ENIGMA OTILIEI

-tema si viziunea-

Publicat in 1938, romanul Enigma Otiliei apare la sfarsitul perioadei interbelice si este
al doilea dintre cele patru romane scrise de G. Calinescu. Teoreticianul romanului
romanesc opteaza pentru romanul obiectiv si metoda balzaciana, dar depaseste acest
program estetic, apeland la elemente de modernitate.
Este un roman realist de tip balzacian deoarece apar tema familiei si motivul mostenirii si
al paternitatii, pentru ca structura este inchisa, iar relatarea intamplarilor este facuta la
persoana a III-a, din perspectiva unui narator omniscient, omniprezent si obiectiv, este
utilizata tehnica detaliului semnificativ, iar personajele sunt prezentate in relatie cu
mediul din care provin, fiind tipice pentru o anumita categorie sociala.
Viziunea despre lume a scriitorului realist se reflect n romanul Enigma Otiliei n
tem, structura simetric, circular, specificul secvenelor descriptive (n tehnica
balzacian ), realizarea personajelor (preocuparea pentru aspectul moral, tipologiile,
modalitile de caracterizare). Societatea romneasc de la nceputul secolului al XX-lea
este prezentat detaliat, urmrindu-se mediul familia, universitar, al restaurantelor, al
cinematografelor i al plimbrilor cu trsura, arhitectura specific i preocuprile
oamenilor: cstorie, carier, mbogire prin orice mijloace. Spaiul citadin este descris
n toate dimensiunile lui, vdind preocuparea pentru atenta observaie a socialului, ins
romanul depete modelul realismului clasic, prin elemente specifice viziunii clasice,
romantice i moderne.
Intmplrile din roman sunt relatate la persoana a III-a. Viziunea dindrt presupune un
narator obiectiv, detaat, care nu se implic n faptele prezentate. Naratorul omniscient
tie mai mult dect personajele sale i, omniprezent, controleaz evoluia lor ca un
regizor universal.
Dei adopt un ton obiectiv, naratorul nu este absent, ci comunic, prin postura de
spectator i comentator al comediei umane. Naratorul se ascunde n spatele diverselor
mti (un exemplu n acest sens este personajul reflector, Felix Sima, prin intermediul
cruia sunt prezentate alte personaje), fapt dovedit i de limbajul uniformizat.
Prin tem, romanul este balzacian i citadin. Caracterul citadin este un aspect al
modernismului lovinescian. Fresca a burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XXlea, prezentata sub aspect social si economic, imaginea societatii constituie fundalul pe

care proiecteaza maturizarea tanarului Felix Sima, care, inainte de a-si face o cariera,
traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.
Titlul iniial Prinii Otiliei, reflect ideea balzacian a paternitii, deoarece fiecare
dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otiliei, ca niste parinti. Autorul
schimba titlul din motive editoriale si deplaseaza accentul de la motivul realist al
paternitatii la misterul protagonistei.
Romanul, alctuit din douzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative.
Un plan urmrete lupta dus de clanul Tulea pentru obinerea motenirii lui Costache
Giurgiuveanu i nlturarea Otiliei Mrculescu. Al doilea plan prezint destinul tnrului
Felix Sima care, rmas orfan, vine la Bucureti pentru a studia Medicina, locuie te n casa
tutorelui su, Costache Giurgiuveanu i triete iubirea adolescentin pentru Otilia.
Autorul acord interes i planurilor secundare, pentru sus inerea imaginii ample a
societii citadine.
Succesiunea secvenelor narative este redat prin nlnuire (respectarea cronologiei
faptelor), completat prin inseria unor micronaraiuni n structura romanului. Dialogul
confera veridicitate si concentrare epica. In proza realista, descrierea spatiilor si a
vestimentatiei sustine impresia de univers autentic, iar prin observatie si notarea detaliului
semnificativ, devine mijloc de caracterizare indirecta.
Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul temporal (ntr-o sear de la nceputul
lui iulie 1909) i spaial (descrierea strzii Antim, din Bucureti, a arhitecturii casei lui
mo Costache, a interioarelor), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul si
traseaza principalele planuri epice. Finalul este nchis deoarece aduce rezolvarea
conflictului, deznodmntul i este urmat de un epilog. Simetria nceputului cu finalul se
realizeaz prin descrierea strzii i a casei lui mo Costache, din perspectiva lui Felix,
strinul din familia Giugiuveanu, n momente diferite ale existenei sale (adolescen i
aproximativ zece ani mai trziu dup rzboi). Simetria este sustinuta si de replica pe
care mos Costache i-o adreseaza lui Felix, in momentul in care tanarul apare in poarta
casei sale si pe care doctorul Sima de mai tarziu si-o aminteste in finalul romanului: Aici
nu sta nimeni.
Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix,orfan, in casa unchiului si tutorelui
sau legal, pentru a urma Facultatea de Medicina. Felix il cunoaste pe unchiul sau, pe
verisoara Otlia si asista la o scena de familie: jocul de table. Naratorul ii atribuie
observarea obiectiva a personajelor. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor, cu
detalii vestimentare si fiziologice care sugereaza, in maniera clasica, trasaturi de caracter.

Intriga se dezvolta pe doua planuri care se intrepatrund: pe de o parte istoria mostenirii

lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, romanul are in centru destinul tanarului
Felix Sima.
Competitia pentru mostenirea batranului avar este un prilej pentru observarea efectelor,
in plan moral, ale obsesiei banului. Propietar de imobile, restaurante, actiuni, nutreste
iluzia longevitatii si nu pune in practica niciun proiect privitor la asigurarea viitorului
Otliliei, pentru a nu cheltui. Incearca totusi sa puna in aplicare niste planuri pentru a o
proteja pe Otilia, construindu-i o casa cu materiale provenite de la demolari. Proiectele lui
mos Costache nu se realizeaza, deoarece din cauza efortului depus la transportarea
materialelor, batranul este lovit de o criza de apoplexie. Pentru familia Tulea, boala lui
reprezinta un prilej de a-i ocupa militareste casa, in asteptarea mortii batranului si a
obtinerii mostenirii, dar ingrijirile lui Felix, ale Otiliei si ale lui Pascalopol, determina
insanatosirea sa. Moartea este provocata, in cele din urma, de Stnic Raiu, ginerele sau,
care ii fura avarului banii de sub saltea. Stanica sustine in fond intriga romanului, pana la
rezolvarea deznodamantului.
Planul formarii tanarului Felix, urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului
sau, in special iubirea adolescentina pentru Otilia. Ea il iubeste, dar dupa moartea lui mos
Costache il paraseste, considerand ca reprezinta o piedica in calea realizarii lui
profesionale. Otilia ramane pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru
Pascalopol o enigma.
Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre dou familii nrudite. Istoria unei
moteniri include dou conflicte succesorale: primul iscat n jurul averii lui mo Costache
i al doilea, care destram familia Tulea. Conflictul erotic privete rivalitatea
adolescentului Felix i a maturului Pascalopol pentru mna Otiliei.
Pentru portretizarea personajelor, autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului
si fizionomiei pentru ilustrarea trasaturilor de caracter. Portretul balzacian porneste de la
caracterele clasice (avarul, gelosul), carora realismul le confera dimensiune sociala si
psihologica, adaugand un alt tip uman, arivistul. Romancierul depaseste insa estetica
realista si pe cea clasica. O trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea
personajelor. Alt aspect modern (naturalismul) este interesul pentru procesele psihice
deviante, motivate prin ereditare si mediu: alienarea si senilitatea. Autorul dispune
personajele in planuri antitetice. Orfanii Felix si Otilia au corespondenti, prin rasfrangere
inversata pe tinerii din clanul Tulea: inteligenta lui Felix in contrast cu imbecilitatea lui
Titi, feminitatea misterioasa a Otlilie cu uratenia Auricai.

In opinia mea, romanul depaseste modelul realismului clasic prin spiritul critic si polemic,
prin elemente ale modernitatii (ambiguitatea personajelor, interesul pentru procesele
psihologice deviante, tehnici moderne de caracterizarea). Deii scriitorul nsui considera
c Enigma Otiliei este un roman realist balzacian, el este vzut astzi ca replic
polemic la formula balzacian, adic un balzacianism fr Balzac (N. Manolescu) sau un
roman comic i satiric (I. Negoiescu).