitate crescuta)
titru ASLO pozitiv retrospectiv (max la 3-6 sapt de la infectie).
leucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a formulei leucocitare,
VSH accelerata, CRP (proteina C reactiva) pozitiv.
Faringita acuta
Diagnostic diferential
Difterie: exudat membranos pe amigdale si faringe, culturi pentru bacilul
difteric pozitive, absenta febrei, afectarea cardiaca si eventual a nervilor

periferici. Istoric de imunizare necorespunzatoare.

Mononucleoza infectioasa (membrana caracteristica alb-galbuie,
adenohepatosplenomegalie, limfocite atipice, reactia Paul-Bunnell)
Herpangina (leziuni multiple veziculo-ulcerative la nivelul peretilor faringelui si
palatului moale)
Febra adenofaringoconjunctivala (infectia cu
adenovirusuri, etc.)
Faringita gonococica este de regula asimptomatica.
Faringita candidozica apare, in special, in situatii de imunodeficienta sau in
tratamente prelungite antibiotice.
Faringita bacteriana Mononucleoza infectioasa
Faringita candidozicaHerpangina

Complicatii locale imediate:

- limfadenita
- abces periamigdalian/retrofaringian/lateral faringian
- limfadelita cervicala
- otita medie supurata, sinuzita, mastoidita
- traheobronsita
Complicatii la distanta:
- glomerulonefrita acuta poststreptococica
- reumatismul articular acut
Faringita acuta
Tratament
Faringita virala
- masuri generale: hidratare orala (po) sau parenterala, la nevoie
(varsaturi incoercibile)
- trat. simptomatic: analgezice, antipiretice
~ paracetamol po sau intrarectal 10-15mg/kg/doza, de 4 ori
pe zi
~ ibuprofen po 5-10 mg/kg/doza, de 3 ori pe zi
Tratament
Faringita streptococica
In plus trat. etiologic
~ penicilina V, po, 75.000 ui/kg/zi3
~ penicilina G, im, 50-100.000 UI/kg/zi, timp de 10-14 zile; doza va fi
modificata in functie de gravitate.
~benzatinpenicilina

C > 27 kg 1200.000 ui
C < 27kg - 600.000 ui; 1 doza
~ amoxicilina 50-100 mg/kg/zi, 10-14 zile
- asociere de amoxicilina cu acid clavulanic, mai ales in formele cu
complicatii infectioase imediate
~ eritromicina 30-40 mg/kg/zi, 10-14 zile in caz de intoleranta de tip
alergic la penicilina;
~ cefaclor 30-50 mg/kg/zi, 10-14 zile in caz de intoleranta la penicilina
In studii clinice cefalosporinele (cefalexin, cefadroxil, cefuroxim, etc) s-au
dovedit superioare in ceea ce priveste rata vindecarii bacteriologice.
Purtatori faringieni de streptococ gr.A
Def
Asimptomatici, culturi +
Culturi + la 3 S de la benzatinpenicilin
Ind:
APP de RAA
Membru in familie cu RAA
Faringita recurenta strept la mb fam
Inainte de amigdalectomie
Epidemie de RAA sa GNF
Familie anxioasa
Metode:
Benzatinpenicilina G im, o doza + RIF, po, 20 mg/kg/zi 2, 4 zile
Clindamicina: po, 20 mg/kg/zi3, 10 z
Cefadroxil: po, 30 mg/kg/zi1, 10z
Faringita streptococica recurenta (cult +)
Rec:
Clindamicina, po, 20-30 mg/kg/zi3, 10 zile
Amoxicilina acid clavulanic, po, 40 mg/kg/zi3, 10 zile
Cefuroxima, po, 20 mg/kg/zi2, 10 zile
Faringita acuta
Tratament local
Flurbiprofen, eficient odinofagie
Benzidamida (Tantum verde), eficient odinofagie, dar, inferioara
Ketoprofen
Fusafunginei (Bioparox) ineficienta
Nu exista studii asupra: albastru de metilen, alcool diclorobenzilic (Strepsils),
ambazona (Faringosept), clorhexidina (Hexoraletten), clorura de dequalinium

(Codecam), borat fenilmercuric (Fenosept)

Amigdalectomie
Se va lua in discutie daca sunt indeplinite urmatoarele 4 criterii:
Odinofagia este cauzata de amigdalita
5 episoade de faringita acuta/an
Simptome de cel putin 1 an
Episoadele de faringita sunt severe si afecteaza activitatea normala
Se impune dovedirea etiologiei streptococice sau prezenta unuia dintre
urmatoarele criterii clinice:
odinofagie severa,
febra > 39C,
Depozite pultacee
Adenopatie laterocervicala dureroasa
Se va lua in consideratie daca episoadele cresc sau descresc ca frecventa.
Adenoidita acuta
Definitie
Inflamarea tesutului adenoidian hipertrofiat (>2-3cm), care ocupa cavumul,
interfera trecerea aerului prin fosele nazale si obstrueaza orificiile
mediale ale tubei lui Eustachio.
Manifestari clinice
Respiratie de tip oral mai mult noaptea decat ziua , in special in decubit
dorsal cand se poate insoti de sforait,
Facies adenoidian (gura intredeschisa, mucoasa labiala uscata, bolta palatina
inalt arcuata, mandibula alungita, cu o deschidere a muscaturii caractaristic
anterioara)
Rinita persistenta
Voce nazonata
Respiratie dificila, tuse nocturna chinuitoare
Afectarea simturilor: gust, miros, auz
Adenoidita acuta
Complicatii
Otita medie acuta
Insuficienta respiratorie la sugar si copil mic
Sindromul de apnee obstructiva a somnului poate conduce la sindromul de
hipertensiune arteriala pulmonara, apoi la cord pulmonar cronic
Diagnostic diferential
Macroglosie (asociata frecvent sd. Down)

Malformatia Pierre Robin (limba jos implantata)

Tumora de cavum
Tratament
Adenoidita acuta
Simptomatic: antipiretic-paracetamol, DNF(SE 0,5-1%),
AB: Cefaclor, amoxicilina, augmentin; doze si administrare idem faringita
acuta
Hipertrofia adenoidiana cronica - adenoidectomie
Indicatii:respiratie orala persistenta, voce nazonata, facies adenoidian, otita
medie recurenta/cronica, hipoacuzie, rinofaringite persistente,
episoade repetate de adenoidita acuta
Sinuzita acuta
Definitie
Sinuzita este o colectie purulenta in unul sau mai multe sinusuri, manifestata
clinic la 3-5 zile dupa o rinita acuta
Etiologie
Cei mai frecventi germeni sunt: pneumococul, Moraxella Catarrhalis,
Haemophilus influenzae, stafilococul
Afectate frecvent sunt: sinusurile maxilare, etmoidale
Incidenta cea mai mare la varsta: scolar, adolescent
Manifestari clinice
Copil mare:
- semne nespecifice:
tuse noct, febra
- cefalee,
- durere locala zona sinusurilor
- secretii mucopurulente
- anosmie, edem local

Copil mic:
- semne de insuficienta respiratorie prin obstructie nazala
- celulita periorbitala, cu edem, roseata tegumente
Sinuzita acuta
Paraclinic
Examenul ORL- rinoscopie anter., poster.-evidentiaza secretii purulente la

nivelul meaturilor nazale

Examinare directa a frotiului secretiilor sinuzale : neutrofile, eozinofile
Examen bacteriologic al secretiilor sinuzale
Imagistica: radiologia, CT evidentiaza
- opacifierea sinusurilor, ingrosarea marcata a mucoasei acestora
- aparitia complicatiilor acestora: abcese cerebrale, etc
Sinuzita acuta
complicatii
Sinuzita acuta
Tratament
Local: - aspirarea secretiilor purulente
- tratament decongestionant SE 0,25-0,5%
- drenaj sinusal prin punctie, la copil mare, manifestari persistente
Tratament medicamentos
antibiotice:
amoxicilina, ca tratament initial; in cazul suspicionarii existentei unui HI
secretor de lactamaza sau in caz de esec al terapiei initiale se recomanda
po amoxicilina cu clavulanat de potasiu, macrolide.
oxacilina- in etmoiditele nou nascut si sugar
cefalosporine gen II/III-pt. complicatii
antihistaminicele nu sunt de folos

Otita medie
Definitie
Otita medie acuta reprezinta inflamatia acuta a urechii medii, cu evolutie
spontana catre supuratie si perforarea timpanului.
Etiologie
Este o complicatie a rinitei si rinofaringitei
Incidenta este mai mare sub varsta de 1 an, datorita unor particularitati
anatomo-functionala ale trompei lui Eustachio:
- traiect scurt, orizontalizat
- diametru mare
- tonus redus al muschiului tensor al valului palatin
- consistenta mai redusa a suportului cartilaginos
Agentii infectiosi:
-pneumococ (30-50 %), Haemophilus influenzae (20-30 %), SBA,
Moraxella catharalis (1-5 %), stafilococul auriu
-enterobacili Gram negativi la nou nascut
2/3 din copii fac cel putin un episod de otita medie acuta pana la varsta de 3
ani.
Otita medie acuta

Manifestari clinice
Otalgie- la varsta mica se manifesta prin agitatie, tipat, refuzul alimentatiei,
Febra (30-50% din pacienti), sub 40C
Hipoacuzie
Otoree purulenta, urmata de scaderea febrei, ameliorarea starii generale
Manifestari digestive: anorexie, greata, varsaturi, diaree
Simptome nespecifice: cefalee, irtabilitate, letargie
La copiii mai mari: tinitus, vertij.
Otita medie acuta
Paraclinic
Modificari biologice inflamatorii
Examenul ORL evidentiaza: hiperemie, opacifierea timpanului, bombarea si
diminuarea motilitatii, otoree, perforarea membranei timpanului
Examen bacteriologic, culturi
Imagistic- identificarea complicatiilor
Otita medie
Complicatii
Otita medie cronica
Otomastoidita

Otita medie cronica

Manifestari clinice
Otoree purulenta cronica
Perforarea centrala a timpanului
Formarea unui granulom inflamator, cu tendinta la cheratinizare si impregnare
de saruri de colesterol, colesteatomul
Otomastoidita
Otomastoidita cronica, lenta
Sugar mic, distrofic, manifestarile locale sunt mascate de manifestarile
generale, uneori, otoree recurenta
Otomastoidita acuta
Sugar mare, eutrofic
Manifestari clinice: febra de tip septic, stare toxico-septica, agitatie extrema
Local: tumefactie retroauriculara, expresie a abcesului mastoidian
subperiostal
Complicatiile generale ale otomastoiditei: distrofia, diseminarea
hematogena- BP, ITU, septicemie
Otita medie

Tratament
Local: - drenarea puroiului prin timpanocenteza
Indicatii:
otalgie intensa
necesitatea efectuarii testelor bacteriologice
aspect de copil sever afectat sau toxic
mentinerea simptomatologiei in ciuda terapiei
debut al otitei la pacienti aflati in tratament antibiotic
complicatii supurative intratemporale sau intracraniale
nou nascuti sau pacienti imunodeprimati
Medicamentos
antibioterapie, po : amoxicilina (de prima intentie), 80-90 mg/kg/zi:3 doze,
10 zile; cefaclor, ampicilina
pt.HI rezistent: augmentin, cefalosporine gen
II/III
antibioterapie, iv: la sugari distrofici
- penicilina G
- ampicilina
antibioterapie asociata:
peni/ampi + genta
in forme severe, toxicoseptice, recurente
tratament simptomatic: analgezice, antipiretice
Obstructia inflamatorie a CRS (Crup, Epiglotita, Laringita, Traheita)
Inflamatia corzilor vocale si a structurilor inferior de acestea se numeste
LARINGITA (laringotraheita sau laringotraheobronsita).
Inflamatia structurilor situate deasupra corzilor vocale se numeste
EPIGLOTITA.
CRUP - mai multi autori considera ca este un grup heterogen de boli
infectioase acute caracterizat de tuse latratoare, asociata cu disfonie, stridor
inspirator si detresa respiratorie (atat virale cat si bacteriene). In mod normal
afecteaza laringele traheea si bronhiile.
ETIOLOGIE

Laringita acuta

Virale: virusuri paragripale (1,2,3) 75%, gripale (A,B), VSR, adenovirus, v.

rujeolos
Manifestari cliniceLaringita acuta
Catar: rinoree, tuse usoara, febra de grad mic cu 13 zile inaintea instalarii
semnelor de obstructie a CAS.
Caracteristic: tusea latratoare, disfonie, stridor inspirator. Febra de grad mic
poate persista/lipsi, insa uneori poate atinge 3940C
Accentuare a simptomatologiei nocturn, dar cu intensitatii in cateva zile,

pana la disparitie, 7 zile.

Agitatia si plansul agraveaza simptomatologia.
Manifestari cliniceLaringita acuta
Examenul clinic:
voce ragusita,
stridor,
coriza
SFR variabil: polipnee variabila, batai de aripioare nazale, tiraj suprasternal,
intercostal, substernal.
Cianoza - Hipoxia si scaderea saturatiei in oxigen in obstructie importanta
de CAS cu evolutie posibila spre stop CR.
Stridor progresiv,permanent si in repaus-URGENTA
ParaclinicLaringita acuta
Radiografia post-ant de gat: ingustare subglotica tipica semnul
clopotnitei
fals +/fals -/prezent in epiglotita.
Nu exista corelatie cu severitatea bolii.

TRATAMENT
Prioritate tratamentul SFR,managementul CA, tratamentul hipoxiei
Adrenalina nebulizari, in formele moderate si severe.
Mecanismul constrictia arteriolelor precapilare, prin receptorii -adrenergici,
cu resorbtia lichidului interstitial si scaderea edemului mucoasei.
Doze: 0.250.5 mL, epinefrina racemica 2.25%, in 3 mL in SF,cu posibilitatea
repetarii; ef CV tahicardie si hipertensiune,apar f rar ;cu precautie in b
cardiace
Indicatii: stridor moderat sau sever in repaus, necesitatea de IOT, hipoxie,
detresa respiratorie

Corticosteroizii:
Scad edemul mucoasei prin mec antiinflamator.
Prednison, PO, chiar si in forme usoare au indicatie, deoarece reduc durata
spitalizarii, scad nevoia de nebulizari.
Dexametazona, 0,6 mg/kg, doza unica oral sau parenteral
RA: laringotraheita cu Candida albicans(post administrare cu dexa 8 zile

CI: varicela, tuberculoza.

Nu este indicat tratamentul antibiotic al laringitei-exc suprainfectii bacteriene.
F rar-IOT
Epiglotita - etiologie
Haemophilus influenzae tip b, 80-90% din cazuri,
Streptococcus pyogenes,
Streptococcus pneumoniae,
Staphylococcus aureus.
Epiglotita acuta
Este o afectiune cu potential LETAL.
Evolueaza cu
febra inalta (>38.8C la copil si >39.4C la adult
hiperpirexia > 41.5C), stare toxica, anxietate
Voce estompata, vorbire dureroasa
disfagie, dispnee si obstructie respiratorie rapid progresiva.
Gradul SFR este variabil.
Atrag atentia: hipersalivatia, nu poate inghiti saliva, gatul in
hiperextensie,gura intredeschisa.
Stridor absent initial, apare tarziu semn de obstructie cvasitotala
hipoxemie, hipercapnie.
Diagnostic
Laringoscopie directa: vizualizarea epiglotei, tumefiata, mare,
asemenatoare unei cirese rosii (intr-un serviciu TI sub anestezie
generala)
Radiografia de parti moi cervicale: semnul policelui trebuie
efectuata cu copilul in pozitie sezand, capul si gatul in hiperextensie;
Hemograma, sindrom inflamator, hemoculturi, culturi din secretii
aspirate

Management epiglotita
Asigurarea unei cai aeriene artificiale

Intubatie nazotraheala sau traheostomie - 6% din cei cu epiglotita

neprotezati aerian mor, in timp ce <1% IOT.
Durata intubatiei (medie 2-3 zile) in raport cu evolutia clinica si
evaluarile repetate laringoscopice.
Antibioterapie de urgenta
Evolutia sub antibioterapie rapid favorabila
Tratament epiglotita
Este urgenta medicala.
Protezare respiratorie
Oxigenoterapie
Epinefrina racemica si corticosteroizi sunt ineficienti.
Antibioterapie:
Ceftriaxon, cefotaxim, ampicillin asociata cu sulbactam, IV
710 zile
Vancomicina+ceftriaxona- etiologie stafilococica sau cu pneumococi rezistenti
Crup Spasmodic
Varsta: 13 ani
Clinic: asemanator laringitei acute, cu exceptia prodromului viral si a febrei.
Etiologia: virala/alergica/psihologica
Debut: brusc, vesperal sau nocturn: tuse latratoare, metalica, stridor, detresa
respiratorie, anxietate.
Afebril: de obicei
Simptomatologie diminueaza in cateva ore si se poate repeta inca 2 nopti.
Tratament laringita spasmodica
Adrenalina, 1 : 1.000, 0,01 mL/kg - 0.5 mL/d, SC,
Corticosteroizi:
24 mg/kg/24 hr prednison
Forme severe: IOT.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Traheita bacteriana
Crup difteric: disfagie, anorexie, febra . >2-3 zile membrane adeerente, albgri, care pot acoperi amigdalele si intregul palat moale. Evolutie insidioasa,
paralel cu boala sistemica.

Aspirare de corpi straini stridor aparut brusc, fara prodrom viral

Abces retrofaringian sau periamigdalian
Alte cauze de obstructie laringiana: extrinseca (inel vascular) sau
intraluminala (mase papilom laringian, hemangiom subglotic) - manifestari
cronice
Angioedem in anafilaxie, postintubatie
Malformatii laringiene
Epiglotita acuta
COMPLICATII
Edem pulmonar acut
Atelectazii
Stop cardiorespirator
Bacteriemie pneumonie, otita medie, meningita, artrita, pericardita, soc
septic (boala invaziva cu Hib)
Prognostic favorabil diagnostic in timp util intubat + antibioterapie
PROFILAXIE
Colonizarea faringiana diminua dupa initierea trat antibiotic; izolare maxim
24h
Profilaxia starii de purtator Rifampicina 20mg/Kg/zi, 4 zile (membrii familiei,
copii sub 2 ani incomplet imunizati, sugari, copii imunodeprimati
Vaccinare vaccin conjugat Hib la toti sugarii, copii sub 5 ani nevaccinati,
copii cu risc de boala invaziva (asplenie anatomica, splenectomizati,
drepanocitoza, deficite imune